11,637 matches
-
puține și, desigur, o singură dată. A ști să pună apă la fiert este ceea ce se poate pretinde, obiectiv, unei consoarte. Restul se negociază. Bucureștii mirosurilor de mâncare ieșeau pe un geam, Bucureștii cârciumilor și birturilor populare, orașul în care puii de găină se tăiau la colțul străzii, iar olteanul cu cobilița aducea peștele încă zvâcnind la poartă, în timp ce blocurile de gheață soseau cu camionul cu cai rămân fotografiați în memoria octogenarului. Dacă îi pici în gheare, îți va vorbi de
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
revenea adesea la căscioara lui de patru caturi și douăzeci și patru de încăperi - să se refacă. Adică ce-ar fi vrut infernalii de trăncănitori care i-au sărit în cârcă, să vină acasă cu o sută de grame de parizer de pui, în hârtie? Cu trei cepe și o salată? Cu jumătate litru de apă plată? Să se dea jos dintr-un Logan? Chiar așa? în prima mea călătorie la Paris, din cele mai puțin de treizeci pe care le-am efectuat
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
vremea contractelor în străinătate. Recunoscători că nu i-a părăsit, piteștenii au continuat să-l idolatrizeze, cu acea căldură pe care n-o poți găsi decît în orașele de provincie și în vechile cartiere ale Bucureștiului, unde mai există un pui de tradiție. Totuși, chiar și în ultima clipă, ce ghinion pe Dobrin! În ziua cînd lumea urma să-și ia rămas bun de la el pe stadionul unde a jucat a venit ploaia și nici măcar asta nu s-a mai întîmplat
Dobrin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9130_a_10455]
-
neprevăzut? Caragiale - Mai tare, Maiorescule! Maiorescu - Spuneam așa dar că capodopera... Caragiale - Pune virgulă după ea, coane Titule! Maiorescu - Spuneam că, după teoria lui Mihalache Dragomirescu, capodopera este ca o ființă vie, care se naște, trăiește și moare. Caragiale - Da - pui nu face? Maiorescu - Ba face, prin imitatorii ei. Caragiale - Pui de capodoperă? Cu cine? Maiorescu - Cu moaș-ta pe gheață! Tu întotdeauna ai fost zeflemist și nici după moarte nu ți-ai lăsat năravul... Mai întâi, tu l-ai citit pe
Topîrceanu - pescuitor de perle by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9300_a_10625]
-
capodopera... Caragiale - Pune virgulă după ea, coane Titule! Maiorescu - Spuneam că, după teoria lui Mihalache Dragomirescu, capodopera este ca o ființă vie, care se naște, trăiește și moare. Caragiale - Da - pui nu face? Maiorescu - Ba face, prin imitatorii ei. Caragiale - Pui de capodoperă? Cu cine? Maiorescu - Cu moaș-ta pe gheață! Tu întotdeauna ai fost zeflemist și nici după moarte nu ți-ai lăsat năravul... Mai întâi, tu l-ai citit pe Mihalache? Caragiale- Nu, dar îl cunosc din auzite... Maiorescu - Apoi
Topîrceanu - pescuitor de perle by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9300_a_10625]
-
și ne scula din somn cu tablaua cu chiselele de dulceață. Nu numai din cireșe albe, care era cea mai importantă. Așa spunea bunica: când ai cel mai important oaspete, îl tratezi cu cireșe albe. Dulceață de cireșe amare, mai pui, dar pe cea de cireșe albe o pui la loc de cinste. Și ea, bunica, făcea dulcețuri de coarne, de coacăze, ce astăzi nu se mai fac. Erau niște lucruri minunate. Și bucătăria... Îmi plăcea bucătăria bunicii, era nemaipomenită. Nimeni
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
chiselele de dulceață. Nu numai din cireșe albe, care era cea mai importantă. Așa spunea bunica: când ai cel mai important oaspete, îl tratezi cu cireșe albe. Dulceață de cireșe amare, mai pui, dar pe cea de cireșe albe o pui la loc de cinste. Și ea, bunica, făcea dulcețuri de coarne, de coacăze, ce astăzi nu se mai fac. Erau niște lucruri minunate. Și bucătăria... Îmi plăcea bucătăria bunicii, era nemaipomenită. Nimeni nu mai gătește cum gătea ea. Bine, erau
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
cântecele păsărilor care veniseră iarăși la ei. Într-un cartier micuț era o căsuță. Acolo locuia o familie care avea o pisică. În grădina casei, într-un cireș își făcuse cuib o păsărică. Cum se plimba prin grădină pisica zări puii de vrabie. Se apropie încetul cu încetul, cu o privire care parcă spunea: „Stați cuminți acolo că vin eu la voi!” Mai făcu câțiva pași și ajunse la copac. Privirea ei era ațintită în sus. Și când vru să pună
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
