991 matches
-
1790 (o hartă austriacă). În 1791 localitatea figura pe o hartă austriacă, iar în 1835 pe una rusească. După anul 1828, când izvoarele sulfuroase au fost descoperite de un medic militar rus ajuns aici în timpul ocupației țariste a Țării Românești, Pucioasa s-a dezvoltat ca stațiune balneoclimaterică, luând denumirea de Pucioasa, datorită apelor minerale sulfuroase concentrate de aici, numite popular pucioasă. Procesul de amenajare a băilor de la Pucioasa a continuat în 1873 cu participarea la Expoziția de la Viena, prilej cu care
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
hartă austriacă, iar în 1835 pe una rusească. După anul 1828, când izvoarele sulfuroase au fost descoperite de un medic militar rus ajuns aici în timpul ocupației țariste a Țării Românești, Pucioasa s-a dezvoltat ca stațiune balneoclimaterică, luând denumirea de Pucioasa, datorită apelor minerale sulfuroase concentrate de aici, numite popular pucioasă. Procesul de amenajare a băilor de la Pucioasa a continuat în 1873 cu participarea la Expoziția de la Viena, prilej cu care apele au fost analizate de specialiști austrieci; începând cu 1875
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
de un medic militar rus ajuns aici în timpul ocupației țariste a Țării Românești, Pucioasa s-a dezvoltat ca stațiune balneoclimaterică, luând denumirea de Pucioasa, datorită apelor minerale sulfuroase concentrate de aici, numite popular pucioasă. Procesul de amenajare a băilor de la Pucioasa a continuat în 1873 cu participarea la Expoziția de la Viena, prilej cu care apele au fost analizate de specialiști austrieci; începând cu 1875, Consiliul Județean a cumpărat un teren pentru amenajarea unor spații publice și patru ani mai târziu l-
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
comunelor Șerbănești și Podurile; comuna Șerbănești avea în compunere satele Șerbănești, Miculești și Diconești, cu 2000 de locuitori. Aici funcționau două biserici și o școală mixtă. Comuna Podurile a venit cu satele Podurile de Sus, Podurile de Jos, Malurile și Pucioasa, cu 2300 de locuitori. Ea avea două biserici, șase mori de apă, 3 școli mixte și instituțiile de administrare a plaiului. Pe teritoriul actual al orașului mai funcționa pe atunci în același plai și comuna Bela, cu satele Bela, Nistorești
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
același plai și comuna Bela, cu satele Bela, Nistorești și Broștenii Noi având în total 1100 de locuitori. Și aici existau o moară de apă, o biserică și o școală. La începutul secolului al XIX-lea, datorită finalizării băilor de la Pucioasa, comuna Șerbănești-Podurile a luat numele de "Pucioasa", iar comuna Bela a fost desființată și inclusă în aceasta. Astfel, Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Pucioasa cu 5201 locuitori, reședință a plășii Pucioasa a județului Dâmbovița și având în compunere satele
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
Bela, Nistorești și Broștenii Noi având în total 1100 de locuitori. Și aici existau o moară de apă, o biserică și o școală. La începutul secolului al XIX-lea, datorită finalizării băilor de la Pucioasa, comuna Șerbănești-Podurile a luat numele de "Pucioasa", iar comuna Bela a fost desființată și inclusă în aceasta. Astfel, Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Pucioasa cu 5201 locuitori, reședință a plășii Pucioasa a județului Dâmbovița și având în compunere satele: Bela, Diaconești, Glodeni, Malurile, Podurile de Jos
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
o biserică și o școală. La începutul secolului al XIX-lea, datorită finalizării băilor de la Pucioasa, comuna Șerbănești-Podurile a luat numele de "Pucioasa", iar comuna Bela a fost desființată și inclusă în aceasta. Astfel, Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Pucioasa cu 5201 locuitori, reședință a plășii Pucioasa a județului Dâmbovița și având în compunere satele: Bela, Diaconești, Glodeni, Malurile, Podurile de Jos, Podurile de Sus (reședința), Pucioasa și Șerbănești. În 1938, Enciclopedia României consemnează Pucioasa drept comună urbană (oraș), cu
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
secolului al XIX-lea, datorită finalizării băilor de la Pucioasa, comuna Șerbănești-Podurile a luat numele de "Pucioasa", iar comuna Bela a fost desființată și inclusă în aceasta. Astfel, Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Pucioasa cu 5201 locuitori, reședință a plășii Pucioasa a județului Dâmbovița și având în compunere satele: Bela, Diaconești, Glodeni, Malurile, Podurile de Jos, Podurile de Sus (reședința), Pucioasa și Șerbănești. În 1938, Enciclopedia României consemnează Pucioasa drept comună urbană (oraș), cu 5779 de locuitori. În 1950, orașul a
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
