1,192 matches
-
se tot duce-ncet la vale/ Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale,/ Lunca-n juru-mi clocotește: o șopârlă de smarald/ Cată țintă, lung la mine, părăsind nisipul cald". În perspectiva istorică demonstrația pe model psihanalitic a contextului tranzitiv și a experienței estetice în poesia lui Alecsandri se definește semnificativ fără ambiguitate ca un mesaj mnemoclastic al cunoașterii și al reconstrucției, pentru noi fenomene de receptare și acceptare. Lebăda astrală și sinapsa destinului Artele par modalități
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
rămas sub amprenta acestor întâlniri. Nu pot fi uitate nici crizele tipice ale lui Iosif sau ale profeților. Pe baza datelor obținute prin studiul mai multor cazuri în care viziunea ca revelație și aura ca fenomen premonitoriu, greu de interpretat psihanalitic, am putut stabili o clasificare simptomatică și probabil, spunem noi, etiologică. Unanimi par a fi majoritatea autorilor care consideră viziunile parte din Marea Cunoaștere ce ne este rezervată, în măsura în care avem pregătirea de a o înțelege. Mircea Eliade, parcurgând extazul apollinian
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Eminescu, I, 49), „Și când se ducea sărbătoarea la biserică, bocea toți morții din țintirim, fie rudă, fie străin, fără deosebire.” (I. Creangă, 17), „Visele noastre, oricât de confuze, alcătuiesc niște complexe, cum spune Freud, fie că-i admitem metoda psihanalitică, fie că nu.” (G.Călinescu, U.P., 51) • pauză; când relația de coordonare disjunctivă cuprinde mai mulți termeni, între primii ea se exprimă prin pauză iar între ultimii doi prin conjuncții: „Numele candidatului poate să fie al meu, al d-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Husserl afirmă că obiectul cunoașterii reprezintă formele ideale suprasensibile ce alcătuiesc domeniul subiectiv al „conștiinței pure”. Importantă este și teoria angoasei a lui Kierkegaard, la fel ca ideile lui Nietzsche despre transcendentul gol și agonia lumii. În plan psihologic și psihanalitic sunt relevante notațiile lui Freud despre rolul subconștientului în definirea personalității umane. În acest context, autenticitatea capătă accepții mai nuanțate. În Dicționar de idei literare, Adrian Marino este tranșant :”Opusă în mod firesc și salutar sclerozării și mumificării artei, autenticitatea
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
încearcă să se izbăvească în felul acesta de o vină reală sau imaginară. De multe ori imaginară. A.B.: Este, dacă vrei, concluzia la care am ajuns citind chiar literatura veche, cunoscând literatura și practica religioasă, iar mai târziu, practica psihanalitică. Numai mărturisindu-te poți merge mai departe. Numai știind cine ești într-un anumit moment al vieții sau la un moment de cotitură, știi spre ce să te îndrepți. C.Ș.: Nu le dai nici o șansă personajelor să opteze, destinul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
încât mult nu lipsește ca fata să se descotorosească de cele familiare ei de cele lumești și prealumești iar voievodul din înălțimi să se întrupeze, lepădându-se de nemurire și slavă. O lecție utilă ne poate oferi, cred, și metoda psihanalitică: poftele făpturilor se cer subminate în vreme ce ispitele încercate de intelect și duh își află adevărata săvârșire în principiul de jertfă pentru neputințele, nevoințele și orbecăirile ființelor deopotrivă (nu însă în doze egale) alcătuite din întuneric și lumină. În cele din
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
volumul De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc, Editura Minerva, București - Institutul de Istorie Literară și Lingvistică Cluj, 1982, p. xiv. 64 Ibidem. 65 Ibidem, p. xv. În acest context, Paul Cornea legitimează inclusiv investigația psihanalitică a literaturii, alături de abordarea sociologică. 66 De notat că și Paul Cornea - în memorii - alternează folosirea acestor termeni cu deja încetățenita (și eronata) etichetă de proletcultism; Ce a fost. Cum a fost..., p. 111, 213. 67 Paul Cornea, Regula jocului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ele, se produce însă desfacerea lor de balastul clișeizărilor: "admiram soarele pentru că era mare și departe,/ pentru că era nestatornic și umbla în pielea goală". Se aduce o sugestie a senzualității atribuite tocmai unui simbol consacrat al rațiunii, mai aproape de viziunea psihanalitică asupra soarelui, care ghicește în el un simbol al libidoului. Tărâmul imaginației, "harta politică a lumii", are marcată zona preferată "o să găsiți însemnată pe ea baza mea navală, Tasmania,/ de unde mi-aruncam elanurile și urina în mare". E spiritul de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
