1,071 matches
-
prin interesarea valvulară luetică. 3. anevrismele crosei aortice sunt acompaniate de manifestări pulmonare secundare compresiei traheobronșice (dispnee, wheezing, tuse rebelă, atelectazii pulmonare variate), cavei superioare (circulație colateral sau edem în pelerină) sau a nervului laringian recurent stâng (voce bitonală). Uneori, pulsațiile vizibile în furculița suprasternală ridică suspiciunea unui anevrism de crosă aortică. 4. anevrismele aortei descendente sunt situate distal față de emergența arterei subclaviculară stânga; datorită localizării în mediastinul posterior, ele sunt însoțite de simptome și semne revelatoare cointeresării organelor din această
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
boala Raynaud și infecții ale paronichiei. Se mai pot întâlni și epidermofiții, osteomielite și artrite septice. j. Tromboflebitele, varicoflebitele migrante sunt semne care atrag atenția asupra debutului unei posibile trombangeite obliterante mai ales la un bărbat tânăr și fumător. k. Pulsațiile arteriale: -dilatația congenitală sau câștigată a arterei pulmonare: pulsații în spațiul II-III intercostal stâng parasternal; -dilatarea sau anevrismul aortei ascendente: pulsații vizibile la nivelul furculiței sternale, spațiile intercostale II-III-IV dreapta. În anevrismele gigante tumoarea devine vizibilă sub tegumentele lucioase, roșie-violacee
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
întâlni și epidermofiții, osteomielite și artrite septice. j. Tromboflebitele, varicoflebitele migrante sunt semne care atrag atenția asupra debutului unei posibile trombangeite obliterante mai ales la un bărbat tânăr și fumător. k. Pulsațiile arteriale: -dilatația congenitală sau câștigată a arterei pulmonare: pulsații în spațiul II-III intercostal stâng parasternal; -dilatarea sau anevrismul aortei ascendente: pulsații vizibile la nivelul furculiței sternale, spațiile intercostale II-III-IV dreapta. În anevrismele gigante tumoarea devine vizibilă sub tegumentele lucioase, roșie-violacee și care prezintă venectazii; -sindrom Marfan: pulsații liftante pe
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
semne care atrag atenția asupra debutului unei posibile trombangeite obliterante mai ales la un bărbat tânăr și fumător. k. Pulsațiile arteriale: -dilatația congenitală sau câștigată a arterei pulmonare: pulsații în spațiul II-III intercostal stâng parasternal; -dilatarea sau anevrismul aortei ascendente: pulsații vizibile la nivelul furculiței sternale, spațiile intercostale II-III-IV dreapta. În anevrismele gigante tumoarea devine vizibilă sub tegumentele lucioase, roșie-violacee și care prezintă venectazii; -sindrom Marfan: pulsații liftante pe marginea dreaptă a sternului spațiile II-III-IV; -în insuficiența aortică dansul carotidian este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
arterei pulmonare: pulsații în spațiul II-III intercostal stâng parasternal; -dilatarea sau anevrismul aortei ascendente: pulsații vizibile la nivelul furculiței sternale, spațiile intercostale II-III-IV dreapta. În anevrismele gigante tumoarea devine vizibilă sub tegumentele lucioase, roșie-violacee și care prezintă venectazii; -sindrom Marfan: pulsații liftante pe marginea dreaptă a sternului spațiile II-III-IV; -în insuficiența aortică dansul carotidian este permanent, sincron cu activitatea cardiacă. Pulsațiile carotidiene se transmit la amigdale, limbă și luetă constituind triada simptomatică Frederic-Muller. Oscilația ritmică a capului, sincronă cu sistola ventriculară
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