mi-a fost dată, spuse ghiocelul Trebuie să vestesc sosirea primăverii, nu pot merge cu tine. Puișorul nu înțelegea, se tot apropia de ghiocel până când glasul mamei se auzi în toată pădurea. Veni lângă el și îl ciupi de căpșor. Puiul se dădu înapoi rușinat de fapta sa. Gingașul ghiocel rămase acolo. Seara, puii se adunau în jurul lui și el le spunea povești despre pădure, iar dimineața glasul și cântecul păsărilor îi umpleau sufletul de bucurie. A continuat așa până când păsările
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
merge cu tine. Puișorul nu înțelegea, se tot apropia de ghiocel până când glasul mamei se auzi în toată pădurea. Veni lângă el și îl ciupi de căpșor. Puiul se dădu înapoi rușinat de fapta sa. Gingașul ghiocel rămase acolo. Seara, puii se adunau în jurul lui și el le spunea povești despre pădure, iar dimineața glasul și cântecul păsărilor îi umpleau sufletul de bucurie. A continuat așa până când păsările au plecat dar nu l-au uitat niciodată. Poate și în această primăvară
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
ierburilor misterioase, aromate, căldura indescifrabilă și culoarea scoarței de tei... tot ceea ce ating mâinile ei capătă viață și se dezvoltă, ca și cum ar transmite acea prosperitate a fluxului solar în cel mai firav firicel de floare, cel mai neînsemnat copăcel sau pui de animal... căldura care se extinde prin apropierea ființei ei este favorabilă vieții, încât orice-i stă în preajmă se bucură de valurile pozitive, benefice... vocea ei e un susur vesel de izvor jucăuș, iar generozitatea și bunăvoința întregii ei
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
copac. Ăsta e un tei argintiu, mi-a mai spus Iasomia, atingând cu o mână frunzele puieților de la rădăcină. Ar trebui să iau și eu să-mi pun acasă unul... Hai să încercăm să luăm... Am vrut să scot un pui din rădăcinile tari, însă nu era ușor... Într-un târziu, am scos din pământul tare și uscat un puișor, cu frunze minuscule, prins de o bucată de rădăcină. O să-l pun mai întâi în apă, să dea mustăți, a surâs
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
implicit benefic, neîndoielnic și preferabil ca ea să aibă grijă de orice fel de ființă sau să știe cum să procedeze cu orice vietate... doar era zeiță a naturii, desigur că știa aceste lucruri... O priveam cu admirație cum ținea puiul de tei, care deja se înviorase și prospera, influențat imediat de energia ei călduroasă, viața însăși îl luase în grijă, și aveam convingerea că avea să-i fie mai bine decât oriunde în altă parte... Uite, Hoinarule, m-a atenționat
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
înghețat ne ajunge o lingoare, în verdele nenăscut, plozi fără număr se-ntind a născare, o herghelie de seve abia se țin să răbufnească sub soarele ce și-a băut laptele colastră, când echinocțiul lăhuz îl hrănește ca pe un pui venit pe lume cu aur și tămâie în creastă. frig azi noapte în vis, din capul meu ieșea un ou rece și albastru ca o banchiză polară. în transparența lui scria, cu semne vechi, cuneiforme, trei rânduri dintr-o poveste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
slovă, smulge o unghie balaurului ce stă între noi neclintit ca o stâncă. prea târziul a sunat din penultimul gong. noaptea cu vene îngroșate subțirele somn se tot sparge, se crapă aiurea ca o coajă de ou, dând naștere golașului pui al treziei ce doare. noaptea cu vene îngroșate avansează greoi, nămolos. dinspre mine vin vise-ntrerupte, spații încâlcite cu iz de vulcan noroios. în apele otrăvite mă zbat ca într-o plasă de fier. când se crapă de ziuă, salvarea-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
gratuitatea. * Amintirile fără sfârșit ale lui André Salmon ni-l înfățișează pe „Dom’ Ubu“ într-o cârciumă de pe Rue de Seine, comandând și consumând pe rând: „un coniac, o cafea, brânză de Gruyère, un compot de fructe, o jumătate de pui, o macaroană, un antricot, o ridiche de lună, un borș țărănesc“, în ordinea indicată. Patronul îl compătimește sincer: „Tinere, îți faci rău.“ Ce jignit a fost „Dom’ Ubu“! „Birtul dădea lecții literaturii.“ Și atunci Jarry poruncește: „Aduceți-mi cerneală roșie
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
al lor care fusese de față la... Londra, unul din băieții ăia deștepți, cu școală, trimis acolo... Cică au ei în mijlocul Londrei un... eleșteu cu rațe, de-ale de care avem și noi, rațe!... și nu știu cum se face că un pui de rață... o rățușcă, cum ar veni, trece strada aia care vine pă lângă palatul lor...regal, că are ei unul, fir-ar să fie... Orbul asculta cu mâinile la piept... Și când colo... ca să vezi... trece garda călare, că
