2,803 matches
-
deschidem găurile auzului cădem în lumina zilei mituim Estul lingem Vestul devorăm cadavrul zilei și îi sorbim represiva măduvă din șira spinării. PIANISTA (o așază cu forța pe un scaun pe țăranca consternată): Statul în Zi acum acolo e plânge pute cu burta spintecată la picioarele noastre îi împingem coatele sale metafizice în botul lui veșnic și jucăm jocul înghițitului... cu leșul provizoriu. COMPOZITORUL (dă idiotului o scatoalcă. Idiotul sare în sus și țopăie în spatele compozitorului): Bucata sonoră are ochi inima
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
psihopat din cârpe, culoare și muzică. Să-l modelăm încă cu chef și să îl împărțim în două jumătăți împărătești. Să tipărim un concept bolnav înăuntru, anume conceptul fantezie, atât timp, până când din nevoia de a respira vor începe să pută. Deci, prietene: Fantezie, dă-i drumul. (dar acum totul cu ușurință) COMPOZITORUL: - Fantezie are și morarul din pădure. PIANISTA: De ce, ce fel de morar din pădure? COMPOZITORUL: Păi, funcția și conotația. Amândouă se amestecă una cu alta într-un accident
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
MARIEDL: Putrezește lipsa de viață în plăpânde rupturi din sine. Cine ne-a legat oare atât de cu grijă? Mariedl aburește ca o grămadă de gunoi pe care o ținem permanent sub observație. Cine oare ne-a legat? Uterul matern puțind a cancer ațoșeste în găurile proaspăt învechite ale mantalei de aer a lumii. Cine ne-a legat cu atâta grijă oare? Fiul își fierbe viața în uterul îmbețivit, pentru că trebuie să mănânce ce-i pe aproape, așa cum se mănâncă pe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
deodată recolte ridicate, dar care cereau cantități mari de fertilizatori și apă. Mulți dintre ei nu și-au putut permite noua tehnologie și au dat faliment mărind astfel numărul celor neangajați. O altă abordare a problemei rezervei de hrană ar pute fi creșterea suprafeței de pământ destinată agriculturii, în special în partea de sud a Saharei Africane și în America de Sud. Dar acesta presupune costuri mari și cere un mare efort pentru cercetare științifică și tehnologie. Atunci ar putea continua în aceste
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie că se dedă plăcerilor și atunci este invocată firea umană nestatornică, în permanentă căutare de satisfacere a dorințelor celor mai ascunse și mai vinovate. Se pledează mereu pentru înlăturarea inegalităților sociale, o femeie este la fel de vinovată atunci când trădează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie că se dedă plăcerilor și atunci este invocată firea umană nestatornică, în permanentă căutare de satisfacere a dorințelor celor mai ascunse și mai vinovate. Se pledează mereu pentru înlăturarea inegalităților sociale, o femeie este la fel de vinovată atunci când trădează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
turtă și s-o Întinzi cât cuprinde junghiul, să o ude cu rachiu și să o presare cu chimen pisat. De durere de cap: floare de soc să fierbi și să spele capul Într-o zi, de două ori. Cui pute gura: frunză de salcie albă sa fierbi și să speli gura de zece ori, cu oțet. De durere de ureche: rădăcină de hrean să pisezi bine și să storci În ureche, trei picături. De mâini frânte (rupte) sau picioare : să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Academia Română Când doare pe om gura: să-i dea iarbă grasă să se ungă. De putreziciunea gingiilor (sângerarea gingiilor): șofran și floare de trandafir și sare albă pisată ca făina, să se amestece cu miere și să se sugă. Când pute gura omului: zahăr cu popâlnic fierte În vin, să țină În gură. La fel: trandafir uscat să facă ca făina și să presari pe dinți. Când borăște (vomită) omul rău: brânză veche cu ceapă albă și unt de vacă să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
iei smicele (nuiele) de la nuc, să le cureți de coaja cea verde și să le fierbi cu oțet tare și cu o căpățână de usturoi și ceva sare, până ce zeama scade la junătate. Să ții zeama căldicică În gură. Când pute (miroase) gura: frunză de salcie albă să fierbi În oțet și cu acea zeamă să-ți speli gura de 10 ori. Pentru frântură (fractură): să iei o oca de lapte dulce și pătrunjel, să-l tai mărunțel și să-l
