2,739 matches
-
de pe barca ta. - Bine atunci, mâine le faci inventarul. Știi să faci saramură de pește? - Ha, ha, ha. Abia mă pricep să fac două ouă ochiuri și tu vrei să fac saramură? - Ziceai că vrei să te măriți. Ce-i pui pe masă soțului? - Cine a spus că vreau să mă mărit? Când am spus asta? - Mă gândeam că trebuie să o faci într-o zi. - Până atunci am de gând să urmez un curs intensiv de bucătar. Mai există și
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
bielești cariciu ! - Ia-auzî-l, oi, ci frumos mă-ngiură ! Di mai mare dragu ! Vin`la mamaia, sî-ți papi cucoșelu ! - Ia mai taci ,fa, lingi-blidi ! - I-ra , mai zî-i șî lu pulî bliagî di tataia, zî-i, nu ti lasa, că doar ești pui di cioban , nu glumî ! (Doamni, cî ghini sî mai înțălegi ginirația di az cu cia di mâni ! Șî mai alies, cia di ieri cu cia di poimâni ! Sî nu li vezi, șî tăt sî li crezi ! Zâc zău lu Dumnăzău
TEXT TABU !) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347951_a_349280]
-
aparte cu poeta Irina Stavschi, una din puținele prietene adevărate ale Dumitale, deși era cu 30 de ani mai în vârstă... R.V. Doamna Irina Stavschi (poet, publicist, artist plastic) a refuzat să devină membru pcus, în timpul când asta însemna să pui cruce pe toată cariera ta. Dar Irina Stavschi a fost o primă și mare dragoste a lui Eugeniu Coșeriu. Îmi vorbea deseori despre Coșeriu, pe care eu nu mi-l închipuiam în felul în care îmi povestea dna Stavschi. Până
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
a întrebat mângâindu-mi părul scurt și creț, „Baba! Așa faci mereu, când te rog câte ceva mă duci cu vorba. Eu te-am întrebat ceva, ce pot să fac cu o praștie, iar tu, în loc să-mi dai un răspuns, îmi pui mai multe întrebări ca să mă amețești.” „Măi, băiete, dar și eu am praștie” „Ei, lasă, că nu e ca a mea” „Păi, nu e. Ia trage cu ea, să vedem, poți?” Într-adevăr, era grea și coarda era atât de
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
sau teorie. Loredana BALTAZAR: Crezi că un muzician are nevoie chiar de atâtea ramuri: dans, balet, pictură, cor, instrument, istoria muzicii? Corina UNGUREANU-KISS: Există câteva meserii care sunt cele mai grele din lume, una dintre acestea este muzica. O să-mi pui întrebarea: de ce? Pentru că meseria aceasta nu cere numai 4-5 ani de studiu ca să știi exact despre ce e vorba, ci cere zeci de ani. Se învață, se studiază și se aprofundează toată viața (50-60-70 de ani) cu aceiași rigurozitate, seriozitate
INTERVIU CU MUZICIANA CORINA UNGUREANU-KISS de LOREDANA BALTAZAR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348913_a_350242]
-
cu capricii; se pare că e în vervă. Îl observă...se adună... un vacarm s-aprinde iute; pe cotoiul în furtună n-are cine să-l ajute. Din blănița mătăsoasă, vor să facă perne mici. Măi, felină nemilosă, mai vrei pui de rândunici? Referință Bibliografică: Rândunicile și motanul-poezie pentru copii / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 451, Anul II, 26 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
RÂNDUNICILE ŞI MOTANUL-POEZIE PENTRU COPII de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346390_a_347719]
-
Crucea Sudului, ca orientare, iceberg prostănac! Voturile sorții nu s-au terminat de numărat! Taci și înoată! Te miră cumva graba mea? Nu! nu sunt nerăbdătoare... sunt doar pedantă! Vin înspre tine, fiindcă la ultimul poem trimis, ai uitat să pui punctul pe “i”, la cuvântul de-nceput... “iubire”! Referință Bibliografică: La început, a fost... punctul! / Mihaela Suciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 651, Anul II, 12 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihaela Suciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LA ÎNCEPUT, A FOST... PUNCTUL! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345020_a_346349]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > STROPI DE POEZIE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Soarele Gălbenuș pe cerul-nalt, Oare cum s-a ridicat ? Dacă-n strachină ar fi Puii tot l-ar ciuguli. Norii Clar, îi vede lumea toată Sus pe cer sunt nori de vată. Dulci, de aș găsi un băț Pe toți aș vrea să-i înhăț. Orisicât de mulți ar fi La copii i-aș împărți
STROPI DE POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345075_a_346404]
-
