78,673 matches
-
minimalist, dar de o mare forță și cu un estetism rafinat. Ba chiar s-au bucurat de o incontestabilă popularitate, danezul Reconstruction (regia Christoffer Boe, film premiat cu Camera D"Or la Cannes) rămânând pentru multă vreme în topul preferințelor publicului. Filmele norvegiene Povestiri din bucătărie (regia Bent Hamer, poveste depre absurd și însingurare) și Body (regia Morten Tyldum, o comedie ușurică) s-au bucurat la rândul lor de o primire călduroasă la Cluj. Ba mai mult, Body, a dus acasă
Cine-TIFF-ii de la Cluj by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12763_a_14088]
-
de redacție de la Dilemă au strîns o parte (cam o treime) dintre interviurile Țiței Chiper și le-au publicat fără să fie convinși că ea ar fi acceptat asta cu inima deschisă. Că în cazul unor jurnale nedestinate inițial marelui public, gestul lor mi se pare binevenit. Interviurile acestea sînt jurnalul Țiței Chiper și reprezintă un document valoros. Publicate inițial în Dilemă și Avantaje, se recitesc, acum, chiar cu mai mare interes că prima dată. Secretul constă, probabil, în faptul că
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
probleme în ceea ce privește romanul românesc. Pe de o parte, deruta scriitorilor, incapabili să înțeleagă ce trebuie să facă în absența cenzurii, în condițiile apariției unei prese dezinhibate, sub toate aspectele, pentru a păstra interesul cititorilor și, pe de altă parte, dezorientarea publicului care s-a trezit în brațe cu o libertate la limita anarhiei într-o lume care a abolit peste noapte toate tabu-urile. Criza ficțiunii în anii '90 ține de cu totul alte cauze decît cea din anii '50 (concurența
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
poate permite oricine. Interviul realizat de Ion Simuț cu prozatorul Dumitru }epeneag este plin de sugestii în acest sens. Spune Dumitru Țepeneag: " Un scriitor francez trebuie să aibă avere personală ca să poată scrie ce vrea, fără să se supună dictaturii publicului larg, adică cenzurii zise economice care, o spun cu toată tăria și după o experiență îndelungată, e mai nocivă decît cenzura politică. Cine are urechi de auzit să audă! Deși mă tem că fiecare aude numai ce-i convine și
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
Rodica Zafiu Exemplul tipic de limbaj de specialitate perfid și deghizat e cel al "cărților de bucate": rețeta culinară își selectează nemilos cititorii, fără a-și pune probleme de accesibilitate, de comunicare, de atragere a publicului. Chiar mai mult decît în cazul textelor juridice, s-ar părea că premisa e simplă: nimănui nu-i e permis să ignore tehnologia de specialitate. Textele par scrise cu intenția de a crea impresia unei ușurințe maxime de înțelegere și
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
apoi Ființă și Timp, în vreme ce echipa de fotbal se numește Mizil Bulls; o bătrânică face o pasiune pentru canapeaua chiriașului; o întâlnire spiritual bizară și cam stânjenitoare dintre un consacrat regizor de teatru (e de ghicit aici Andrei Șerban) și publicul său; niște bătrânici se închină când metroul circulă pe sub o biserică, doi tineri muzicieni entuziaști visează la o trupă, dar le lipsește... violoncelul ș.a.m.d. Prozele realist-minimaliste ale lui Cosmin Manolache, concise, scrise economicos, fără volute stilistice, sunt, așadar
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
cărții. Primul capitol al romanului, cel care dă și titlul cărții, a devenit repede subiect de discuție în târgul literar și lumea deja a formulat neoficial etichete pentru tânăra prozatoare, semn că dinamica unui câmp literar nu se datorează exclusiv publicului, mai mereu amorțit și leneș, dar mai ales scriitorilor și disponibilității acestora de a incita. Cartea de debut a Ioanei Baetica cuprinde, de fapt, romanul Pulsul lui Pan și câteva povestiri. Subscriu și eu ideii formulate în prefață de Liviu
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
izbutite și complexe dintre ele, putînd fi citit în cîteva chei complementare, dintre care cea metafizică nu era cea mai puțin importantă, fusese insuficient înțeles. Nu cred că Virgil Duda, autor a numeroase romane foarte bine primite de critică și publicul cititor deopotrivă, capabil să resusciteze epoci, lumi și personaje în cele mai diferite registre, va fi fost tentat de un asemenea recurs în legătură cu volumul său, Șase femei (Editura Albatros) distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru cea mai bună
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