spațiile intercostale II-III-IV dreapta. În anevrismele gigante tumoarea devine vizibilă sub tegumentele lucioase, roșie-violacee și care prezintă venectazii; -sindrom Marfan: pulsații liftante pe marginea dreaptă a sternului spațiile II-III-IV; -în insuficiența aortică dansul carotidian este permanent, sincron cu activitatea cardiacă. Pulsațiile carotidiene se transmit la amigdale, limbă și luetă constituind triada simptomatică Frederic-Muller. Oscilația ritmică a capului, sincronă cu sistola ventriculară este cunoscută ca semnul Musset, sau semnul „penei de la pălărie” descris de Wenckebach. Alternanța de roșeață și paliditate demonstrată la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ale laringelui, simultane cu sistola ventriculară - este întâlnit în anevrismul crosei aortei localizat pe bronhia stângă; -pulsații ale aortei abdominale: în treimea inferioară a regiunii epigastrice la pacienții astenici, nevrotici și femeile cu gastroenteroptoză; nu trebuie confundate cu semnul Harzer - pulsații epigastrice, sub apendicele xifoid, determinate de hipertrofia ventriculară dreaptă. Pot fi întâlnite și în anevrismele aortei abdominale [10]. PALPAREA ARTERELOR ȘI PULSUL ARTERIAL [10, 27, 28, 34, 51] Palparea se face metodic, într-o anumită ordine, fără a se „sări
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian. Posibilitatea de a palpa pulsul arterei depinde de: 1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială; 3. raportul său cu un plan subiacent mai dur. După Allen și colaboratorii intensitatea pulsațiilor arteriale se clasifică în cinci grade: -gradul 0 - pulsații absente; -gradul I - pulsații foarte slabe; -gradul II - pulsații slabe; -gradul III - pulsații puțin diminuate; -gradul IV - pulsații normale. Datorită dificultăților practice ale clasificării Allen, în examenul obiectiv se utilizează o
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
carotidian. Posibilitatea de a palpa pulsul arterei depinde de: 1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială; 3. raportul său cu un plan subiacent mai dur. După Allen și colaboratorii intensitatea pulsațiilor arteriale se clasifică în cinci grade: -gradul 0 - pulsații absente; -gradul I - pulsații foarte slabe; -gradul II - pulsații slabe; -gradul III - pulsații puțin diminuate; -gradul IV - pulsații normale. Datorită dificultăților practice ale clasificării Allen, în examenul obiectiv se utilizează o clasificare mult mai simplă în trei grade, utilizând semnele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
palpa pulsul arterei depinde de: 1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială; 3. raportul său cu un plan subiacent mai dur. După Allen și colaboratorii intensitatea pulsațiilor arteriale se clasifică în cinci grade: -gradul 0 - pulsații absente; -gradul I - pulsații foarte slabe; -gradul II - pulsații slabe; -gradul III - pulsații puțin diminuate; -gradul IV - pulsații normale. Datorită dificultăților practice ale clasificării Allen, în examenul obiectiv se utilizează o clasificare mult mai simplă în trei grade, utilizând semnele plus (+) și minus (-): a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială; 3. raportul său cu un plan subiacent mai dur. După Allen și colaboratorii intensitatea pulsațiilor arteriale se clasifică în cinci grade: -gradul 0 - pulsații absente; -gradul I - pulsații foarte slabe; -gradul II - pulsații slabe; -gradul III - pulsații puțin diminuate; -gradul IV - pulsații normale. Datorită dificultăților practice ale clasificării Allen, în examenul obiectiv se utilizează o clasificare mult mai simplă în trei grade, utilizând semnele plus (+) și minus (-): a. puls prezent = ++ b. puls diminuat
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
2. localizarea sa superficială; 3. raportul său cu un plan subiacent mai dur. După Allen și colaboratorii intensitatea pulsațiilor arteriale se clasifică în cinci grade: -gradul 0 - pulsații absente; -gradul I - pulsații foarte slabe; -gradul II - pulsații slabe; -gradul III - pulsații puțin diminuate; -gradul IV - pulsații normale. Datorită dificultăților practice ale clasificării Allen, în examenul obiectiv se utilizează o clasificare mult mai simplă în trei grade, utilizând semnele plus (+) și minus (-): a. puls prezent = ++ b. puls diminuat = + c. puls absent = - [10
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
