1,819 matches
-
hărtănite, dar În Întuneric nu se vede. Crezi că am exagerat ? spune Lissy În clipa În care vin lîngă ea, În fața oglinzii. Dacă toată lumea e În blugi ? — Noi În ce sîntem, nu tot În blugi ? — Dar dacă ceilalți sînt În pulovere lălîi groase și noi o să arătăm complet penibil ? Lissy e complet paranoică apropo de Îmbrăcămintea celorlalți. La prima petrecere de Crăciun de la ea de la cabinet, nefiind sigură ce Înseamnă exact „ținută de gală“, dacă se referă la rochii lungi sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
hol În fața ușii, cu sacoșe În care aveam șase ținute diferite, ca, la nevoie, să se poată schimba. Evident că rochia pe care o avea pe ea era absolut perfectă. Îi spusesem că e perfectă.) — N-o să vină nimeni cu pulover gros și lălîu, zic. Hai să mergem. Nu se poate ! Lissy se uită la ceas. E prea devreme. — Ba da, se poate. Ne facem că am trecut doar un pic pe acolo, Înainte de a merge la altă petrecere cu vedete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
adînc, după care Îmi las privirea să treacă iute peste Încăperea În care ne aflăm, observînd cît de multe amănunte pot. Lumină joasă... tone de canapele și scaune de culoarea purpurei... cîțiva tipi În tricouri... trei fete În blugi și pulovere, Dumnezeule, Lissy o să facă plici cînd va auzi... doi care Își șoptesc ceva... un tip cu barbă care citește Private Eye... și cam atît. Nu se poate. Nu se poate ca ăștia să fie toți. Unde-i Robbie Williams ? Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Connor și se trage repede Într-o parte, dar mîna Îi rămîne acolo unde e, și anume În sutienul meu. Și-o privește Îngrozit. Mi s-a prins ! Mi s-a prins idioțenia asta de ceas. S-a prins de puloverul tău. Încearcă să și-o extragă. Fuck ! Nu pot să mișc brațul ! — Trage de el ! — Asta și fac ! Se uită disperat În jur. Vezi vreun foarfece ? — Sper să nu-ți Închipui că te las să-mi tai puloverul, spun Îngrozită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
prins de puloverul tău. Încearcă să și-o extragă. Fuck ! Nu pot să mișc brațul ! — Trage de el ! — Asta și fac ! Se uită disperat În jur. Vezi vreun foarfece ? — Sper să nu-ți Închipui că te las să-mi tai puloverul, spun Îngrozită. — Ai altă sugestie ? Mai trage o dată cu putere, și Îmi Înăbuș cu greu un țipăt. Au ! Termină! Mi-l distrugi ! — Asta e acum, că-ți distrug puloverul. Asta e unica ta problemă În momentul ăsta, nu ? — Dintotdeauna am urît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
foarfece ? — Sper să nu-ți Închipui că te las să-mi tai puloverul, spun Îngrozită. — Ai altă sugestie ? Mai trage o dată cu putere, și Îmi Înăbuș cu greu un țipăt. Au ! Termină! Mi-l distrugi ! — Asta e acum, că-ți distrug puloverul. Asta e unica ta problemă În momentul ăsta, nu ? — Dintotdeauna am urît ceasul ăsta al tău ! Dacă l-ai fi purtat pe cel pe care ți l-am dat eu... Amuțesc brusc. Categoric, se aud pași care se apropie. SÎnt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
a avut-o și la birou. — Bună, zice. Uite lucrurile de care-ți spuneam. M-am gîndit că poate ai nevoie de ele. — Ăă, mersi, spun, Înșfăcînd cutia, care pare să conțină o sticlă de șampon L’Oréal și un pulover pe care nu l-am văzut În viața mea. Eu n-am apucat Încă să mă uit dacă ți-au mai rămas și alte lucruri la mine, dar ți le aduc la birou, OK ? Trîntesc cutia pe scări și Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
nici un rost să mai mint, nu-i așa ? — Că sînt extrem de ascuțiți și de inconfortabili ? zic ridicînd din umeri, iar Jemima trage aer În piept adînc. — Știam eu ! Am știut tot timpul ăsta. Am avut dreptate, Îmi iei hainele. De puloverul Joseph ce poți să-mi spui ? Și despre geanta Gucci ? — Care geantă Gucci ? o sfredelesc demnă cu privirea. Preț de o clipă, Jemima pur și simplu nu-și găsește cuvintele. — Toate ! zice Într-un final. Știi, aș putea să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