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
acolo. Pentru cine calcă anevoie: sămânță de bujori să iei În 3 dimineți, pe nemâncate. Pentru fierbințeală (temperatură) la om: să iei o mână de rută, să o pisezi bine, cu vin sau cu apă, să bei. Omului ce-i pute gura: coji de rodie să ții În gură. Bubă rea: smochină și frunze de brad. Când te dor ochii și sunt roșii: să iei 4 râme vii, de cele roșii, să le speli bine cu apă caldă, să le pui
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la om: miere cu piatră acră să amesteci și să ungi. Gălbenuș de ou să amesteci cu unt de trandafiri (tinctură) și din ceas În ceas să pui pe negei. Freacă negeii cu zeamă de ceapă cu sare multă. Cui pute (miroase) gura: pelin verde să fierbi cu oțet și toată vremea să clătești gura, până te vei tămădui sau smirnă să te obișnuiești a ține În gură până trece. Pentru buzele omului când crapă: să iei ceară albă, stafide proaspete
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
La 6 mai 1912, după numărul 16, ziarul Răsăritul își întrerupe activitatea. Răsăritul „răsare” după vreo trei luni de pauză , explică I. Ciorescu la 13 ianuarie 1913, când - „mai voinici și voioși” își reiau activitatea, dar pauza fusese de cel puți n șase luni. Acum ziarul îl are ca director pe I.G. Ciorescu iar activitatea de organ al partidului conservator devine mai evidentă, ca și lupta de idei dintre cei de la Răsăritul cu cei de la Pa loda, ori Viitorul, ori 154
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se m ză. Prin ala redacți t ; la un ră, asa at, lui ul, (cu lui din alte de ai tre e a TV cu și o Pre lip ape irig fos con mâ des flo rom Scr Câ dar put Pri rom Cu al Mu lui nu.V. - UN 1881, a fo Vântur amenii li a liniștiți ș sei de resu le n-au ații, nu, v t cândva, fecții mai ncare la o Prin u tui, proble Eleme rile
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
i ani de la șind să e TVV a urile, pen curia noas ! decembrie 199 la televiz , imaginile opria-mi în m parte d va rezista Trupa » t e să se pro să rezis presă, știu în această . ! nașterea vadeze de avut pute tru a lup tră, a tutur 3) iunea vasl TV Vas doială. N intre fond în timp. eleviziuni fesionaliz te în ac cât de profesie, Studioului sub spec rea de a ta cu și m or. uiană sun lui ne
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
urându-i dioului d nsorilor ctacolului lți ani!". sti LAPA RIDIAN, nr. i lucru s-a nd cei 15 spectaco nute în ezenți în Alter E altfel a m TVV. în a , piticii au i, etalând ni dansato c nu pute te locale, p nca Spîna ristina Mo ri de exce pletat d opiilor bin ca Dogla te. Nu a ornice de s" sau "D i de ace pe copi e televizi care au , urându-l 127, 27 decem 49 întâmpla
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
la cărat roaba (dat afară și de acolo) l-am stimulat să ajungă operator TV și om "cu sârmele" un fel de electrician fără calificare. Când i-a intrat în cap că e important, a devenit un tip de-i pute urma ! 215 Altul, un țigănaș fără orânduială în cap, l-am ținut aproape ca pe propriul meu copil, cu chip că poate mânui mai bine cuvântul ... Săracii ! S-au stresat cu atâta chiul, dezinteres și "nepotrivire de caracter" cu specificul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Gherea: pentru circa 20 mp de asfalt gros de 3-5 cm au "lucrat", 3 zile, 8 oameni, 2 gardieni publici și s-a deviat circulația pe străzi și mai accidentate. De unde-i plătiți, oameni buni, dacă "muncesc" așa cu spor ?!? Pute rău în politica românească ! Ce strugurel, ce must, ce cultură, ce agricultură, ce altceva ? Bandraburgii ăștia ajun și în frunte pe seama unor 244 mașinării cu cuțite nu fac mare lucru pentru cei care i-au ales. Ba, chiar, împotrivă ! îmi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
oile lui Becali într-un PNG fără ideologie. Cât mai poate fi luat în considerație PSD care vrea scor electoral pentru singura candidată eligibilă în Parlamentul european ? PD-ul pe unde dracu' o fi ? Mare mascaradă și cu asta ! Pentru că pute zdravăn în sector am vrea să ne ținem departe, dar, se poate ? Desigur, mirosurile de flori și de viață ne atrag mai mult. Măcar să strigăm HAI VASLUIUL ! Mirosul toamnei... n-așteaptă brumele ! (MERIDIANUL, An IX, nr.39 (717), joi, 4
