1,471 matches
-
natural, iar dacă a fost slab, hotărăște să ia măsuri. Evenimente: Inițiativele Îndrăznețe pot fi Încununate de succes. Individul dă dovadă de organizare, de eficacitate, iar dacă obține o victorie este fiindcă ceilalți Îi recunosc capacitățile. Sens: Satisfacerea nevoilor, a pulsiunilor, preluarea puterii și a responsabilităților... totul Îi este permis celui ce are ambiție. Capcană: O autoritate abuzivă, fără nuanță, o atitudine de fanfaron... Trigon sau sextil Dispoziție: Individul devine conștient de eficacitatea sa și vrea să-și demonstreze valoarea. Evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
din Taur! e) Tranzitele lui Uranus la Marte Conjuncție Dispoziție: Hiperactivitate. Individul simte dintr-odată că e În stare să mute munții din loc; nici un obstacol nu i se pare insurmontabil. Nu acceptă nici o piedică În calea Împlinirii dorințelor și pulsiunilor sale, are dorința de a se autodepăși - moral, material sau fizic. Evenimente: Afluxul de energie caracteristic acestui tranzit face posibile o mulțime de acțiuni pe care nici n-ai fi visat să le inițiezi Într-o perioadă obișnuită. În aer
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
determine aceeași conștientizare. a) Tranzitele lui Pluto la Soare Conjuncție Dispoziție: Acest tranzit se traduce printr-o emergență a forțelor inconștientului, care, În cel mai fericit caz Îl ajută pe subiect să se găsească, să descopere În adâncul său anumite pulsiuni, dar și unele resurse pe care le ignora, și să le accepte. Este posibil, În același timp, să resimtă o anumită stare de disconfort, legată de modificările subtile care se petrec În interiorul său. Se privește În oglindă și nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
se Întâmplă (ar putea fi și ceva legat de copii), ea resimte evenimentele ca pe o bulversare intensă și definitivă. Sens: „Dar cine oare s-a vindecat vreodată de propria-i copilărie?”, spunea Sully-Prudhomme. Acest tranzit ne vorbește exact despre pulsiunile ascunse În noi, despre dorințele refulate, pe care trebuie să le recunoaștem, să le acceptăm și - cine știe -, poate să le realizăm. Exemplu: Antoine de Saint-Exupéry (vezi tema pe pagina următoare) Pe parcursul anului 1942 redactează nemuritoarea operă Micul Prinț. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
un fel de forță interioară: trăiește și vibrează intens, se simte capabil să Îndeplinească sarcini dificile, să purceadă la schimbări importante. Evenimente: Luciditatea și capacitatea de a te ajută să acționezi Într-un mod deosebit de eficient. Individul este ghidat de pulsiunile, de dorințele sale cele mai profunde, și nu acceptă defel obstacolele care i se ivesc În cale; combate prin toate mijloacele și se dovedește a fi un adversar redutabil. Energia lui are ceva indestructibil, individual o folosește În scopul transformării
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
inflamatorii. De notat că, dacă Marte este retrograd În tema natală, el va retrograda din nou În același semn la vârsta de 46 de ani. În acest caz particular, putem asista adesea la o perioadă de eliberare a energiilor, a pulsiunilor, poate chiar a agresivității subiectului. Vom considera drept armonioase conjuncțiile bine aspectate, trigoanele și sextilele (nu uitați că acestea din urmă au un impact destul de slab, mai ales sextilele) și drept disonante conjuncțiile prost aspectate, opozițiile și cuadraturile. Marte - Soare
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
partenera sa, Marie Trintignant. Remarcăm de la bun Început că tema lui natală este cadrul unei structuri disonante: Saturn, Mercur, Marte și Soarele sunt În opoziție cu Uranus și Pluto. Este indiciul unei personalități care are dificultăți În a-și controla pulsiunile. În momentul dramei, Marte retrograd trece peste Marte natal, În opoziție cu Uranus și Pluto. Pe de altă parte, Uranus este În careu exact cu Luna natală: Într-o temă masculină, acest tranzit predispune la crize relaționale... Marte - Ascendent Armonios
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
The Neurobiology of Trust”, în Annals of the New York Academy of Science, nr. 1032, 2004, p. 224-227. Le este femeilor mai ușor decât bărbaților să își reprime dorințele? Mecanismele inhibiției la bărbați și la femei A reuși să îți reprimi pulsiunile sexuale și agresive, iată o condiție indispensabilă vieții în colectivitate. Bine că cei mai mulți dintre noi reușim acest lucru, altfel am fi toți psihopați (mai spunem azi sociopați). Dar această „inteligență socială” pare să fie prezentă în proporții diferite la bărbați
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
naturale și sociale; 6 ) congruența - adaptarea la schimbare. Alt aspect al abordării personalității scoate În evidență forțele umane, propunând În calitate de model principiul mobilizării În care se includ În calitate de componente: 1) energia - forța psihică de bază; 2) instinctul - mobilurile genetice și pulsiunile inconștiente; 3) răspunsul reflex condițional la acțiunea stimulilor din ambianță; 4) Întipărirea - capacitatea ereditară (sub formă de reflexe Înnăscute) de reacționare sensibilă; 5) achiziția - Învățarea, dezvoltarea pe parcursul vieții; 6) motivația - stimularea internă; 7) socializarea - adaptarea la mediul social; 8) identificarea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
