3,405 matches
-
clinică se face ca parte a construirii pedigri-ului. În acest demers, accentul nu cade pe diagnosticul tulburării - care este unul medical -, ci pe: 1) confirmarea diagnosticului medical; 2) distribuția acestui diagnostic în familia de apartenență; și (3) înregistrarea factorilor psihosociali (de exemplu, stil de viață, pattern de personalitate) implicați în apariția, manifestarea și menținerea tulburării. Modul de construire a pedigri-ului este detaliat în capitolul 2. După construirea pedigri-ului, două proceduri sunt fundamentale: (1) calcularea riscului genetic și (2
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
164 Distribuția acestor valori aproximează o distribuție normală. Dacă numărul de locus-uri implicate în determinarea înălțimii crește, distribuția normală a acestor valori este tot mai bine aproximată. Caracteristicile determinate multifactorial implică factori genetici complecși (poligenici) și factori non-genetici (de exemplu, psihosociali). Determinismul genetic multifactorial asumă că: în determinarea unei caracteristici sunt implicate mai multe locus-uri; la nivelul acestor locus-uri nu există relația de dominanță și recesivitate; locus-urile acționează în manieră aditivă, fiecare adăugând sau extrăgând din caracteristica fenotipică; mediul interacționează cu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sunt reglementate, oficial, de tipul sarcinii și de normele de funcționare. Metodele de cunoaștere prin intermediul grupului școlar mi-au oferit o dublă perspectiva: asupra elevului dar și asupra grupului. Valoarea acestei metode constă În: posibilitatea cunoașterii elevilor sub raport relațional, psihosocial, cunoașterea caracteristicilor personalității, posibilitatea de a ajuta la orientarea școlară și profesională a elevilor; organizarea și conducerea clasei prin cunoașterea valorii sociale a elevilor și cunoașterea relațiilor interpersonale dintre elevi, dintre grupuri, dintre elevi și cadre didactice. Cunoașterea grupului școlar
APLICAȚII PEDAGOGICE ALE TEORIILOR ÎNVĂȚĂRII ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
se utilizează curent un raport individual, ce cuprinde date despre prezența, intensitatea și durata durerii acute a cărei etiologie este determinată de cele mai multe ori prin accidente mecanice. Durerea cronică poate fi continuă sau repetitivă și intermitentă având dimensiuni fiziologice și psihosociale complexe. Durerea acută poate determina respirația superficială sacadată, retenția secrețiilor în afecțiunile bronho-pulmonare și o întârziere a reluării peristaltismului gastric și intestinal în perioada postoperatorie sau posttraumatică. VII.3.3. TEORIA CUNOAȘTERII SENZORIALE ȘI EXRASENZORIALE ÎN EVALUAREA DURERIIBOALĂ În ceea ce privește modalitatea
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
studenții vor putea demonstra următoarele: * Cunoașterea principalelor teorii utilizate în practica asistențială; * Folosirea de către cursanți a principalelor concepte cheie. > Structura cursului * Concepte, definiții ale teoriei (Teoria, Metoda, Acțiunea); * Teoria sistemelor, teoria centrării pe client, teoria modelului medical (casework), metoda intervenției psihosociale; * Teoria participării în asistența socială (Relațiile dintre client și asistentul social); * Valori în asistența socială. Capitolul 1 Concepte, definiții ale teoriei (Teoria, Metoda, Acțiunea) 1.1 Aspecte ale teoriei. Concepte și definiții Abraham Flexner (1915) a subliniat faptul că activitățile
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
rogersiană), teoria gestaltistă, teoria transpersonală, programarea neurolingvistică, analiza tranzacțională, teoria existențialistă; * teorii care se referă la individ în cadrul societății: teoria centrată pe rezolvarea de probleme, teoria centrată pe sarcină, teoria intervenției în criză, teoria sistemică și ecosistemică, teorii feministe, teorii psihosociale, teoria pledării cauzei, teoria comunicării, teorii organizaționale, teorii de grup social, teoria rolurilor sociale; * abordarea eclectică: însumează esențialul dezvoltat de mai multe teorii; * alte teorii: a) teorii ale asistenței sociale de grup: modelul obiectivelor sociale (abilitarea individului prin intermediul grupului și
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
vorbindu-se frecvent despre terapia socială, socioterapie, psihoterapie, terapie de sprijin etc. În ceea ce privește obiectivele urmărite prin asistența derulată după modelul medical, acestea aveau în vedere: tratament curativ (cel care se adresa persoanelor și familiilor deja afectate de disfuncții sociale și psihosociale), tratament preventiv (care se adresa clienților aflați în situație de risc) și tratament promoțional (cel care, acompaniindu-le pe primele două, se derula în tradiția curentelor de educație populară în domeniul sanitar, economic, social etc). În primele decenii ale veacului
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
era centrat pe mediul exterior clientului; acționând asupra mediului familial și profesional, asupra grupului de prieteni sau de vecini, asistentul social viza o schimbare comportamentală la nivelul clientului individual. Practica asistențială desfășurată după model medical pornea de la premisa că disfuncțiile psihosociale cu care se confruntă indivizii și familiile sunt practic niște "boli", pe care asistenții sociali le pot diagnostica și trata. Clientul sau "pacientul" nu face decât să primească "tratamentul" cu încredere și să aștepte "vindecarea". Denumirile sub care găsim modelul