nici pe mine n-ai cum să mă scoți vinovată. Sughiț și plâns înnăbușit. - Nu știu dacă l-ai omorât tu sau nu, dar dacă nu ești de vină, de ce te alarmezi? Nu l-am omorât eu pe Mircea, nuuu... - Puia, nu te supăra că te deranjez la ora asta aș de târzie. Deschide că e urgent. În fața ușii Claudia tremurând și cu figura răvășită. - Ce e cu tine, Claudia, poftim înăuntru, ia un calmant. Ce s-a întâmplat? Nu mai
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
Ce e cu tine, Claudia, poftim înăuntru, ia un calmant. Ce s-a întâmplat? Nu mai are nici o putere. - Cumnatul meu Gelu, i-a cășunat pe mine că eu l-aș fi omorât pe Mircea dându-i parathion în loc de vin. Puia înghite în sec.. - A angajat un detectiv, vrea să ă vadă după gratii cu orice preț. Priviri stânjenitoare pe verdele covorului. - Dacă te caută cumva unu' Zira, noi suntem prietene, știi că eu nu am nici un amestec în moartea lui
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
obișnuință, gustul îi e alterat dar asta nu mai contează la o moarte fulgerătoare. Dacă aș ăputea dovedi că parathionul a fost adus în casă după o hotărâre criminală, asta ar însemna ceva. Și orice altă informație favorabilă obținută de la Puia, poate fi anihilată de Claudia la proces invocând orice susceptibilitate mai mult sau mai puțin fondată. Vinovăția nu a depășit stadiul de prezumpție. Singurul ei punct slab e sentimentul de vinovăție pe care îl încearcă și pe care contez să
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
Publicat în: Ediția nr. 815 din 25 martie 2013 Toate Articolele Autorului Motto : "O lectură adevărată e ca o înălțare : mută orizontul cu tot cu cititor ."(Costel Zăgan) «SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI »,de Constantin Noica « Când capeți un răspuns,te luminezi.Când pui o întrebare,în schimb,luminezi lucrurile. « Scrie Constantin Noica luminând orizontul întrebării : Ce-ar ma fi de spus despre ființă ? (Re)amintesc :volumul este structurat în șase capitole : Orizontul întrebării, Modulațiile românești ale ființei, Sentimentul ființei,Rațiunea ființei, Arheii și
ÎNTRE A FI ŞI A NU FI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345393_a_346722]
-
muniții bate pe aproape Arme și rugină soclurile cad vină peste vină Dinspre Galaad Oră matinală aripi la-ndemână dor de-o triumfală, ce se tot amână Mi-am ajuns rival Duc lipsă de zel S-ajungi la un țel, Pui șaua pe cal Referință Bibliografică: Când se bat armate / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 794, Anul III, 04 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CÂND SE BAT ARMATE de ION UNTARU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345541_a_346870]
-
dați deoparte Te așteaptă cinci copii. Să nu vii cu daruri multe Pentru că te știu bătrân. Dacă-aș ști ceasul venirii Poate ți-aș ieși în drum. Știu că daruri pui în ghete. Te-aș ruga bătrâne Moș, Să ne pui a tale daruri Lângă sobă, într-un coș. Pentru că mă duc la școală Eu sunt singura cu ghete. Frățiorii mei sărmanii, Stau desculți ori cu șosete. Ghetele îmi sunt cam mici, Greu picioarele-mi încap, Au la vârfuri găuri mici
SCRISOARE LUI MOȘ NICOLAE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376880_a_378209]
-
capcană orișice succes e un dezastru pe boltă fiecare astru înseamnă-o străduință vană și taxe în registrul de cadastru la ce bun s-atingi o țintă dacă nu câștigi finala, că nu faci parte din cabala și n-o să pui mâna pe flintă pentru dreptul tău la Scala dacă nu ai certitudini orișice liman e iluzoriu iar guvernul provizoriu eșuează-n platitudini pe întinderi de ivoriu că sunt scrise și nescrise în mai noi sau vechi anale taine convenționale ce
ORICE PAS E O CAPCANĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376989_a_378318]
-
capcană orișice succes e un dezastru pe boltă fiecare astru înseamnă-o străduință vană și taxe în registrul de cadastru la ce bun s-atingi o țintă dacă nu câștigi finala, că nu faci parte din cabala și n-o să pui mâna pe flintă pentru dreptul tău la Scala dacă nu ai certitudini orișice liman e iluzoriu iar guvernul provizoriu eșuează-n platitudini pe întinderi de ivoriu că sunt scrise și nescrise în mai noi sau vechi anale taine convenționale ce
ORICE PAS E O CAPCANĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376988_a_378317]
-
cobori între oameni că este tare complicat aici, jos, cu picioarele pe pământ. Mai ales prin ale bălării crescute pe strazile de pământ ale satelor! - Zici că l-ai adus pe Fane, tatăl tău, între patru scânduri!? - Între șase, dacă pui și capetele! - Băi, asta este!...Poți să faci ceva?...Nu poți să faci nimic!...”Vii cu vii, morții cu morții!”așa zicea bunică-mea. - Bunică-ta!...adică, acum vreo 200-300 de ani!...iți dai seama că nu s-a schimbat
