1,374 matches
-
Noaptea nu-l mai dezlega, căci nu stătea la prins pentru a-l pune în lanț. În cele din urmă, tata văzând comportamentul lui agresiv, a chemat pădurarul și l-a împușcat. L-au îngropat lângă un prun goldan și prunului i-a rămas numele "Prunul câinelui". Nu am mai avut un asemenea câine rău în anii ce au urmat. Grivei având strămoșii lupi, și-a păstrat oarecum năravul și simțul sălbăticiei. S-a pierdut fata noastră Dacă treceam gâștele în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
căci nu stătea la prins pentru a-l pune în lanț. În cele din urmă, tata văzând comportamentul lui agresiv, a chemat pădurarul și l-a împușcat. L-au îngropat lângă un prun goldan și prunului i-a rămas numele "Prunul câinelui". Nu am mai avut un asemenea câine rău în anii ce au urmat. Grivei având strămoșii lupi, și-a păstrat oarecum năravul și simțul sălbăticiei. S-a pierdut fata noastră Dacă treceam gâștele în ocol, după ce se săturau de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai plin ca niciodată și... aroma fructelor răspândea în toată casa un balsam deosebit. Corcodușii aveau ciorchini de "mărgelușe" de toată frumusețea. Toți vecinii s-au înfruptat din mireasma lor. Cele mai mari satisfacții însă ne-au adus nucii și prunii. Cu ajutorul prăjinilor de la gang am reușit să batem nucii și să ne umplem podul casei. Băieții cei mai isteți din ulița noastră, Vasile și Iliuță Grigoraș ne acordau tot sprijinul. Acolo unde nu ajungeam cu drughinile, ei se cățărau ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sărbătorile de iarnă la urătorii mai mici și făceam prăjituri și torturi numai pe bază de nuci. Cu prunele aveam și mai mult de furcă. Se culegeam mai mult cu mâna, ca să nu le strivim și cum aveam mai mulți pruni, ne trebuiau câteva zile numai la cules. Vasile și Iliuță ne ajutau și la prune. Uneori mai veneau și fetele: Ileana și Valeria Veronei lui Bodașcă și Maria lui Iliuță. Eu mereu eram prezentă. Îmi plăcea la cules. Mama aducea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Vasile și Iliuță ne ajutau și la prune. Uneori mai veneau și fetele: Ileana și Valeria Veronei lui Bodașcă și Maria lui Iliuță. Eu mereu eram prezentă. Îmi plăcea la cules. Mama aducea o scară, o așeza pe trunchiul unui prun și mă urcam pe ultimul țapoc, ca să ajung cât mai multe prune. N-am să uit nicicând, că întinzându-mă după o creangă din vârful unui prun goldan, am alunecat și scara s-a răsturnat în iarbă. Am rămas suspendată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Îmi plăcea la cules. Mama aducea o scară, o așeza pe trunchiul unui prun și mă urcam pe ultimul țapoc, ca să ajung cât mai multe prune. N-am să uit nicicând, că întinzându-mă după o creangă din vârful unui prun goldan, am alunecat și scara s-a răsturnat în iarbă. Am rămas suspendată, ținându-mă doar de-o mână și cu picioarele în aer. Iliuță, care era mai aproape, în alt prun, m-a zărit și m-a prins de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
întinzându-mă după o creangă din vârful unui prun goldan, am alunecat și scara s-a răsturnat în iarbă. Am rămas suspendată, ținându-mă doar de-o mână și cu picioarele în aer. Iliuță, care era mai aproape, în alt prun, m-a zărit și m-a prins de subsuori, de parcă m-ar fi îmbrățișat. În acel moment, Verona, mama sa, a venit să-i cheme (pe el și pe Vasile) la prânz. Când ne-a văzut în brațele lui Iliuță
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ș.a. Nici mama, nu se lăsa mai prejos. Era pasionată de munca în bucătărie. Eu, stând mereu lângă ea, am învățat multe rețete folositoare, care de-a lungul anilor le-am practicat cu multă eficiență. Deoarece în livadă aveam mulți pruni, strângeam prune multe pentru a le mura. Alegeam pe cele coapte și tari și le spălam bine. Apoi le așezam în borcane (nu prea mari). Din oțet, apă zahăr (miere), scoțișoară, cuișoare și sare, făceam o soluție pe care o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
inițiază gesturi tandre: sunt foarte drăguțe, dulci, calde, oferind ciocolată bărbaților cunoscuți, colegi de muncă, prieteni și soți. „Hinamatsuri” (sărbătoarea fetițelor) 3 martie. Este un festival tradițional numit și „Nomo no sekku”, adică „festivalul piersicuțelor”. Sunt soiuri de piersici sau pruni („ume”) care înfloresc încă din ianuarie. Piersicul este considerat un copac magic care alungă demonii, simbolizând puterea și regenerarea. Sărbătoare are loc în cea de-a treia zi a lunii a treia. În această zi, părinții cu fetițe în vârstă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