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
asistenții sociali le pot diagnostica și trata. Clientul sau "pacientul" nu face decât să primească "tratamentul" cu încredere și să aștepte "vindecarea". Denumirile sub care găsim modelul medical în prezent sunt acelea de casework, serviciu social individualizat sau metoda intervenției psihosociale. În principiu, modelul conservă orientarea sa inițială către persoana asistatului sau/și către microgrupul de apartenență (în special cel familial, dar și cel profesional, religios, educațional etc). Denumirile diferite utilizate în literatura canadiană (serviciu social individualizat sau intervenție personalizată) și
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
inițială către persoana asistatului sau/și către microgrupul de apartenență (în special cel familial, dar și cel profesional, religios, educațional etc). Denumirile diferite utilizate în literatura canadiană (serviciu social individualizat sau intervenție personalizată) și în cea americană și europeană (intervenție psihosocială) trimit la două fațete ale unuia și aceluiași model: "serviciul individualizat este orientat, înainte de toate, către adaptarea persoanelor la situația lor și către rezolvarea problemelor rezultate din interacțiunea persoană-situație, în timp ce, evoluând, intervenția psihosocială este preocupată mai curând de problemele legate
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și în cea americană și europeană (intervenție psihosocială) trimit la două fațete ale unuia și aceluiași model: "serviciul individualizat este orientat, înainte de toate, către adaptarea persoanelor la situația lor și către rezolvarea problemelor rezultate din interacțiunea persoană-situație, în timp ce, evoluând, intervenția psihosocială este preocupată mai curând de problemele legate de bunăstarea personală și de funcționarea socială a clienților" (Menthonnex, 1995, p84)17. Postulatele modelului casework sunt următoarele: * pe parcursul vieții, orice persoană întâlnește dificultăți, conflicte și tensiuni legate de specificul vieții ca atare
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
nu-și putea asuma de unul singur dificultățile și de a avea nevoie de un ajutor, de susținere temporară, de o relație de sprijin în același timp afectivă, permisivă și competentă profesională. Această relație interpersonală pozitivă poate constitui esența intervenției psihosociale. A. Menthonnex consideră că există cinci faze ale procesului de ajutorare.18 Faza de întâlnire: poate fi "provocată" de către asistentul social care identifică o persoană aflată într-o situație problematică sau poate să urmeze unei cereri din partea persoanei în cauză
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de elemente emoționale, și în cadrul căreia se construiește fundamentul relației de încredere; pentru clienții care recurg la asistența socială în urma unui mandat tutelar sau penal, faza de întâlnire este în același timp și etapa de luare în grijă. Faza studiului psihosocial vizează cunoașterea acelor elemente din viața clientului care îi sunt necesare asistentului social pentru a-l putea ajuta: situația familială, materială și de habitat; activitatea profesională și pregătirea școlară; factorii bio-psihosociali (sănătate, experiențe trăite, atitudini, aspirații, roluri jucate, apartenența de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ale istoriei individuale; relațiile interpersonale fundamentale și secundare; factorii de presiune și cauzele lor probabile; experiențele problematice anterioare și modul lor de soluționare; resursele și limitele (constrângerile) clientului; identificarea problemei actuale și evaluarea preliminară a cauzelor ei. Faza de diagnostic psihosocial sau de evaluare a situației clientului. Prin diagnostic trebuie să se poată răspunde la următoarele tipuri de întrebări: * cum percepe clientul (și cum percep cei din proximitatea sa) situația problematică? * care sunt condițiile de mediu care au dat naștere problemei
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
situația problematică? * care sunt condițiile de mediu care au dat naștere problemei? * care sunt elementele personale care au determinat apariția problemei clientului? * care sunt scopurile și așteptările clientului în ceea ce privește soluționarea? * ce forțe facilitează și ce forțe frânează rezolvarea problemei? Diagnosticul psihosocial este o evaluare (dintr-o dublă perspectivă: a personalității individului și a mediului său social) a problemei cu care se confruntă clientul și o proiecție realistă a mijloacelor de a o rezolva. Elaborarea planului de intervenție, adică stabilirea obiectivelor, a
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
a problemei cu care se confruntă clientul și o proiecție realistă a mijloacelor de a o rezolva. Elaborarea planului de intervenție, adică stabilirea obiectivelor, a mijloacelor de realizare și a etapelor de parcurs. Faza de realizare a planului sau intervenția psihosocială propriu-zisă. În toate cele cinci faze, se indică utilizarea unor tehnici de comunicare (interviu) și de sprijin pe care le grupează în trei categorii: tehnici de susținere și dezvoltare a atuurilor clientului; tehnici de ghidare și orientare; tehnici de clarificare
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
