5,549 matches
-
Cu același conținut religiosă este și textul pusă pe melodie a obiceiului de mersă cu Steaua. Pe un cadru de lemn în formă de stea se lipea o hârtie colorată tăiată în fâșii, pe fundal se lipea imaginea „Mamei cu pruncul” și se agita un clopoțel menit să accentueze importanța momentului. Pe lângă „Stea”, se luase obiceiul de a se confecționa o stea mai mică, prinsă pe un suport din bare de lemn, care, acționate de o pârghie, își dădeau drumul, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și nici nu se recunoștea În el. În ce-l privea pe copil, nu păreau să-l intereseze prea mult nici pălăriile, nici Învățăturile catehismului. CÎnd sosea Crăciunul, Julián se distra recompunînd figurile din preajma ieslei și urzind intrigi În care pruncul Iisus era răpit de cei trei magi de la Răsărit În scopuri scabroase. În curînd, dobîndi mania de a desena Îngeri cu dinți de lup și de a născoci povești cu spirite purtînd glugă care ieșeau din pereți și mîncau ideile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
floare. Stând într-o poziție dominantă deasupra lor era o babă zbârcită și ciolănoasă. Aceasta era Sfânta Familie în versiunea lui Strickland. Am bănuit că pentru figurile din fundal îi pozaseră băștinașii din gospodăria lui de lângă Taravao, iar femeia cu pruncul era Ata cu primul lui fiu. Mă întrebam dacă dna Strickland are habar de realitatea acestei situații. Conversația merse înainte și eu nu puteam decât să mă minunez de tactul cu care dl Taylor evita orice subiect care ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Adălaïde, spun bine fără încetare, pot să jur. Oamenii buni se duc repede. Toată lumea îi place, inclusiv moartea. Numai ticăloșii au pielea groasă. Aceștia crapă la bătrânețe, în general și, câteodată, chiar în paturile lor. Liniștiți și împăcați ca niște prunci. Ieșind din biroul judecătorului Mierck, după ce am lăsat-o acolo pe Josăphine, nu eram prea mândru de mine. Am pierdut vremea puțin prin V., cu mâinile-n buzunare, murdărindu-mi pantalonii de noroiul care băltea pe trotuare. Orașul avea amețeli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
țin minte prea bine nici ordinea, nici timpul, nici toate gesturile mele. Clămence era întinsă pe pat, palidă și cu buzele încă și mai palide. Pierduse mult sânge și mâinile ei strângeau pântecul ca și cum ar fi încercat să nască singură pruncul pe care-l purtase în ea atâtea luni. Dezordinea cea mai mare domnea în jurul ei, iar asta m-a făcut să-i înțeleg sforțările, căderile, efortul. Nu reușise să deschidă fereastra pentru a striga după ajutor. Fără îndoială, nu îndrăznise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ale epocii, așa că, spre marea dezamăgire a celor doi, el s-a lăsat cucerit de viața boemă. Acum vorbea despre Greenwich Village În loc de „luni Învârtejite“ și cunoștea „muze hibernale“, neacademice, adunate ciopor la intersecția lui Broadway cu 42nd Street, În loc de pruncii shelleyeni de vis cu care le hrănise așteptările apreciative. Așa că l-au lăsat pe Tanaduke În mâinile futuriștilor, considerând că astfel el și cravatele lui extravagante vor cunoaște o soartă mai bună. Ultimul sfat pe care i l-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
mult i-ar fi plăcut să vină, s-o surprindă sus, pe zid, și să-i toarne aiureli romantice În timp ce ea stătea deasupra lui, În aer! Începea să simtă o gelozie teribilă față de orice lucru legat de Clara: trecutul ei, pruncii, bărbații și femeile care se călcau pe picioare ca să bea cu sete din izvorul proaspăt al bunătății ei, odihnindu-și creierele ostenite ca la o piesă de teatru captivantă. — Se pare că nimeni nu te plictisește, a remarcat Amory. — Cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
forțe fără răsuflare care-l ascultau: aura ca de borangic atârnată deasupra patului și forma aceea familiară de la fereastră. Sacrificiul, prin Însăși natura sa, era ceva arogant și impersonal; sacrificiul era o eternă Înfumurare. Nu plânge pentru mine, ci pentru pruncii tăi. Cam În felul ăsta - s-a gândit Amory - mi s-ar adresa Dumnezeu. Amory a simțit un val brusc de bucurie și după aceea, ca o față dintr-un film de cinema, aureola din jurul patului a pălit. Umbra dinamică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