pe bază de oțet și zeamă de lămâie, mâncarea fiind deosebit de gustoasă și energizantă. Cele mai cunoscute legume ale verii sunt vinetele care sunt folosite în prepararea „shigi-yaki” ce conține vinete prăjite stropite cu un sos miso îndulcit, numit „meri-miso”. Prunul asiatic (ume) înflorește în ianuarie-februarie și se coace în mai-iunie. Din prunițele japoneze se prepară lichiorul tradițional -„Umeshu” ...cu gust dulce amărui. Tonul este un pește foarte apreciat în Japonia, având carnea fragedă și gustul deosebit. Se folosește la sushi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
ș. a. Grădina este ca un colț de rai pe pământ. Pe lângă iazul cu nuferi mai are și o mare varietate de flori care împodobesc parcul în tot timpul anului. Tot aici se află și o livadă de cireși și de pruni japonezi. După florile de cireș și pruni, urmează florile de bujori și cele de iris care dau grădinii un aspect de tablou pictat de un pictor renumit, o adevărată splendoare. Inițial, prin secolul 17, era o grădină feudală ce aparținea
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
rai pe pământ. Pe lângă iazul cu nuferi mai are și o mare varietate de flori care împodobesc parcul în tot timpul anului. Tot aici se află și o livadă de cireși și de pruni japonezi. După florile de cireș și pruni, urmează florile de bujori și cele de iris care dau grădinii un aspect de tablou pictat de un pictor renumit, o adevărată splendoare. Inițial, prin secolul 17, era o grădină feudală ce aparținea renumitului Shogun Tokugawa. Peisajul predispune la liniște
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
s-a confecționat un capac de lemn. De la gardul de nuiele în sus, începea minunata livadă a bunicilor. O întreagă costișă ținea pe spinarea ei o multitudine de pomi fructiferi: cireși, vișini, nuci, meri, peri, gutui, dar mai ales nenumărați pruni. Era o frumusețe! Dar era o frumusețe stearpă, fără rod. Lipsa îndelungată a precipitațiilor atmosferice a dus la modificarea vizibilă și dramatică a peisajului; vegetația se uscase, iar în pământ se formaseră crăpături mari și urâte, atestând, fără echivoc, lipsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
SantaCruz dăm peste mari suprafețe cultivate cu zarzavat; peste 100.000 de japonezi și 80.000 de chinezi sunt stabiliți În California și În această regiune ei furnizează principala mână de lucru. După grădinile de zarzavat Încep masive suprafețe cu pruni, majoritatea din ele irigate. Trecem și printr-o zonă de afine. Producătorii de afine, grupați Într-o asociație, au reușit să extindă cultura și plasarea afinelor, care ajunsese la 12.000 ha. O altă asociație a producătorilor de nuci a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sau distomatoza” și „Despre fătare la vitele cornute”, ambele de I. Bodnariuc, agronomul - regional; „Compostul” (gunoiul putred, mranița) de Eust. Moldovanu care semnează și „Cultura alacului (soi de grâu); Din albinărit: Prinderea și așezarea roiului - de Ioan Vicoveanu; Cocoșeii de pe pruni - de Paul Scolobiuc; Sfaturi pentru gospodine; Vietăți urâte omului; Sfaturile unui plugar - Andrei Eftimie Mândru din comuna Pârliți, județul Bălți; Din toată lumea, Știri mărunte, dar și poezia „La cărți, copii!” de P. Halippa din Foaia Plugarilor - Chișinău. Revista Agricultorul publica
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
19 ianuarie 1924 - 31 martie 1924, bilunar; proprietar și editor Pavel Vacariuc; redactor responsabil Nistor a lui Ion Fetilă. Tipografia „Luceafărul”, Cernăuți. Apare în limba germană: Der Blitz - Unablängige zertschrift. Casa din Suceava de pe strada Șipotului nr.9, azi strada Prunului nr.6, unde a stat în gazdă elevul Ciprian Porumbescu între anii 18601863. Iracle Porumbescu, (tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu), născut la 21 martie, stil nou, 1823 - mort la 13 februarie, stil nou,1896. * * Gazeta Bucovinenilor Gazeta Bucovinenilor, organ de informații
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de cuvinte ac, bold, spelcă, agrafă. Bucureștenii spun ac, ac cu gămălie, ac de cap, ac de siguranță. Același lucru cu pepene verde și pepene galben, în loc de harbuz / lubeniță și zamuz ori pepene. Același lucru cu prune pentru toate fructele prunilor când e deosebire între prună, perjă, goldană, avramă, bărdacă. Același lucru cu a sparge lemne singur în loc de a tăia lemne, a curma, a despica lemne etc. Dreapta pronunțare, ortoepia e una și trebuie să recunoaștem că, în Muntenia, rostirea e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