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și tot cu faima de cea mai mare jigodie din peisajul vasluian. Dat fiind că în jurul lui mai are doi gândaci de bălegar, consider că grupul acesta urât, prea urât mirositor n-are ce atenție să merite. Doar că atunci când pute un excrement trebuie să te depărtezi. Deci rup bucata și fug de asemenea... jivine cu duhori revărsate în "scrisul" local. Constat cu mâhnire că în mult prea multe ramuri de activitate stăm rău, rău, cu competenții pentru diverse slujbe sau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
7. Cel mai mic potențial de eroare de medicație. Dezavantaje: 1. Necesită timp p=nă apar simptomele pozitive urmărite sau efectele secundare. 2. Potențial de recădere sau deteriorare pe durata intervalului și schimbării 3. Recădere precoce înaintea atingerii dozei terapeutice put=nd fi interpretată ca lipsă de effcacitatea pentru cel de al doilea AP. Switch 2: Fără interval (Oprirea primului AP, începerea imediată a celui de al doilea.) Advantaje: 1. Direct. 2. Potențial de eroare de medicație redusor. 3. Adecvat pentru
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
actions and school texts she brings to the light the different commemorative options which are usually kept quiet. The last chapter of this book is dedicated to the representation of the communist regime in post-communist school culture. The textbooks are put in front of the recent memories of people, those who lived through those years but also those who knew it from others' memories. The contrast between public discourse and personal options is so obvious that it seems to perpetuate for
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
La multe din cazurile existente ar putea să fie alăturat un alt episod care a avut loc recent la Padova, unde o elevă a încercat să se sinucidă deoarece colegii de școală o agresau zilnic însultând-o cu fraze de tipul "puți de România" sau "Țigancă de c---t", vezi la Repubblica, din 28 ianuarie 2010. 124 "Echipă de români în a treia categorie", în La Republica, din 30 iunie 2009, ediția de Bari. 125 C. Malfitano, "I vigili immigranti all'Arcella", în
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
place in each of the structures of the educational process • but this complexity can only be achieved efficiently through flexible and integrated interchange of effective approach solutions, according to which the educator herself/himself must be trained. And the approach put forward herein values through argumentation not only the continuously updated documentary study, but also own thematic experiments, while insisting on the practical side and supposes: conceptual development and orientation (as final result), critical and explanatory analysis (as function), reflection and
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ia să vedem ce avem noi aici. Chiar așa, ce avem noi aici? Noi aici avem expusă una bucată tâmpenie Made in USA, de cea mai... beton calitate, cum numai demnii reprezentanți ai acestui acest popor, în general prost de pute, sunt în stare să comită. Este vorba de un imbecil cu inițiativă, care s-a cocoțat mai presus de ceilalți giboni din preajmă, ajungând pastor. Și așa cum în societatea americană, totul trebuie să poarte un nume, și pastorul acesta a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
rece, fiindcă o greață imensă mă inundă în valuri, punând într-un real pericol tastatura aceasta care o am în față. Scârba aceasta atât de intensă, mi-a fost stârnită doar de amintirea unui cadavru, care pe măsura trecerii anilor pute din ce în ce mai rău. Dar nu asta-i durerea cea mare, ci faptul că pe măsură ce trece timpul îmi dau seama că budihacea respectivă era în putrefacție demult, chiar de pe timpul când noi îl vedeam ca pe ceva frumos și dătător de speranțe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]