slobozit un scâncet subțire În liniștea nopții. Iute ca fulgerul, a Întors capul, Întrebându-se cu un fior de teamă dacă nu cumva ceva din disperarea neagră căreia el Însuși Îi căzuse pradă provocase instaurarea Întunericului În sufletul minuscul al pruncului. S-a cutremurat. Dar dacă Într-o bună zi echilibrul avea să fie răsturnat, iar el va deveni o creatură bună de speriat copiii, care se va strecura În dormitoare pe Întuneric și va stabili o neagră comuniune cu stafiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
vor pierde mare lucru. În noaptea asta am înțeles de ce sunt de fapt atât de triste colindele. Hrușcă ăsta... mare cântăreț, dar mai presus de toate a înțeles ce și de ce cântă. Lumea se bucură că vine pe lume un prunc, asta cred că este chiar de când lumea, doar că bucuria durează tare puțin, iar când este vorba de Iisus, doar ce se naște că și începem să ne întristăm pentru moartea Lui, care este doar la câteva luni distanță. Această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
dacă scrii despre minuni adevărate. Iisus s-a născut în sara de Crăciun, șoptesc oamenii, confundându-și glasurile cu trista bucurie a oșanului cântăreț, iar melcii băloși se lăfăie la televizor ca niște irozi plini de bube căutând și omorând prunci născuți și nenăscuți, așa fel ca România asta necăjită să nu aibă nici un fel de ȘANSĂ, să nu aibă liniște nici în Noaptea de Crăciun și nici în vecii vecilor, amin! PAGINĂ NOUĂ Cuprins De ce? Mihai Berechet Marcela Rusu Radu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
spitalul "Vasile Roaită" din București, bolnav de cancer la ficat. Dinu PILLAT VERSURI DUPĂ MELCI (1921) DUPĂ MELCI Unchiului meu, Sache Șoiculescu, al cărui glas îl împrumut aici. Dintr-atîția frați mai mari: Unii morți Alții plugari; Dintr-atîția frați mai mici: Prunci de treabă, Scunzi, peltici, Numai eu, răsad mai rău, Dintr-atîția, prin ce har? Mă brodisem șui, hoinar. Eram mult mai prost pe-atunci... Când Păresimi da prin lunci, Cu pietrișul de albine, Ne părea la toți mai bine: Țânci ursuzi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
umed un strai sărbătoresc; Cum mai adânc, sub blana de mușchiuri unduiesc Nelămuriri de cărnuri, cum se răsfiră vine, Cum toată viața aspră, sălbatecă din lunci Se-adună, se strecoară prin rădăcini și vine Ca laptele-n gâtlejul nesățios de prunci. Miresme calde, lâncezi se revărsau, cascadă, De sus, din ce păruse a fi frunzișul lui... - Atunci, silindu-mi ochii să suie și să vadă Zării, râzând sub maldăr de foi și păr gălbui - În loc de arbor, însăși străvechea lui Driadă... Iar
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lampe din odăi Burau lumină scumpă la geamul de trăsură, Cu foarte mare frică te-am sărutat pe gură. Și te-am rugat cu ciudă, de mila mea plângând, Să uiți de stângăcia băiatului ce sânt Că eu visez... cum pruncul flămând la sân, la maică, De carnea ta curată și albă, de nemțoaică. Mai rară ca răcoarea în luna lui Cuptor, Mi-ai lunecat în brațe, ai desfăcut fuior Tot părul ca un galben, întins eter de miere... Și m-
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tămâioasei Pentru inimă și leacuri Când ne doare dorul casei. Limba noastră-i ambră sacră, Are gustul domnesc de cramă, Dulce chiar dacă e acră Când e-amară și blesteamă... Limba noastră fără semăn Are gustul de fetească, De sărut de prunc în leagăn Și de doină eminească. Limba noastră de milenii Are gustul de regală Tescuită-n teasc de genii Din a sângelui cerneală... Limba noastră cea de rugă Are gustul de mustoasă, De vin vechi de buturugă Și de lacrimă
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
am dat seama repede că sunt gata să adorm după faptul că lucrurile la care mă gândam, le vedeam aievea în fața ochilor, luând contururi distincte și în mișcare. O fracțiune de secundă numai și iată-mă legănându-mă ca un prunc în brațele lui Morfeu. Mai departe nu mai știu exact ce s-a întâmplat, am intrat într-o stare de luciditate teribilă care nu era specifică nici somnului, nici stării de veghe și pe care nu o mai avusesem altădată
BANII CARE ADUC FERICIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364354_a_365683]
-
Articolele Autorului bucura-m-aș eu de ochii tăi cum se bucură un val de mare când rătăcit se-ntoarce de pe țărm bătut de vânt și ars de soare bucura-m-aș eu de trupul tău cum se bucură un prunc la sânul mamei purtat și dezmierdat în pântec își astâmpără la țâță chinul foamei bucura-m-aș eu de tot ce ai de gura ta înmiresmată de mângâierea palmei de zefir de răsuflarea ce mă-mbată și de mersul tău