O discuție pe bulevard by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8168_a_9493]
-
Din acest mariaj al muzicii și culorii, regizorul extrage un lirism impresionant, tulburător, simfonic. De la început, Julie se decide pentru un apartament în care nu există copii, însă în curînd descoperă într-o debara un ghem de mici tuberculi agitați, puii proaspăt fătați a unui femele-șobolan - Julie nu va fi capabilă să-i omoare cu mîinile ei, așa că împrumută o pisică cu sentimentul unei mari vinovății. De asemenea, o protejează pe Lucille (Charlotte Very), care face streaptese într-un local, și
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
a Încheiat cu Întrebări capitale: Ce fac, În ce mă bag și cum voi ieși ... dac-am să mai ies vreodată! Victor Olaru a trecut la treabă, se grăbea și nu dorea să facă zgomot. A tăiat „pe Înfundate” doi pui de fag sau carpen, i-a curățat de crengi, a improvizat o targă cu hulube lungi, din crengi a pus traverse și punându-și toate forțele și toată priceperea sa de om care Încă se mai credea În putere reuși
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Royale 007, a dorit să știe cum sunt bucatele tradiționale. Directorul l-a Îndemnat să guste din bucate cu nume necunoscute și despre care Amina Îi traducea câteva date esențiale. Astfel i-a vorbit despre marocan targine, Pastilla (carne de pui tocată sau carne de porumbel amestecată cu ou, migdale, ceapă și condimente, Înfășurat În aluat franțuzesc), Harira (supă groasă cu legume, orez și condimente), apoi preparate din pește, fructe de mare și despre kebab, cușcuș, cafea cu cardamom și alte
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
a chemat-o pe una din cele două, a solicitat un coniac mic și a plătit cât pentru trei mari! Noapte, liniște, oameni obosiți și cum nu avea nimic special de văzut, vasluianul Închise ochii cu gând să prindă un pui de somn, mâine va merge În Piața Roșie și la Kremlin. Somnul nu vine la comandă, vine când vrea el, așa că bărbatul Își trimise gândurile să hălăduiască prin câmpiile și dealurile vieții sale. Constată că nu a fost ușor dar
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nu puteam ști, nici măcar nu puteam vorbi despre asta, părinții ne interziceau cu desăvârșire. Strălucirea acelei lumi era însă închisă în noi și ne făcea fericiți. Când veneam înghețați de la Alimentara, după 4 ore de așteptat „să bage“ unt, lapte, pui, deschideam cărțile în care stăteau presate ambalaje sclipitoare din staniol și puteam din nou vibra și visa. De sărbători miroseam a Rexona, era singura îndrăzneală a părinților mei de sărbători, și copiii nomenclaturiștilor ne întrebau: cu ce te-ai dat
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
necălcate, săracele... Dacă așa stă treaba, ai s-o auzi la primăvară pe baba ta spunând, ca gospodina ceea care se văieta: „Vai de mine! Am pus sub cloșcă vreo douăzeci de ouă și n-o ieșit nici treizeci de pui. Ce zici de asta, cumătră?” „Ce să zic, cumătră? N-o fost cocoșul bun și pace!” Au râs ca în vremurile tinereții...Timpul, însă, nu aștepta. Trebuia să pornească la drum. Moș Dumitru, bine dispus, a comandat ca în cătănie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ținuturilor acestora, cu toată abilitatea ta, dacă pici într-o prinzătoare-cu-zece-capete-de-medusa, împietrești pe loc și s-a zis cu tine și cu drumul către suflețelul tău. șase în al cincilea loc: treci de capcane cu bine de această dată, un pui de urs panda roșu singuratic apare pe marginea cărării tale de iarbă, cu blănița lui ca un pufuleț, ca un glob de pom de crăciun, este semn de noroc, semn că te maturizezi în călătoria ta, „- ce faci, pisică?“ îl
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
roșu singuratic apare pe marginea cărării tale de iarbă, cu blănița lui ca un pufuleț, ca un glob de pom de crăciun, este semn de noroc, semn că te maturizezi în călătoria ta, „- ce faci, pisică?“ îl întrebi tu pe puiul singuratic, vrei tu să vorbești cu puiul singuratic, „- sufăr pentru că părinții mei sunt rude, dar dintr-un neam ales“ îți răspunde el, și ție ți se face milă, îți dai seama o dată în plus cât de importantă este conservarea speciei
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]