raportul său cu un plan subiacent mai dur. După Allen și colaboratorii intensitatea pulsațiilor arteriale se clasifică în cinci grade: -gradul 0 - pulsații absente; -gradul I - pulsații foarte slabe; -gradul II - pulsații slabe; -gradul III - pulsații puțin diminuate; -gradul IV - pulsații normale. Datorită dificultăților practice ale clasificării Allen, în examenul obiectiv se utilizează o clasificare mult mai simplă în trei grade, utilizând semnele plus (+) și minus (-): a. puls prezent = ++ b. puls diminuat = + c. puls absent = - [10]. AUSCULTAȚIA ARTERELOR Auscultația completă trebuie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
contradictoriului. Ideea terțului inclus Logica pe care o întrevede Ștefan Lupașcu se construiește pe o distincție conceptuală care, se pare, îi definește "registrul interogației metafizice"476, pentru că ea "organizează și reglează, domină arhitectonic toate cuplurile categoriale prin care se exprimă "pulsația universalului""477. Este vorba de cuplul antinomic actualizare-potențializare. Numai cu ajutorul acestuia devine posibilă o ordine logică contradictorie în existențialitatea fenomenală. Voi urmări acest lucru în continuare. Văzusem că, în viziunea ontologică a lui Ștefan Lupașcu, oricărui fenomen, eveniment sau element
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
arteră în venă). Manifestările clinice Anevrismele sunt adesea asimptomatice. Când comprimă un nerv sau o venă, pot provoca dureri sau o insuficiență venoasă. Simptomatologia depinde de localizare, mărime și evoluție. Când anevrismul este superficial, se prezintă ca o tumoare cu pulsații expansive, iar când este profund, provoacă de obicei fenomene de compresiune. Anevrismul aortei toracice se însoțește de eroziuni ale coastelor și bombează deseori sub forma unei tumori pulsatile. Compresiunea organelor vecine realizează sindromul de compresiune mediastinală, caracterizat prin cianoză, circulație
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
de insulină este precoce alterat în T2DM (19). În afara oscilațiilor rapide, mai există altele cu o distribuție ultradiană, a căror semnificație este mai puțin clară, dar și aceste oscilații par a fi modificate precoce în T2DM (19). Caracterul oscilator (în pulsații apărute la ~ 10 min) al insulinosecreției nu are nici o legătură cu caracterul bifazic al secreției de insulină, pus în evidență după stimulare rapidă și puternică (prin administrare i.v. de glucoză) a celulelor β. Prima se instalează rapid și are
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
invizibil răsărit: "Atâta lumină îți taie vederea/ până când îți pui geana/ pe o rază de soare!.../ Dar are aceasta vreun înțeles?"10 Are vreun sens această imagine pe care lumina o profilează ca semn arătător al unui inaparent de nearătat? Pulsațiile fondului luminos se află într-un raport de inversă proporționalitate cu lumina exteriorității mundane, așa cum ni se înfățișează în poemul Înserare de toamnă 11. Declinul luminii înclină atât peisajul cuprins de umbrele înserării, cât și starea lăuntrică a eului, redus
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
celui operant în terminațiile nervoase, unde medierea semnalului este făcută de Ca+2 (29). O apropiere între celula β pancreatică și alte țesuturi excitabile (țesutul nervos sau muscular) este oferită de paralelismul insulinosecreției cu activitatea electrică β-celulară. Secreția insulară „pulsatilă” (pulsația de frecvență înaltă apărând la 6-13 minute interval, și pulsația de frecvență joasă apărând la ~ 120 minute) sugerează existența în țesutul pancreatic a unor „pacemakeri” de tipul celor cardiaci sau prezenți în SNC. Aceste pulsații presupun alternanța „depolarizare/repolarizare” a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
de Ca+2 (29). O apropiere între celula β pancreatică și alte țesuturi excitabile (țesutul nervos sau muscular) este oferită de paralelismul insulinosecreției cu activitatea electrică β-celulară. Secreția insulară „pulsatilă” (pulsația de frecvență înaltă apărând la 6-13 minute interval, și pulsația de frecvență joasă apărând la ~ 120 minute) sugerează existența în țesutul pancreatic a unor „pacemakeri” de tipul celor cardiaci sau prezenți în SNC. Aceste pulsații presupun alternanța „depolarizare/repolarizare” a membranei plasmatice β-celulare, operând asemănător cu procesele „electrice” neuronale. În