să fac ? Să le citesc ? MÎna Îmi zăbovește nehotărîtă asupra mouse-lui. Merită oare să-i dau șansa de a se explica ? — Vai, Emma, spune Artemis cu un aer nevinovat, venind la biroul meu cu o sacoșă de firmă. Am un pulover care mă gîndeam că s-ar putea să-ți placă. Mie mi-e puțin cam mic, dar e foarte drăguț. Și ar trebui să-ți vină, fiindcă - se oprește și se uită spre Caroline - e mărimea patruzeci. Instantaneu, izbucnesc amîndouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cu nu știu ce aparat special, am să spun, pur și simplu, că... — Emma. Da ? spun absentă. Și Îmi stă, de data asta pe bune, inima. Jack se află la cîțiva metri de mine. E Îmbrăcat ca de obicei, În jeanși și pulover și Îți sare În ochi de la o poștă Între toți avocații În haine de lux. În clipa În care ochii lui Întunecați Îi Întîlnesc pe ai mei, vechea durere Îmi revine cu putere. Nu reacționa În nici un fel, Îmi spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
brânza de vaci. Dar brânza se murdărise. Pivnița era iluminată cu tuburi fluorescente - și pretutindeni se Înșirau mese după mese după alte mese Încărcate cu obiecte de doi bani, Îmbrăcăminte de femei din aceea donată bazarurilor de spital: lenjerie, ciorapi, pulovere, fulare, fuste. O infinitate de mese. Locul Îmi evoca Subsolul lui Filene, unde mușteriii aveau În curând să se Încaiere și să se Înghiontească pentru a Înșfăca chilipirurile. Dar nu era nimeni de față. În depărtare se vedeau niște femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
acțiuni filantropice. Eu ședeam, sechestrat, printre sute de șezlonguri din piele. Evadarea din colțul ăsta de brânză murdară era imposibilă. În spatele meu, țevi imense coborau din tavan și se Înfundau În podea. Eram dureros preocupat de cămașa de forță sau puloverul pe care eram silit să‑l port. Vesta asta fierbinte, kaki, mă strângea - mă asfixia, mă presa de moarte. Am Încercat să o desfac de pe mine, dar n‑am reușit. Îmi spuneam ce bine ar fi dacă aș cere uneia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
peste computere, unul la stânga, altul la dreapta, și se uitau zâmbind la Cornel, care era în față. Sigur că da, au încuviințat, de parcă ei trebuiau să încuviințeze, ar fi o idee excelentă, Corni. În afară de Sara, care i-a tricotat un pulover, nimeni nu i-a luat nici un cadou lui Cornel. Cine să țină evidența? Nici nu ne interesa. Numărul unu. Numărul doi: dacă ar fi spus Cornel bă băieți, hai să mergem la Spring Time sau în altă parte, toți am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
noi, măcar atât să facem și noi pentru Cornel, să-i plătim mâncarea. Deocamdată a plătit-o ea, nu trebuie să ne facem griji, ne socotim pe urmă. - Sara, you’re an angel! a exclamat Cornel, și să știi că puloverul de la tine e super! Hai să mâncăm! Muntene, da’ câte ai luat, tată!... De-abia pot să nu râgâi, e vineri, am băut un pic, am luat autobuzul și am lăsat mașina la firmă; i-am dat lui nea Zoaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Buzău, vreau doar să treacă orele și să mă culc. Dar trebuie să alung ceața mătăsoasă care mă protejează în timpul delăsării mele la catedră pentru a rezolva unele probleme de procedură. Atunci oalele redevin copii cu fețe urâte, îmbrăcați în pulovere roase la guler și mâneci, care scot pe gură aburi când răsuflă și își îndeasă bine pe cap căciulile croșetate. M-am gândit de multe ori ce-aș face dacă ar lua foc școala și ar trebui să intru în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
m-am scăpat pur și simplu, se mai întâmplă. Victor s-a ridicat morocănos în picioare. Era îmbrăcat cu o salopetă murdară de ulei de motor și avea pe cap o șapcă verde cu NIKE. Avea bocanci negri și un pulover albastru. A pufnit spre mine și mi s-a părut că mormăie o înjurătură. - Și udă și buretele, am adăugat destul de enervat. Rușine să-mi fie, îmi ziceam, rușine. Oare nu învățasem nimic din lecția Cristinei? Așa sunt oamenii, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Timp de câteva clipe, urmărind atent mâna bătrânului alunecându-i pe trup, Magda mi-a părut mai grasă decât mi-o închipuiam. În lumina palidă a unui felinar, vedeam cum degetele acoperite cu bube și păr se afundă în cutele puloverului ei mulat, cum sapă șanțuri moi în carnea șoldurilor și-i modelează coapsa, care parcă era o bucată de lut. M-am așteptat ca Magda să înceapă scandalul și am făcut din prudență un pas mai în spate, lipindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