fost desființată și inclusă în aceasta. Astfel, Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Pucioasa cu 5201 locuitori, reședință a plășii Pucioasa a județului Dâmbovița și având în compunere satele: Bela, Diaconești, Glodeni, Malurile, Podurile de Jos, Podurile de Sus (reședința), Pucioasa și Șerbănești. În 1938, Enciclopedia României consemnează Pucioasa drept comună urbană (oraș), cu 5779 de locuitori. În 1950, orașul a devenit reședința raionului Pucioasa din regiunea Prahova, dar în 1952 a pierdut acest statut, raionul fiind inclus în întregime în
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
Socec din 1925 consemnează comuna Pucioasa cu 5201 locuitori, reședință a plășii Pucioasa a județului Dâmbovița și având în compunere satele: Bela, Diaconești, Glodeni, Malurile, Podurile de Jos, Podurile de Sus (reședința), Pucioasa și Șerbănești. În 1938, Enciclopedia României consemnează Pucioasa drept comună urbană (oraș), cu 5779 de locuitori. În 1950, orașul a devenit reședința raionului Pucioasa din regiunea Prahova, dar în 1952 a pierdut acest statut, raionul fiind inclus în întregime în raionul Târgoviște al regiunii Ploiești. În 1968, satele
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
și având în compunere satele: Bela, Diaconești, Glodeni, Malurile, Podurile de Jos, Podurile de Sus (reședința), Pucioasa și Șerbănești. În 1938, Enciclopedia României consemnează Pucioasa drept comună urbană (oraș), cu 5779 de locuitori. În 1950, orașul a devenit reședința raionului Pucioasa din regiunea Prahova, dar în 1952 a pierdut acest statut, raionul fiind inclus în întregime în raionul Târgoviște al regiunii Ploiești. În 1968, satele Podurile de Jos, Scarlenta și Șerbănești au fost desființate și incluse în orașul propriu-zis; tot atunci
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
1952 a pierdut acest statut, raionul fiind inclus în întregime în raionul Târgoviște al regiunii Ploiești. În 1968, satele Podurile de Jos, Scarlenta și Șerbănești au fost desființate și incluse în orașul propriu-zis; tot atunci, regiunile au fost desființate iar Pucioasa a redevenit oraș al județului Dâmbovița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Pucioasa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,65%). Pentru 4,36
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
regiunii Ploiești. În 1968, satele Podurile de Jos, Scarlenta și Șerbănești au fost desființate și incluse în orașul propriu-zis; tot atunci, regiunile au fost desființate iar Pucioasa a redevenit oraș al județului Dâmbovița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Pucioasa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,65%). Pentru 4,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
Ramura economică principală este turismul balnear, orașul având statut de stațiune balneoclimaterică. Principalele hoteluri sunt „Ceres”, „CARP” și „Turist”, toate trei construite înainte de '89, plus câteva pensiuni apărute ulterior. Este dezvoltată și industria textilă. Cariera de ghips de pe dealul din Pucioasa este exploatată de o firmă din orașul Fieni. În orașul Pucioasa au fost descoperite izvoare de ape sulfuroase, care au fost exploatate încă din sec. XIX. Prin H.G. nr. 510/1999 localitatea a primit statut de stațiune turistică de interes
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
balneoclimaterică. Principalele hoteluri sunt „Ceres”, „CARP” și „Turist”, toate trei construite înainte de '89, plus câteva pensiuni apărute ulterior. Este dezvoltată și industria textilă. Cariera de ghips de pe dealul din Pucioasa este exploatată de o firmă din orașul Fieni. În orașul Pucioasa au fost descoperite izvoare de ape sulfuroase, care au fost exploatate încă din sec. XIX. Prin H.G. nr. 510/1999 localitatea a primit statut de stațiune turistică de interes național, fiind o stațiune balneoclimaterică de tip integrat, care dispune de
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
factori de cură unici, ca apele sulfuroase care au cea mai mare concentrație din țară, stațiunea și-a dezvoltat profilul în domeniul curei externe în afecțiuni reumatismale, inflamatorii, degenerative, abarticulare, sechele postraumatice ale mâinilor și picioarelor etc. Băile din stațiunea Pucioasa mai sunt recomandate și împotriva altor boli: • Biblioteca Orășenească ”Gheorghe N. Costescu”, o spectaculoasă capodoperă arhitecturală de secol XIX, amplasată central chiar în imediata vecinătate a Primăriei orașului Pucioasa; • Biserica "Sf. Mare Mucenic Gheorghe” amplasată în plin centrul stațiunii pe
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