datorie amicală să-ți atrag atenția asupra acestui caraghios"Ia seama, nu-i acorda nici un crezămînt" Poate avea cîteodată spirit, dar foarte superficial și cu deosebire zevzec"" l O infamie nouă pe vechiul tipar s-a desfășurat totuși, sub ochii publicului, în săptămîna imediat următoare Tîrgului de Carte Bookarest 2004, iar victima ei a fost nimeni altul decît autorul cărții Despre îngeri, Andrei Pleșu. Și, pe tangentă, Gelu Ionescu. Cronicarul, martor anonim, a urmărit tărășenia și-o va povesti fără părtinire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
o nouă palmă și cu o nouă sau mai precis veche răfuială personală, aceea a lui Marino cu "Școala de la Păltiniș" și cu mentorul ei, care, el, nu-i mai poate răspunde: În timp ce cartea lui Gelu Ionescu se adresează unui public larg, de bun nivel mediu, Andrei Pleșu este elitist și restrictiv. O reminiscență involuntară și inocentă a Ťșcolii Noicať?" Că democrația occidentală și corectitudinea politică includ respectul pentru domeniul teologic, că teologia este și o chestiune de cultură generală nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
Poenar însuși. Păi nu-i nedrept ca de unul să fi auzit toată lumea și de celălalt nimeni? Am aflat despre cel de-al doilea din Revista revistelor culturale a Adevărului literar și artistic nr. 719 apărută de 1 iunie. Că publicului puțin îi pasă de articole ca acesta, din Vatra, necitite decît de bieții Cronicari, din obligație profesională, e dovedit de vînzări (Cronicarul chiar s-a informat, spre deosebire de H.P.). Și pentru că la 1 iunie a fost aniversarea lui Mircea Cărtărescu, și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
în 1934, nu a avut nici un ecou. Mircea Popa nu a descoperit nici o cronică literară, nici o mențiune în presa vremii - după cum mărturisește în prefața restituirii (p.11). Exegetul presupune drept cauze ale carenței de receptivitate probabilitatea lipsei de interes a publicului față de literatura de avangardă și faptul că, la debut fiind, numele scriitorului era necunoscut. Nu-i mai puțin probabil ca tirajul cărții să fi fost confidențial, ca în multe alte cazuri ale avangardiștilor. E de adăugat, la situațiile defavorabile, și
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
Nicolae Manolescu Nicolae Manolescu în dialog cu Matei Călinescu Matei Călinescu: E puțin provincială în sensul că, totuși, se adresează unui public care era provincializat ideologic. E vorba de ideologie. Noi nu ne dăm totdeauna seama, dar există anumite limite care sînt stabilite de ideologii, și ideologiile nu sînt numai politice, sînt de toate felurile, și de fapt, chiar și ceea ce nu
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
frumoase, cu dezamăgiri � și una dintre ele, majore, este faptul că n-am reușit să descifrez atitudinea lui Zholdak, un regizor care cred că valorează foarte mult pentru teatrul contemporan și pe care îl apreciez enorm, o atitudine ireverențioasă față de public și, în egală măsură față de Constantin Chiriac, directorul Festivalului. Despre toate acestea și despre multe altele, despre atmosfera spectacolelor de stradă orchestrate de regizorul Mihai Ranin, despre chitaristul care mi-a cîntat șapte zile și tot atîtea nopți sub fereastră
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
religia; 7. În fiecare zi se va organiza, sub forma unui joc de oină, prinderea la Târg a unui ins dat în urmărire generală prin Interpol; 8. Cu scopul însușirii unei sume oarecare de bani, un infractor mascat va amenința publicul cu o armă sofisticată ținându-l pe sub mese, standuri ș.a., măcar o jumătate de oră; 9. Pirotehniști atestați vor simula un incendiu de proporții, unde se vor alege cu arsuri inclusiv vreo doi pompieri militari; 10. La un moment de
Evenimentul cultural ca știre de senzație by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12802_a_14127]
-
dintre fosă și scenă nu a mers însă tot atât de neted: decalaje, imprecizii în atac au arătat că, la pupitru, dirijorul Cornel Trăilescu nu a avut de data aceasta legendara sa precizie. În total, o seară simpatică, bine primită de un public generos și sensibil la farmecul melodiilor inspirate, a poantelor umoristice, la montarea bogată; totodată o experiență pentru ansamblul Operei care trebuie, în vremurile noastre, să poată răspunde exigențelor unei estetici teatrale tot mai complexe, tot mai apropiate de conceptul de
Văduva putea fi mai veselă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12816_a_14141]
-
ce-avea să vină. De altfel, s-a evocat un detaliu istoric cu ocazia premierei lui Kusturica: chiar în timpul unui meci de fotbal - în 1990, dintre clubul croat Split, și Steaua Roșie sîrbă - a fost ars pentru prima dată, în public, steagul iugoslav. Kusturica povestește că și casa părinților lui a fost arsă, la Sarajevo, de musulmani, cînd a început nebunia și cînd poziția lui a fost catalogată ca "filo-sîrbă". Kusturica (creștin ortodox, provenit din părinți musulmani) s-a stabilit la