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
electrică β-celulară. Secreția insulară „pulsatilă” (pulsația de frecvență înaltă apărând la 6-13 minute interval, și pulsația de frecvență joasă apărând la ~ 120 minute) sugerează existența în țesutul pancreatic a unor „pacemakeri” de tipul celor cardiaci sau prezenți în SNC. Aceste pulsații presupun alternanța „depolarizare/repolarizare” a membranei plasmatice β-celulare, operând asemănător cu procesele „electrice” neuronale. În coordonarea „pacemakerilor” β-celulari pot juca un rol semnificativ joncțiunile intercelulare sau influențele nervoase incomplet elucidate (84). Caracterul excitabil al celulei β se referă la declanșarea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
schițat în periferie. Mai multe aspecte ale funcției β-celulare se caracterizează prin oscilații: glicoliza și concentrațiile metaboliților intermediari, generarea moleculelor de ATP (167), potențialul de membrană și mai ales concentrația intracelulară a Ca+2 (162). Aceste oscilații sunt sincrone cu pulsațiile secretorii insulinice (168). Explicațiile posibile ale caracterului pulsator al insulinosecreției sunt următoarele: activitatea electrică intrinsecă (de tip pacemaker) în celula β; fluxuri glicolitice oscilatorii în celula β; sistem feedback negativ reflectând fluctuații în concentrația e.c. a glucozei; influențe nervoase centrale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
ce apare consecutiv în toate celulele insulare. Dacă cuplarea i.c. este strict electrică prin joncțiunile i.c., ori dacă implică semnale extracelulare, nu se știe încă, dar se presupune că ar putea avea un control nervos (163). Existența unor pulsații glicemice care preced pulsațiile insulinosecretorii ar putea modifica imaginea actuală privind geneza acestor pulsații (163). Recent s-a constatat că o celulă β izolată secretă mai puțină insulină la un stimul glicemic, decât atunci când celula se află în contact cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
toate celulele insulare. Dacă cuplarea i.c. este strict electrică prin joncțiunile i.c., ori dacă implică semnale extracelulare, nu se știe încă, dar se presupune că ar putea avea un control nervos (163). Existența unor pulsații glicemice care preced pulsațiile insulinosecretorii ar putea modifica imaginea actuală privind geneza acestor pulsații (163). Recent s-a constatat că o celulă β izolată secretă mai puțină insulină la un stimul glicemic, decât atunci când celula se află în contact cu alte celule β. Legătura
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
prin joncțiunile i.c., ori dacă implică semnale extracelulare, nu se știe încă, dar se presupune că ar putea avea un control nervos (163). Existența unor pulsații glicemice care preced pulsațiile insulinosecretorii ar putea modifica imaginea actuală privind geneza acestor pulsații (163). Recent s-a constatat că o celulă β izolată secretă mai puțină insulină la un stimul glicemic, decât atunci când celula se află în contact cu alte celule β. Legătura intercelulară se realizează prin intermediul conexinelor (28), dintre care conexina 36
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
hilar, apicalizarea desenului vascular prin dilatare venoasă), încărcarea interstițiului pulmonar, apariția epanșamentului pleural (pre ponderent drept), semne de edem pulmonar acut în decompensarea severă a cordului stâng. Ecografia abdominală evidențiază semne de congestie vasculară (ficat de stază, dilatarea și diminuarea pulsațiilor respiratorii ale venei cave inferioare, edem parietal colecistic, lichid liber peritoneal). Electrocardiograma (ECG) evidențiază semne nespecifice (aritmii, blocuri, deviații axiale, semne de hipertrofie ventriculară) și specifice (ischemie). Pacienții diagnosticați clinic și paraclinic cu IC se împart în două categorii: a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]