CE M-AŞ BUCURA DE TINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364403_a_365732]
-
lipsi o vreme din codrii noștri cucii, Își leapădă iar rodul în graba mare nucii Începe pe ogoare de toamnă vânzoleala; De clipe ce le-am ars iubind prin văi și lunci Ne-or aminti la anul doar gângurit de prunci. Referință Bibliografică: Miroase-a toamnă / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MIROASE-A TOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364499_a_365828]
-
fără apa cea de toate zilele nu se putea. Făcea economie și la apa de băut, căci găleata pe care o căra i se părea din ce în ce mai grea. Povestea sa - povestea oricărui părinte, luptând cu greutățile vieții pentru a-și crește pruncii, dăruindu-le din puterea lui. Și mare este bucuria părintelui când își vede copiii rostuiți, oameni cu carte, învățați și așezați la casele lor. Numai că, după ce își iau zborul, copiii, prinși fiind în problemele zilnice, încet ... încet, își aduc
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
am dat seama repede că sunt gata să adorm după faptul că lucrurile la care mă gândam, le vedeam aievea în fața ochilor, luând contururi distincte și în mișcare. O fracțiune de secundă numai și iată-mă legănându-mă ca un prunc în brațele lui Morfeu. Mai departe nu mai știu exact ce s-a întâmplat, am intrat într-o stare de luciditate teribilă care nu era specifică nici somnului, nici stării de veghe și pe care nu o mai avusesem altădată
BANII CARE ADUC FERICIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364584_a_365913]
-
și numai pentru câteva ore), ploieștenii (locul de baștină și a vitriolantei Mița Baston), vor reuși ceva mai mult decât etnia țiganilor din Ion Budai Deleanu, știut fiind că alde Aordel, Căcâcea & comp. s-au luptat între ei, aruncând cu pruncii unii în alții, întemeind în felul acesta (și aici vom avea de-a face cu un semieșec), republico-monarhia. Fălci mutate din loc, dinți scoși, prunci uciși, acesta fusese tributul pe care îl plătise etnia gitană, ajungând până la urmă (ne facem
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
Deleanu, știut fiind că alde Aordel, Căcâcea & comp. s-au luptat între ei, aruncând cu pruncii unii în alții, întemeind în felul acesta (și aici vom avea de-a face cu un semieșec), republico-monarhia. Fălci mutate din loc, dinți scoși, prunci uciși, acesta fusese tributul pe care îl plătise etnia gitană, ajungând până la urmă (ne facem onoarea de a cita un ex-președinte de Republică, adept declarat al despoților luminați cu originala lui democrație rămasă în coadă de pește), la un consens
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
inima în afara pieptului. Am văzut un film documentar despre un copil care s-a născut cu inima în afara pieptului, iar niște mâini de aur ale unor chirurgi au reușit să pună inima la locul ei. Asta este și Basarabia, un prunc cu inima în afara pieptului. Inima Basarabiei trebuie pusă la locul ei. Locul ei este limba română, este istoria română, credința strămoșească. Și lucrul acesta îl putem face numai împreună, în primul rând românii din țară și apoi românii de-aici
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
nicăieri un loc: Iosif și Maria o stea printre oameni magii pornesc la drum: S-a născut Domnul! Pentru Dumnezeu universul are forma crucii! steaua de la Betleem: magii aduc aur, smirnă, tămâie steaua la zenit; Iosif și Maria se închină Pruncului în templu, fericit Simeon ia în brațe pe Domnul Referință Bibliografică: poeme haiku / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 354, Anul I, 20 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361362_a_362691]
-
din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Culori din curcubee, penel și zeii- sori Îmi sunt în nopți și vise , tăcuții veghetori. I-am desenat cu dorul de tandru și naiv Într-o magie albă ascunsă-n rogvaiv... Acolo doarme pruncul vegheat , fără coșmar În lumea fără vină, în care sunt un dar Și-un zâmbet de lumină, în nuanțe violet, Nectar și miere, floare de câmp într-un buchet... În care-mi cânt iubirea de Om și lume nouă O
VEGHETORI-DUPĂ PICTURA MAIEI MARTIN VEGHETORI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361413_a_362742]