face apel mai mult la partea emoțională decât la gândire. Este o tehnică clasică pentru a opri analiza rațională și, deci, simțul critic al oamenilor. În plus, folosirea emoționalului deschide accesul la subconștient, pentru implantarea unor anumite idei, dorințe, spaime, pulsiuni sau comportamente. 7. Menținerea poporului În neștiință și prostie. A face În așa fel ca poporul să nu Înțeleagă tehnologiile și metodele folosite pentru controlarea și robirea lui. Calitatea educației data claselor inferioare trebuie sa fie cât mai slabă, Încât
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
nu au nici o tangență nici competență, fie ca dispun doar de o pregătire sumară. Ostilitatea față de familie pare o constanță ea părând să traducă un conflict de tendințe care vor anunța ambivalența din perioada de stare. Acestor tendințe între pulsiuni și interdicții, Ey le raportează anomaliile sexuale de mai târziu rezolvate cel mai adesea prin inhibiție (apragmatism sexual). Modificările de caracter sunt cele care apar mai pregnant pentru anturaj comportând fie accentuarea progresivă a tendințelor spre izolare și onirism steril
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
un procentaj crescut de delicte îndreptate împotriva bunurilor celorlalți și cu o motivație mai frecvent utilitară. Frecvența premeditării de aproximativ 10% nu variază în funcție de formele clinice delirante sau nu. Schizofrenii paranoizi acționează cel mai adesea singuri comparativ cu heboidofrenii, iar pulsiunile nemotivate nu reprezintă decât un procentaj relativ redus din cauzele invocate pentru pasajul la act (15.3% la paranoizi și 8.6% la heboidofreni). Delincvența în cazul schizofrenilor poate prezenta un oarecare grad predictiv în cazul bolnavilor care sunt obligați
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
orientarea spre Occident, Europa și Statele Unite, cu apanajul său de reforme, instituții și de acțiuni practice pe care le implică, nu vom mai putea împăca această direcție cu mentalitatea de asistați pe care o are majoritatea populației, cu teribila ei pulsiune de stânga, care în nici un caz nu derivă din tradiția social-democrației occidentale, ci din obișnuința deresponsabilizării, din ispita de a te lăsa în voia servituților comuniste, care îți asigurau o viață „călduță”, lipsită de libertate, dar totuși comodă. Europa nu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Pentru autorul de jurnale intime, caracterul secret al scrierii anihilează o parte din presiunea colectivității. Tensiunile, traumele, obsesiile tribului implantează În individ teama de moarte. Abstragerea, izolarea, Într-un cuvânt, recluziunea asigurată de secret anulează ceva din forța inhibitorie a pulsiunilor tribale. Pentru anumite spirite maladive, cuvintele lui M. Mauss pot fi ușor explicate, schimbând doar sensul de acțiune al amenințării morții. Pentru Mauss, „În cazul multor indivizi, moartea e cauzată brutal, elemental... doar pentru că ei știu sau cred (ceea ce e
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sinuciderii nu e pus În termeni de slăbiciune sau putere. Sinucigașul nu scrie niciodată: „Cred că mă voi omorî”, ci enunță, cu o fermitate mai Întâi a tonului și abia apoi a acțiunii, „Am să mă omor”. La aceste ființe, pulsiunea morții organizează autoritar toate celelalte mișcări ale psihicului ori chiar cele ale fiziologicului. Elegiacul și melancolia se Întâlnesc Întotdeauna În textele sinucigașilor, pentru că Înainte de a fi un act, sinuciderea e o stare. Întinsă pe mai multe zile, șerpuind asemenea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
insuportabile. Urma scrisă Ca fenomen activ, ca stare, sinuciderea este o forță de opoziție. Ea se opune, desigur, vieții, dar se opune, sub forma unui text, și literaturii. Nu doar prin curmarea carierei scriitorului, ci prin Însăși scurtarea duratei jurnalului. Pulsiunile morții, cum le numește psihanaliza, intră În cercul complet al rotației viață-moarte-viață. Sinucigașul este o cutie de rezonanță, un amplificator al mișcărilor de-o imperceptibilă fragilitate ale morții. El trăiește În avans, cu voluptatea iluminatului și cu abandonul de sine
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cel mai neobișnuit este că modelul acesta nu domină prin forță și agresiune și nici măcar prin persistență. El nu e centrat pe un obiect, o Împrejurare sau o acțiune anume, ci, cum o dovedește Baldine Saint Girons, pe o stare: Pulsiunile morții nu vizează un obiect, ci doar o stare, exprimată metaforic prin egalizarea tensiunilor chimice. Totodată, dependența față de obiect pare inevitabilă, datorită faptului că, așa cum spunea Freud la sfârșitul lucrării Dincolo de principiul plăcerii, calea spre regresiunea totală este barată; din