redusă doar la decupajul părtinitor și manipulator al unui cercetător mânat de resentimente pentru aventurile instituționale și reușitele personale ale discipolilor lui Noica după căderea comunismului (asta așa, dacă ar fi să aplicăm și asupra celui în cauză discutabila grilă psihanalitică prin care el însuși citește reducționist o viață a unui intelectual încercat de istorie). Nu de alta, dar ar fi păcat ca un personaj atât de savuros și complex să rămână, pentru cei tineri de astăzi și de mâine, doar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de metec bucureștean, referința la moldoveni ca la o subspecie a cetățeniei românești este un loc comun. Întâi, desigur, pentru moldovenii din țară, iar apoi, inevitabil pentru cei din Basarabia (folosind, desigur, termenul împământenit de propaganda rusă). Dar nu subtilitățile psihanalitice ale acestui comportament și nici chipul votantului indescriptibilului demagog, arhitect mincinos de autostrăzi suspendate, ne interesează aici, ci altceva. Dezbaterea, academică și civică, a identității moldovenești s-a izbit, întotdeauna, de câteva praguri de cenzură foarte puternice. În primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de „neorânduială în imaginile despre sine însăși“. Pe asta se întemeiază întregul demers, care e, în același timp, o deconstrucție, dar și o construcție a „personajului“. Autorul împarte povestea în două Schneider combină ficțiunea cu realitatea (documentară) și cu expertiza psihanalitică pentru a reîncarna relația specială dintre actriță și ultimul ei terapeut, Ralph Greenson, el însuși o „celebritate“ a Hollywood-ului. Și reușește, cu rafinament stilistic, să împartă încă o dată povestea în două: pe de o parte, ultimii ani din viața lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
printr-un joc relativ al voinței de eliberare a marginalilor în raport cu autoritatea centrului. Ideea de a descoperi un "subconștient textual" al discursului prin "citirea textului împotriva lui însuși", trecând astfel dincolo de "suprafața" semnificațiilor sale, se regăsește și în teoria critică psihanalitică. În critica culturală, psihanaliza se manifestă din perspectiva unei familii de teorii și metode psihologice, deși e cunoscută mai curând ca tehnică psihoterapeutică de a elucida procesele de transfer și rezistență prin intermediul asociațiilor libere ale inconștientului care s-ar manifesta
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ca instanță a dorințelor primitive manifestate sub forma mâniei, furiei ori impulsului sexual. Mecanismele de apărare, manifestările involuntare, relațiile stabilite între principiul plăcerii și travaliul de doliu ori fenomenele de dislocare și condensare specifice viselor devin obiecte ale teoriei critice psihanalitice. Din perspectiva criticii culturale, psihanaliza a ajuns să fie înțeleasă fie ca modalitate de interpretare a limbajului sub forma unei hermeneutici a suspiciunii și destabilizării semnificațiilor (Paul Ricoeur), fie ca modalitate de chestionare a unei metafizici a prezenței manifestată în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
asemenea inconștientului prin imagini, simboluri și metafore, fără a fi explicite, ceea ce presupune implicarea anumitor interpretări și judecăți. Într-o lucrare ori într-un text despre o lucrare de artă se pot manifesta simptome, condiții și faze tratate în teoria psihanalitică, ceea ce presupune posibilitatea abordării unui context psihic al producerii și receptării artei. Contextul social, istoric și economic al producerii, distribuirii și receptării lucrării de artă este abordat de teoria critică neo-marxistă. Manifestată sub forma unui corp de doctrine influențate de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
multidisciplinară, interdisciplinară, pandisciplinară și metadisciplinară decât o disciplină per se, câtă vreme criticii culturii pun la lucru idei din variate discipline, cum ar fi literatura, teoria estetică, critica de artă, filosofia, analiza media, critica culturii populare, teoriile interpretării, semiotica, teoria psihanalitică, teoria post(neo)marxistă, teoriile sociologice și antropologice ori studiile comunicării. Amintind de impactul pe care l-a avut publicarea, la începutul anilor '70, a jurnalului Working Papers in Cultural Studies în cadrul Centrului pentru Studii Culturale Contemporane (CCCS) al Universității
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
piese de sculptură modulară, în funcție de orientarea spoturilor de lumină se poate ajunge la concluzii diferite. Astfel, un text, precum și o imagine, pot fi interpretate din perspectiva unei serii de teorii critice, de la critica semiotică la cea estetică ori de la critica psihanalitică la cea marxistă ori de la critica feministă la cea postcolonialistă. Unii critici pot, însă, combina diferite tipuri de metode interpretative, de la criticile marxiste ori psihanalitice orientate semiotic, la criticile care combină perspectivele marxiste cu cele psihanalitice ori cu cele feministe
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
perspectiva unei serii de teorii critice, de la critica semiotică la cea estetică ori de la critica psihanalitică la cea marxistă ori de la critica feministă la cea postcolonialistă. Unii critici pot, însă, combina diferite tipuri de metode interpretative, de la criticile marxiste ori psihanalitice orientate semiotic, la criticile care combină perspectivele marxiste cu cele psihanalitice ori cu cele feministe, ori perspectivele feministe cu cele semiotice, chiar dacă demersul criticului poate fi relativ, prin apartenența sa la un anumit grup, adeziunea la anumite teorii și asocierea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