lucru și parcă mi-l prezenta pe îndelete. Televizorul, gresia albastră, biroul, niște postere pe pereți, un acvariu. Și ele. Ele. Erau trei. Prima era îmbrăcată într-un capot roșu, a doua într-un trening gri, a treia avea un pulover alb și niște pantaloni cu talie joasă. De la stânga la dreapta: o femeie cu față ridată, ochi albaștri râzători, proaspăt ieșită din duș. Părul șaten dat pe spate, firele strânse în mănunchiuri curbe și groase de pe care picura apa. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cu care se tot juca. Machiată intens - privirea subliniată de linia neagră trasată în jurul ochilor. Fermoarul treningului era desfăcut până la buric și pe dedesubt se vedea o bustieră neagră; o fată cam de optsprezece ani, îmbrăcată în pantaloni negri și pulover alb, ochi albaștri-verzui de factură senzuală, gravi, curioși, calmi, păr brunet strâns într-un coc din care firele țâșneau ca niște raze, piciorul drept îndoit sub coapsa stângă. Au vorbit numai două din ele. Cea cu puloverul nu a scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pantaloni negri și pulover alb, ochi albaștri-verzui de factură senzuală, gravi, curioși, calmi, păr brunet strâns într-un coc din care firele țâșneau ca niște raze, piciorul drept îndoit sub coapsa stângă. Au vorbit numai două din ele. Cea cu puloverul nu a scos nici un cuvânt. - Ne pare rău că te-am speriat așa, a început cea din stânga. - N-am știut că ești tu, a spus cea din mijloc. - Credeam că e un hoț. - Da. Credeam că toată lumea plecase și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
normalitatea. Mi-am regăsit sobrietatea și stăpânirea de sine. - Ori îmi spuneți cine sunteți, ori chem poliția. - Stai, stai, stai. Ia loc. Nu e nevoie să te agiți așa. - Ea de ce nu vorbește? am ridicat vocea arătând către fata cu pulover care nu scosese până atunci nici un cuvânt. - Vorbește, dar mai întâi trebuie să înțelegi cum stă situația, Mihai. - Și de unde știți cum mă cheamă? am răcnit. - X, du-te și adu albumele. X s-a uitat nedumerită la Y. - Albumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
zgomotoasă a lui X, toate lichidele din corp au părut că mi se concentrează în zona sexului. Erecția a fost instantanee. X a inspirat și odată cu aerul ce-i pătrundea în piept i-am văzut sfârcurile profilându-se prin lâna puloverului. Nu mai puteam rosti nici un cuvânt. Am privit neputincios cum Z îi descoperă sânii, apoi cum își reia poziția de adineaori. X se îmbujorase și, ceea ce m-a înnebunit, mi-a zâmbit, sau cel puțin mi s-a părut pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
depășește capacitatea de memorare, m-am repezit la birou, am luat o mapă, hârtieși creion, și m-am pus pe notat. Dar mai întâi: O să spun câte ceva despre vecinul de deasupra. Vecinul de deasupra e pensionar, are ochelari, frunte lată, pulovere portocalii, puțini dinți în gură și un tic nesuferit: plescăie. În fiecare dimineață își scoate la plimbare canișul maro și gras, cu ochi extrem de inteligenți, și, pășind cătinel încoace și încolo, plescăie. Nevasta i-a murit. Are o fiică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și poveștile noastre întrețesute. Recitind textul, am început să mă enervez de faptul că nu mai puteam deosebi minciunile mele de ale lui, și am continuat să mă enervez până am băgat foile într-o geantă, mi-am tras un pulover, o pereche de pantaloni și am ieșit din apartament. Mi-era frig. Mi-am impus un pas grăbit să mă mai încălzesc. Două minciuni. Prima din ele: ecuație matematică de prezis viitorul. Minciună sfruntată, ticluită de un matematician ratat pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
legănându-se ușor, când în față, când în spate, cu privirea fixă, aproape goală. Avea o înfățișare comună - părul de un șaten tern, prins la spate, siluetă potrivită - la fel ca și hainele. Purta blugi, ghete butucănoase și mai multe pulovere, unul peste altul. Dacă ar fi fost s-o descriu, nu i-aș fi enumerat trăsăturile fizice, ci aș fi vorbit de aura ei, de senzația de calm și control pe care ți-o dădea, de energie ținută în frâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]