se va pune în felul următor: în ce stare ne aflăm, ce vom urmări, ce vom întreprinde? Această tehnică îi oferă clientului un alter ego pentru a-l acompania într-un moment dificil și pentru a parcurge împreună calea redresării psihosociale. * Tehnica informativă elimină carențele de informație ale asistatului, în scopul creșterii cunoștințelor și competențelor sale în domenii cum ar fi: legislația, prestațiile sociale, tipurile de instituții asistențiale, identificarea și procurarea resurselor de tot felul etc. * Discuția logică: utilizează și dezvoltă
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
scopul ca acesta să evite sau să renunțe la anumite comportamente periculoase, inadecvate situației în care se află. Asistentul social îi va contura clientului limitele rezonabile de manifestare pentru a putea depăși situația de criză și a reintra în normalitatea psihosocială. Limitele rezonabile se referă deopotrivă la ceea ce este socialmente permis și la ceea ce este strategic eficient. După utilizarea tehnicilor de susținere, ghidare și orientare, se trece la a treia categorie aceea a tehnicilor de clarificare. * Acestea urmăresc "tratamentul" sau modificarea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
că persoanele diagnosticate cu tulburări de personalitate sunt considerate vulnerabile întrucât prezintă în primul rând o vulnerabilitate de fond vulnerabilitate argumentată de cele mai multe ori de vulnerabilitatea de mediu (reducerea rețelei de suport social, pierderea unor statute și roluri sociale, stresori psihosociali cumulați). Această vulnerabilitate de fond numită tulburare de personalitate ar putea fi compensată prin factori protectori socio-familiali (de exemplu, conferirea de roluri sociale care să conducă la creșterea stimei de sine, dezvoltarea unor abilități de coping la stresori. Din perspectiva
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ne ocupăm și noi într-un capitol al lucrării de față). Este, totodată, adevărat și faptul că de modul cum știm să abordăm, să rezolvăm și să interpretăm/reflectăm la momentele tensionate/încordate dintre noi, depinde calitatea relațiilor noastre, atmosfera psihosocială în care trăim. Însă, acordând un loc (mult) prea mare acestor aspecte, riscăm ca ele să ne controleze la un moment dat mentalul și controlându-ne mentalul să ne controleze atitudinile și comportamentul interacțional/interrelațional. Drept urmare, preocupați (numai) de ele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reală a indivizilor la procesul decizional, implică stările conflictuale existente sau potențiale (numărul și amploarea/profunzimea/efectele acestora), componente cognitive, motivaționale, afective, comportamentale, relaționale. În particular, potrivit lui Miles (apud Păun, 1999, p. 117), climatul școlii este dat de: • caracteristicile relațiilor psihosociale din școală; • tipul de autoritate; • gradul de motivație și de mobilizare a resurselor umane; • stările de satisfacție/insatisfacție; • gradul de coeziune din comunitatea școlară. Fără a mai fi un secret pentru oamenii școlii, rezultatele acestora depind în (foarte) mare măsură
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Aceste metode constau în "priceperea de a organiza corect propriul comportament, de a exprima propriul punct de vedere, fără a provoca o reacție de apărare psihologică din partea altei persoane" (Olgev, Russev, 2005, p. 132). Ele contribuie/ participă la ameliorarea atmosferei psihosociale, la o viață mai relaxată, mai securizată și mai plăcută alături de ceilalți. a. Ascultarea activă Este o atitudine foarte utilă atât în rezolvarea propriilor conflicte (conflicte interne/intrapersonale), cât și în medierea conflictelor. În acest caz vorbim de acel tip
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
asupra depresiei / 181 8.6.3. Modele cognitiv-comportamentale asupra depresiei / 182 8.6.4. Modele social-cognitive asupra depresiei / 185 8.6.5. Teoria cognitivă asupra depresiei Aaron T. Beck / 189 8.7. Psihoterapia în depresie / 197 8.7.1. Terapii psihosociale asupra depresiei / 197 8.8. Diferențe de gen și vârstă în depresie / 203 8.8.1. Explicații biologice și interpretări sociale / 203 8.8.2. Depresia la adolescenți, adulți și bătrâni / 205 8.9. Intervenția în depresie: medicamente sau psihoterapie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
clinicianul evaluează comportamentul pacientului (vezi tabelul nr. 2.8.) Doar primele două axe prezintă tulburări actuale și criteriile cerute pentru diagnosticarea lor. Celelalte trei axe oferă informații despre condițiile fizice care pot afecta starea de sănătate mentală (Axa III), stresorii psihosociali și de mediu în viața persoanei (Axa IV) și gradul de afecțiune al stării mentale și de funcționare al persoanei (Axa V). Să vedem cele cinci axe una câte una, așa cum au fost definite de DSM-IV (2000). Pe Axa I
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
persoană poate fi depresivă pentru că are cancer la plămâni. Așa cum am menționat adineaori, un clinician trebuie să evite interacțiunea între tratamentul luat de către pacient pentru boala fizică și cel prescris pentru tulburarea mentală. Pe Axa IV, clinicianul apreciază severitatea stresorilor psihosociali cu care se confruntă pacientul, la fel ca și cele inserate în tabelul nr. 2.12. Din nou, acești stresori psihosociali pot fi legați de tulburarea mentală a pacientului drept cauză și consecință. Sau pot doar să coincidă cu această
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]