estetică ori de la critica psihanalitică la cea marxistă ori de la critica feministă la cea postcolonialistă. Unii critici pot, însă, combina diferite tipuri de metode interpretative, de la criticile marxiste ori psihanalitice orientate semiotic, la criticile care combină perspectivele marxiste cu cele psihanalitice ori cu cele feministe, ori perspectivele feministe cu cele semiotice, chiar dacă demersul criticului poate fi relativ, prin apartenența sa la un anumit grup, adeziunea la anumite teorii și asocierea cu anumite discipline și sisteme de credință, ceea ce nu ar permite
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prin diferite combinații interdisciplinare, un câmp suprastructurat de teorii hibride aplicate în construirea și analiza fenomenului artistic contemporan, respectiv atât la nivelul producției, cât și al receptării lucrărilor și evenimentelor de artă. Aplicarea acestui complex de teorii critice culturale post-structuraliste, psihanalitice, (neo)marxiste, ideologice, post-colonialiste la practicile, producțiile și reprezentările artei contemporane deconspiră precaritatea unei simple abordări a artei din perspectiva teoriei estetice, care ar fi mai curând preocupată de definirea artei, de descrierea experienței estetice (a intențiilor și atitudinilor estetice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
decoruri urbane asemănătoare unor platouri de filmare, situaționiștii și-au asumat ca sarcină eradicarea mediocrității unui cotidian alienat printr-o critică a operei de artă reminiscientă, potrivit lui Anselm Jappe (care a scris o monografie despre Guy Debord), genului de relatare psihanalitică. În aceste condiții nu se poate vorbi despre o "artă situaționistă", ci mai curând despre o întrebuințare situaționistă a artei care ar implica deprecierea ei, deoarece deturnarea, după cum spunea Guy Debord în Societatea spectacolului, nu este o negare a stilului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a apărut nevoia studierii acestui fenomen în principal din perspectiva producerii semnificațiilor. Discutând critic validitatea anumitor metodologii de analiză a imaginilor fotografice, ca element important al culturii vizuale în societățile industriale moderne, Lister și Wells investighează, prin intermediul semioticii, teoriei culturale psihanalitice, istoriei artei și a istoriei sociale a tehnologiilor media, esteticii și sociologiei culturii, felul în care sunt articulate în practica vizuală semnificația, plăcerea și puterea. Înțelese dintr-o perspectivă a interdisciplinarității, studiile culturale sunt puse în situația de a apropria
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și utilizarea unei opere de artă, susținând că, prin utilizarea unei opere de artă, de pildă, se poate scrie biografia unui artist, se poate face tabloul unei societăți ori se poate descrie o mișcare artistică. Analiza interpretativă poate fi fenomenologică, psihanalitică, ideologică etc.; reconstructivă sau deconstructivă. Analiza semiotică abordează lucrarea de artă din perspectivă sintactică, examinând relațiile dintre semne, din perspectivă semantică, investigând relațiile dintre semne și semnificații, și din perspectivă pragmatică, stabilind relațiile dintre semne și utilizatori / interpreți. În fine
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
practica artistică a complexului de teorii care articulează fondul de lucru al criticii culturale. Analizarea artei prin aplicarea diferitelor observații ale acestui discurs de fond, care s-a structurat în ultimii ani pe baza situării și poziționării teoriilor critice post-structuraliste, psihanalitice, (neo)marxiste, a ideologiilor și post-colonialiste, presupune asimilarea unor competențe și exercitarea unor performanțe critice orientate în direcția problematizării sociale, politice, economice, tehnologice caracteristice unui nou tip de responsabilizare a comunicării critice. În ceea ce privește situația discursului esteticii, orientat mai curând către
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de o tradiție"467. Astfel, eficacitatea doctrinei naziste o constituie o singură voce, susținută, însă, la nivelul întregului organizațional. În încercarea de a înțelege "mania persecuției"468, vizibilă "cu ochiul liber" în cazul lui Hitler, Kenneth Burke apelează la instrumentarul psihanalitic freudian. Astfel, criticul demonstrează cum "schimbarea simbolică" întreprinsă de conducătorul nazist, care, cum am văzut, se dezice de "moștenirea spirituală" a profeților evrei, revendicând o moștenire superioară, ariană, "un nou fel de viață"469 legitimată de "un modernism bastard" și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
neueren Philosophie, 1895, I, p. 232. 3 Cf. despre psihologia deciziei, cartea mea Psychologie in Umrissen auf Grundlage der Erfahrung, 1887, Vii B, 2 (pp. 419 și urm.). 4 Ludwig Feilberg, Samlede Skrifter, I, p. 172. 5 Așa numita școală psihanalitică, din știința bolilor psihice (Freud și elevii lui), pune mare preț, în perioada cea mai recentă, pe faptul că trăirile de mare importanță își exercită in durabil influența, putînd deveni astfel cauza unor maladii psihice. În stare de hipnoză sau
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]