abarticulare, sechele postraumatice ale mâinilor și picioarelor etc. Băile din stațiunea Pucioasa mai sunt recomandate și împotriva altor boli: • Biblioteca Orășenească ”Gheorghe N. Costescu”, o spectaculoasă capodoperă arhitecturală de secol XIX, amplasată central chiar în imediata vecinătate a Primăriei orașului Pucioasa; • Biserica "Sf. Mare Mucenic Gheorghe” amplasată în plin centrul stațiunii pe strada Trandafirilor la numărul 51, un lăcaș ortodox care este datat la jumătatea secolului XIX, mai exact din anul 1855; • Biserica "Sfinții Voievozi”, din cartier Șerbănești datată 1894 și
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
din România, la poziția DB-II-m-B-17665, din păcate cam uitată de toți; La nuci un foarte interesant loc de întâlnire creștină și tradiție multiseculară de Duminica Mironosițelor (a 3-a duminică a Paștelui), aflat în comuna învecinată Bela; • Lacul de Acumulare Pucioasa, un spectaculos complex hidroenergetic intrat în circuitul hidroenergetic în 1974, care are o suprafață de 91 ha și unde sute de rațe sălbatice au casă; • Mânăstirea Bunea amplasată în comuna învecinată, Vulcana Băi, ctitorie din anul 1654 a boierului Bunea
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
91 ha și unde sute de rațe sălbatice au casă; • Mânăstirea Bunea amplasată în comuna învecinată, Vulcana Băi, ctitorie din anul 1654 a boierului Bunea Grădișteanul care a ridicat acest lăcaș în semn de slavă față de Dumnezeu; • Monumentul eroilor orașului Pucioasa căzuți în Primul Război Mondial amplasat în plin centrul stațiunii la intersecția străzii Republicii cu strada Fântânelor; • Moțăieni comuna învecinată acolo unde veți descoperi un interesant monument al eroilor, o biserică seculară și o cruce de piatră datată 1676 toate
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
9, mai degrabă o expoziție de machete diplome ale cercului de aeromodele de la Clubul Copiilor, dar unde sunt și avioane adevărate; • Muzeul de Etnografie aflat pe strada Primăverii, la numărul 1, o foarte atractivă și inedită radiografie a istoriei stațiunii Pucioasa de la atestare și până în zilele noastre; Parcul Independenței care datează încă din secolul al XIX-lea și se află amplasat undeva în apropierea bazelor de tratament (cca. 300 - 400 m.) o oază de verdeață în plin centrul stațiunii. • Podul de
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
chiar în parcul central o inedită și atractivă incursiune în lumea artei coordonată de sculptorul Liviu Brezeanu, locuitor al orașului; • Festivalul "Primăvara albastră", un festival, concurs național de literatură și creație literară, ce se desfășoară în luna mai. • Festivalul "Steluțele Pucioasei", un concurs național de muzică destinat copiilor (pe categorii de vârstă), ce se desfășoară primăvara. • Festivalul șanselor tale o atractivă manifestare culturală, desfășurată în luna noiembrie, incluzând ateliere de creație artistică, simpozioane și cluburi. • Memorialul Henri Coandă, fără nicio îndoială
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
ce se desfășoară primăvara. • Festivalul șanselor tale o atractivă manifestare culturală, desfășurată în luna noiembrie, incluzând ateliere de creație artistică, simpozioane și cluburi. • Memorialul Henri Coandă, fără nicio îndoială cea mai longevivă competiție de aeromodele organizate în România. • Serbările Băilor Pucioasa un eveniment ce are loc în fiecare an în luna iunie, cu ocazia atestării orașului ca stațiune turistică de interes național. Târgul Artelor Meșteșugărești o manifestare desfășurată la început de septembrie, ce adună meșteri tradiționali și de artizanat din toate
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
Casa Portugheză” sunt nucleul vieții mondene a micului oraș. Evenimentele culturale importante au loc la Centrul Cultural „Ioan Alexandru Brătescu-Voinești”, precum și la cinematograful „Dacia”, dotat și cu o grădină de vară. Viața de noapte se desfășoară în clubul "Black & White". Pucioasa este înfrățită cu următoarele orașe: Stancu Dumitru - "Pucioasa file de monografie" "Școala cu clasele I - VIII Mihai Viteazul Pucioasa" "Pucioasa mic îndreptar turistic" "Pucioasa la aniversare"
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
Brătescu-Voinești”, precum și la cinematograful „Dacia”, dotat și cu o grădină de vară. Viața de noapte se desfășoară în clubul "Black & White". Pucioasa este înfrățită cu următoarele orașe: Stancu Dumitru - "Pucioasa file de monografie" "Școala cu clasele I - VIII Mihai Viteazul Pucioasa" "Pucioasa mic îndreptar turistic" "Pucioasa la aniversare"
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
precum și la cinematograful „Dacia”, dotat și cu o grădină de vară. Viața de noapte se desfășoară în clubul "Black & White". Pucioasa este înfrățită cu următoarele orașe: Stancu Dumitru - "Pucioasa file de monografie" "Școala cu clasele I - VIII Mihai Viteazul Pucioasa" "Pucioasa mic îndreptar turistic" "Pucioasa la aniversare"
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]