urmă, acum e firesc să încercăm și noi o "reîncălecare" a originilor, nu-i așa? Și dacă tot ne-au fost strămoși niște maramureșeni, de ce nu am revendica acum ceva moșteniri, în calitate de urmași? Măcar cât spațiu ocupă horinca dintr-un prun dintre Rona de Jos și Sighet, de exemplu...! Sau cât aerul de sub un vers de Vasile Muste? Sau cât umbra de sub nucul din curtea casei lui Ghiță Pârja și a mamei Doca, din Desești, acolo unde Andrei Făt și Măriuca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
răzeși, presupuși descendenți din familia unui vechi oștean, cu numele Dodu, care luptase cu tătarii, iar pentru bravura sa, fusese răsplătit cu această moșie. Drăslăvăț (Drăslăvița sau Drislavele, lângă Dorohoi). Originea denumirii Drăslăvița se poate regăsi în cuvântul rus слива (prun, prună) sau în verbul сливатъ (a vărsa, a turna, a curge). Numele apare menționat într-un document din 14 august 1432. Este corespondentul slavon al topicului românesc Cacaina (Căcaina), denumire întâlnită în orașele moldovenești. Un astfel de pârâu traversa târgul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
La Huși trăiau, după părerea misionarului, 48 de familii catolice. Ca și predecesorii săi, misionarul descrie averea bisericii din Huși: două loturi de pământ, fiecare de câte un starol (uno starolo - cca. 40 m2, n.a.), cu viță-de-vie și livadă de pruni. „Una din aceste bucăți de pământ - nota misionarul - am redobândit-o împreună cu misionarul Giovanni-Batista Vannucci, cheltuind 15 scuzi, cu procesul judecat la Iași în fața domnului; din produsul ei vor fi celebrate slujbe pentru sufletul lui Dumitru Paloska și Magdalena Balonti
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ha, din care viile pe rod 4.061 ha cu o producție de 151.120 hl (producția medie la ha era de 37,2 hl). Pădurile ocupau o suprafață de 22.884 ha, iar pomii fructiferi - 940 ha (livezile de pruni - 452 ha) . O anumită publicitate a fost făcută zonei, prin recunoașterea ei oficială ca stațiune viticolă. În 1934, orașul a fost declarat „Stațiune pentru cură de struguri”. Cât privește agricultura, remarcăm, în mod deosebit, activitatea Camerei Agricole a județului Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
plantate plante perene, adică acelea care, prin rădăcinile ce ajung În reactor, dar și În solul din jurul lui, vor desăvârși epurarea. E bine ca aceste plante să fie dintre acelea cu putere reductivă mare, adică, decât pomi precum mărul, cireșul, prunul, mai bine nucul ori vița de vie, chiar mai bine aceasta din urmă, care are o creștere luxuriantă, cunsumând astfel cu mare viteză tot ce intră În reactor; va da și o mulțime de ripcă, bună de foc, și vin
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Între bețiv și automobil Dacă Alexandru Andrieș ar fi trăit pe vremea lui Țepeș-vodă, i-ar fi șoptit și lui la ureche, deși pe atunci nu exista Încă o criză ambientală: “De aceea propun să facem țepele din lemn de prun/Vor fi bețivi mai puțini, iar lemnul e destul de bun”. Eu i-aș fi șoptit ceva Întrucâtva diferit; adică capitolul de față. Nu știu dacă Brazilia are astăzi mai puțini bețivi decât acum 20 de ani când le-a găsit
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
are nevoie de diversitate, cât și ca sărăcire a genofondului biosferei, a biodiversității. E drept, În decursul timpului, la noi au poposit plante care sunt astăzi mai mult decât folositoare și, mai ales, nu deranjează pe nimeni. E cazul caisului, prunului, gutuiului, piersicului, dudului. Dar introducerea lor a fost lentă, de-a lungul a unul-două milenii, pom cu pom, iar nu sută de hectare cu sută de hectare, neagresând stabilirea echilibrului În ecosistemele În care pătrundeau. Introducerea conștientă, dintr’o dată, masivă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bărbat din sat, dar era de o severitate obsedantă când venea vorba de curățenie și de perfecțiunea gazonului său. Eu, fiind copil obraznic și hlizit, nu făceam altceva decât să mă tăvălesc prin iarba proaspătă și să mănânc corcoase din prun împreună cu vara mea. Și vai, când ne prindea bătrânul, ne amenința că “ne arată el nouă când se întoarce acasă”. Bineînțeles că glumea ca să ne bage în sperieți, dar noi nu ne-am dat seama de asta decât mult mai
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]