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
stare, exprimată metaforic prin egalizarea tensiunilor chimice. Totodată, dependența față de obiect pare inevitabilă, datorită faptului că, așa cum spunea Freud la sfârșitul lucrării Dincolo de principiul plăcerii, calea spre regresiunea totală este barată; din acest motiv, neputând să mai meargă decât Înainte, pulsiunea morții se găsește angajată În manifestarea sa: aceea de stare anorganică 27. Zbaterile aparent fără obiect ale sinucigașului care Își comentează În jurnal dorința de a muri provin, așadar, din succesiunea de mișcări contradictorii și imprevizibile ale psihicului uman. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
16. Prin urmare, Întreaga aglomerație de obiecte, de senzații, de Întâmplări nu aduce nimic nou În raportul fundamental dintre eul de suprafață și eul de adâncime. Conștient de indeterminarea conceptuală și ontologică a acestei situații, jurnalul intim speculează cu tenacitate pulsiunile tensionale dintre cele două euri. Jurnal intim, adică jurnal al relației dintre eul meu biografic și eul meu scriptic. Excrescență a budoarului din secolul al XVIII-lea (loc al izolării, al meditației, al lecturii, dar și al fantasmelor sexuale) intimul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
secunde. Ambiția jurnalului intim este de a reface, de a re-da, de a salva in extremis realitatea primă. E un rol asumat aproape În mod inconștient, extras din datele inițiale care-l fac posibil. Decupaj În real, jurnalul acționează În funcție de pulsiunile conținute de selecția (sau absența selecției) operată la nivelul realității propriu-zise. Cu toate acestea, el cade În plasa ficționalizării, Împrumutând tehnicile prozatorului, constrâns de tensiunea conținută de Întâmplările pe care le narează nu atât cu obiectivitate, cât prin ignorarea subiectivității
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu literatura ca formă a existenței. Pe de altă parte, nu pot fi neglijate mecanismele de autoreglare ale autoportretului. Ele se ordonează și dobândesc consistență nu atât În funcție de voința scriitorului (pentru că atunci autoportretele n-ar fi decât banale apologii), cât pulsiuni structurante ale textului de jurnal. Prin urmare, autoportretul este o formă retrospectivă de organizare a textului literar. Scriitorul nu are o putere mai mare asupra lui decât asupra propriei inspirații. El Își deconspiră sensurile pe un interval, relativ cuprinzător, Între
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În procesul trecerii de la realitate la ficțiune, și apoi de la ficțiune la realitate, subzistă doar o vagă percepție a spațiului idealizant. Chiar dacă lupta cu biograficul poate fi percepută În termenii unei bătălii a monștrilor, a unei răfuieli Între tensiunile nerezolvate, pulsiunea jurnalului va fi una scăzută: ea modulează și modelează informul și brutalitatea existenței. Barbara Johnson vedea, ca posibilă metaforă a literaturii biografice, nașterea lui Frankenstein, În romanul lui Mary Shelley. Există, fără Îndoială, un Frankenstein reprimat În toți autorii de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de operă, de literatură nu preexistă textului, ci se ivește deodată cu aceasta 89. Jurnalul, ca orice gen literar, se descoperă pe sine pe măsură ce se scrie: atunci când cuvântul nu mai plutește În derivă, ci se supune unei funcții precise - traducerea pulsiunilor conștiinței. El poate Înceta chiar: să fie ceea ce fusese - un cuvânt -, asumându-și până și riscul paragramaticalizării 90. Acceptând, ca autobiografia, autoportretul, ca amintirile, biografiile, memoriile sau corespondența, un „pact autobiografic”91, jurnalul intim intră În categoria textelor referențiale. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sau calitatea produsului). Într-adevăr, produsele nu mai sînt vandabile decît prin inoculare de simboluri (celebra piqouze d'imaginaire a lui Jacques Séguéla) prin care se adaugă componentei raționale a cogito-ului de tip cartezian aceea de dimensiune euforizantă, utopică, acronică pulsiunea de imaginar și reverie, prin care afectivul fuzionează cu persuasivul și informativul. Pentru că epistema secolului nostru este dominată de complementaritatea codurilor și simbolurilor (principiu formulat de Niels Bohr pentru epistemologia fizicii, dar validat și de celelalte domenii ale cunoașterii), ne
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sfîrșit, la NIVEL SONOR formularea pregnantă este efectul simetriilor, paralelismelor, recurențelor. Cu titlu de exemplu menționăm: • armonia, aliterația: "Într-o lume nesigură ASIROM vă asigură"; • structura rimată a mărcii: Coca Cola/C'est ça (pronu-mele ça figurează în același timp pulsiunile inconștientului, dar și notorietatea non problematică; • structuri repetitive (de obicei ternare) la inițială: Du pain, du vin, du Boursin. Într-o epocă în care se fabrică serial semne, devine legitimă chestiunea calității intrinseci a semnului (publicitar, pictural, cine-matografic etc.), dar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]