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
un decor, nefiind sigur că n-o să vrea să mai revină acolo, poate peste un an, timp în care caută, caută, caută (și timpul suspendat, dintre filmări, e cît se poate de costisitor!). Dar lucrurile se echilibrează, financiar vorbind, de vreme ce publicul merge să vadă această "căutare a unui altundeva și a unui timp abolit - ghidată de un simț al timpului radical diferit față de cel occidental"... Uneori "romantismul" se dovedește mai rentabil decît violența. Nu s-a întîmplat așa la ediția 2004
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
Catalin Davi La 27 iulie 1962, Ion Tuculescu se stingea din viață, la numai cincizeci și doi de ani, aproape izolat, puțin cunoscut de public și chiar de confrați, total ignorat de autorități. Este, în fapt, povestea simplă a unui om de știință care, relativ târziu, a descoperit pasiunea, poate chiar patima picturii. Din 1938 până în 1947 a avut șase expoziții personale, apreciate, dar nu
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
și o muncă migăloasă, ce presupune o răbdare și o modestie deosebite, traducerea, în opinia Irinei Mavrodin, este aducătoare de "bucurie" și de "jubilație"; este o experiență comparabilă cu a unui pianist care interpretează o bucată muzicală, dîndu-i viață pentru publicul ascultător. Dar traducătorul, această ființă sfîșiată între servitute și libertate, între fidelitate și trădare, este comparabil și cu un sculptor, ce modelează textul de tradus precum o pastă, frămîntînd-o la nesfârșit pentru a obține forma mulțumitoare. Cînd traduce un text
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
Benjamin sau de un Antoine Berman, dar inaplicabilă pe multe opere în proză. O traducere ca aceea din Scrisorile Doamnei de Sévigné trebuie să aibă un parfum de arhaicitate, fără a recurge însă la o limbă cu adevărat arhaică, inaccesibilă publicului actual, și trebuie să evite "ravagiile conotative" ce sunt o primejdie în traducerea unor termeni specifici unei anumite civilizații și unui anumit spațiu cultural. în traducerea operei unui mare autor care a schimbat sistemul de așteptări ale publicului din țara
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
arhaică, inaccesibilă publicului actual, și trebuie să evite "ravagiile conotative" ce sunt o primejdie în traducerea unor termeni specifici unei anumite civilizații și unui anumit spațiu cultural. în traducerea operei unui mare autor care a schimbat sistemul de așteptări ale publicului din țara sa, trebuie să apară acea "stranietate", care să nu permită asimilarea lui cu nici un autor din cultura în care este introdus, fiindcă această "stranietate" va modifica și sistemul de așteptări ale publicului receptor al traducerii. Acolo unde un
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
a schimbat sistemul de așteptări ale publicului din țara sa, trebuie să apară acea "stranietate", care să nu permită asimilarea lui cu nici un autor din cultura în care este introdus, fiindcă această "stranietate" va modifica și sistemul de așteptări ale publicului receptor al traducerii. Acolo unde un termen lipsește în limba de ajungere, îi revine traducătorului misiunea de a-l introduce în limba sa, de a-i da haina potrivită, contribuind astfel la îmbogățirea unui arsenal conceptual atît de necesar pentru
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
a mișcat euro față de dolar. Dacă n-ar fi fost vocea providenței bancare, a socotit ea, s-ar fi dus la ghișeu cu formularul prost completat și i s-ar fi spus să revină luni, fiindcă orarul de lucru cu publicul s-a încheiat. Or cei 50 de euro trebuia să ajungă în contul din Budapesta până duminică. Se înregistrează operațiunea de transfer, în sfârșit. Iar seara, acasă, nevastă-mea mă întreabă ce-ar fi fost dacă ar fi trimis prin
Cum ajung 50 de euro la Budapesta by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12843_a_14168]
-
asasineze pe toți guvernatorii de provincii și pe comandanții de mari unități militare, să ordone armatei renane să treacă prin foc și sabie Gallia. în același timp se lansau versuri injurioase la adresa împăratului, amintindu-se, printre altele, matricidul; la teatru publicul aplauda ori de câte ori actorii rosteau replici care păreau a fi aluzii defăimătoare pentru Nero; pe statuile acestuia apăreau afișe și grafitti cu îndemnuri la rebeliune. în pofida oricărei evidențe, ultimul iulio-claudin se îmbăta însă cu apă rece și credea că poate domina
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]