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.7 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377026_a_378355]
-
vis, executat de propriile cuvinte, sufletul meu zbura în Paradis Ti-am respectat întotdeauna existența, Doamne de ce-ai tăcut mereu? Păcatele mi le privești cu-ngăduință, Păgânilor le lași un zeu și-un eu Iar versul Tu mi-l pui să spună Tot ceea ce trece prin perversă mintea mea, În timp ce buha nopții îmi șoptește „Joci pân-la capăt ori nu mai juca”. *** S-au golit nopțile toate, Cufere cu galbeni , sparte, Se mai văd urmele dinților în pernă, Craterul viselor, pe
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
purificând. Se fierbe grâu de mâncare, din care, boabe se-aruncă în sus, spre a crește mare grâul din brazdă adâncă. Oaspeți sunt poftiți să șadă, de-ai servi cu grâu și nucă. Gazdelor, cloști să le cadă și mulți pui să le aducă. Din Ignat la Bobotează dorind să le meargă bine, sătenii nu mai lucrează. Că necaz peste ei vine. Că-i prima zi din sărbători, nu se toarce, nu se coase. Iar grupuri de colindători duc urări prin
RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377889_a_379218]
-
gustări, fiindcă pe atunci oamenii mureau devreme și mesele compensau asta, oferind plăceri egalate doar de efectele iubirii... -Și tocmai în călătoria asta n-am luat-o pe Karmel a mea! își deplânse situația Papa. -Ce? ai fi vrut să pui în balanță cele două plăceri? îl zgândări, de data asta, Diplomatul. Întrebarea i se păru retorică și Papa nu dădu curs provocării, continuând să mestece niște boabe de strugure. Între timp, muzica veche se scurgea înspre urechi atât de plăcut
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
îndemnat pe Grigorie Ghica Vodă să șteargă robia de pe facia Moldovei. Este în genere cunoscut că stăpânii țiganilor aveau drept de a'i tortura, fără ca autoritățile polițienesci, să poată a'i stavila; ei puteau să'i bată crud, să'i pue în coarne de fier, să'i lege cu lanțuhuri pentru vinovățiile ce ei ar fi făcut.In anul 1855 luna Noemvrie Spatarul Ioniță Koroi au legat cu lanțuh de gât și de unu copacu în grădină pe țiganul Lupu, acest
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
tot hotarul patru tee. De s-a consemnat unu (al )Borcenilor, altul (al )Dăeștilor, altul (al)Mocimăneștilor, altul(al )Bădescului, care (e)pe teiul Borcenesc , Osebindu-să de cătră ceilalți moșneni, le-am dat pe din jos alăture cu moșia Urdăreanului, puind și semne cu petre, le-au venit la capătul moșii, despre răsărit stânjeni 293, pe mijloc stânjeni 365, la apus stânjeni 286. Iar pentru o vale ce să zice Govodarva, care este cu apă de mori, țiu toți mori în
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
din culmea [Urdărenilor] pînă în culmea Cerveniții, să aibă Dlui a stăpâni în bună pace cu copii și cu nepoții, strănepoții câți Dumnezeu îi va dărui, nesupărați de către nimeni din neamul nostru. Și pentru mai adevărată credință ne-am iscălit puindu-ne și degetele în loc de pecete ca să crează. 1816, dechemvrie 21 Stânjeni: 4 -//- Costandin Bondoc- vânzător 5 -//-Vasile al Pârvii, ce i-au avut de cumpărat de la strămoși- vânzător 5 -//-Răducan i Ioan și Gheorghe Stelești- vânzători 4 -//-Dumitrașco Peștean i
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
de-nselat.. tristețea mă săpa la rădăcină mă stropește cu lacrima ei mă silește să mă aplec până la gleznă să mă desfac în cioburi să mă dizolv în așteptări ce farmec mai are o salcie fără frunze ce farmec mai are să pui ochelari peste ochi orbi să pui mărgele la gâtul uitării să arunci apă peste un foc neaprins tristețea vorbește prea mult șuvoi de vorbe fără sfârșit desfă pumnul și-ai să simți cum ți se preling cristalizate printre falange tristețea
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
mă stropește cu lacrima ei mă silește să mă aplec până la gleznă să mă desfac în cioburi să mă dizolv în așteptări ce farmec mai are o salcie fără frunze ce farmec mai are să pui ochelari peste ochi orbi să pui mărgele la gâtul uitării să arunci apă peste un foc neaprins tristețea vorbește prea mult șuvoi de vorbe fără sfârșit desfă pumnul și-ai să simți cum ți se preling cristalizate printre falange tristețea are privirea străină bucurie căzută sub
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]