1,444 matches
-
contrast sunt mai ușor de observat în puseele clinice. (GONZALES-SCARANO F. și colaboratorii, 1987; GROSSMAN R. I. și colaboratorii, 1988). Totuși, se întâmplă ca pusee clinice autentice nu sunt însoțite de punere în contrast. Poate să fie vorba de un puseu medular ce scapă investigației. Sensibilitatea RMN poate să fie insuficientă cu o rezolvare spațială ce nu permite detectarea leziunilor de volum mic. În sfârșit, o reparație 128 posibilă a barierei hemato-encefalice ar putea împiedica orice extravazare de substanță de contrast
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și repetiția acestui fenomen este aceea care va determina formarea unei plăci cronice. Autorul a putut arăta că apăreau noi leziuni mai frecvent decât se credea, cu o medie 3,2 leziuni pe pacient și pe an pentru 0,53 pusee clinice pe pacient și pe an. Corelația creșterii dimensiunilor leziunilor cu evolutivitatea bolii nu este bine stabilită. Este deci dificil să propui RMN ca un mijloc de prognostic a bolii. Anumite argumente, cum ar fi punerea în contrast sau volumul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
-ul bolnavilor cu SM se depistează cantități crescute de proteină bazică mielinică (PBM). LAMERS K. J. B. și colab., (1998); SELLEBSERG F. și colab., (1998) arată că PBM poate fi depistată la 84% din bolnavii cu SM, în faza de puseu și numai la 27% în faza de remisiune. Prin urmare, avem un indicator al activității bolii în SM și acesta este determinarea PBM în LCR-ul bolnavilor. LEPERD D. și colab. (1998); GIOVANNONI G. (1998) arată că gelatinaza B este
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
urmare, avem un indicator al activității bolii în SM și acesta este determinarea PBM în LCR-ul bolnavilor. LEPERD D. și colab. (1998); GIOVANNONI G. (1998) arată că gelatinaza B este crescută în LCR-ul bolnavilor de SM aflați în puseu. Nitrații și nitriții sunt în cantități crescute în LCR-ul bolnavilor cu SM, ceea ce demonstrează rolul pe care îl are oxidul nitric în patogenia SM. RIECKMANN P. și colab. (1997) testează adezivitatea celulelor endoteliale în ser și LCR-ul bolnavilor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM este ușor de stabilit, pe baza simptomelor cardinale din seria piramidală, cerebeloasă și vestibulară, 145 pe baza precocității abolirii reflexelor cutanate abdominale (după unii autori un simptom aproape patognomonic), pe baza apariției la indivizii tineri și a evoluției în puseuri cu remisiuni trecătoare a simptomelor (spontane sau terapeutice). Adesea însă polimorfismul simptomatic și configurația atipică a tabloului clinic, impun diagnosticul diferențial cu o serie de afecțiuni. KURTZKE împarte bolile cu care trebuie făcut diagnosticul diferențial clinic al SM în trei
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
vindecare cu regresiune completă a tuturor simptomelor. De multe ori, după câteva luni sau ani de remisiune, pot să apară recidive optice sau medulare, fapt care ne face să ne gândim la o SM. Oricum, tratamentul este identic cu al puseului acut al SM. Encefalita (leucoencefalomielita) periaxială difuză sau boala lui Schilder reprezintă o neuroinfecție demielinizantă de etiologie foarte probabil virotică (atingând aproape simetric substanța albă a emisferelor cerebrale). Mulți autori afirmă că boala lui Schilder reprezintă o formă specială, (cerebrală
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
tip Jacksonian,. f) Tulburări psihice afectând în special sfera intelectuală, mergând până la demență. g) Uneori se pot asocia semne cerebeloase sau semne de atingere medulară. h) Sindrom febril prelungit. Boala poate evolua acut, subacut sau cronic. Atunci când evoluează cronic, prezintă puseuri succesive, ca în SM. Tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară asociată metodelor moderne imunologice de investigare a LCR ne pot ajuta în stabilirea diagnosticului. Leocuencefalita demielinizantă concentrică (boala lui Balo) reprezintă o afecțiune demielinizantă difuză asemănătoare cu boala lui Schilder. A
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
MELAS este creșterea serică a acidului lactic (HARDING A.E. și colab., 1992; MATTHEWS P. M. și colab., 1991). Malformația Arnold-Chiari cu debut clinic în perioada adolescenței se diferențiază greu de SM, mai ales că uneori această malformație se manifestă prin pusee și remisiuni de sindrom cerebelos, sindroame bulbare, 153 cu instalarea în cele din urmă a unei parapareze spastice. Diagnosticul de SM este pus cu ajutorul radiografiilor, tomografiilor computerizate sau în cele din urmă cu RMN-ul articulației cranio-cervicale. De asemenea examenul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
LEYNE și colab., 2004). F. Formele clinice ale SM și evoluția lor Evoluția SM este foarte variată și greu de prevăzut. Pentru a putea descrie diferitele forme clinice de evoluție propuse de diverși autori este necesar să redefinim noțiunile de puseu, remisiune și progresie. Aceasta este necesară, datorită faptului că indiferent care sunt autorii sau formele clinice evolutive descrise de aceștia, toți au folosit în descrierea lor variabilitatea în succesiune și intensitatea puseului, remisiunii și progresivității. S-au găsit definiții ale
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
diverși autori este necesar să redefinim noțiunile de puseu, remisiune și progresie. Aceasta este necesară, datorită faptului că indiferent care sunt autorii sau formele clinice evolutive descrise de aceștia, toți au folosit în descrierea lor variabilitatea în succesiune și intensitatea puseului, remisiunii și progresivității. S-au găsit definiții ale acestor noțiuni care să satisfacă pe toți cercetătorii și clinicienii. Un puseu este definit de apariția unor simptoame și (sau) a unor semne neurologice, cu sau fără confirmare obiectivă, ce durează cel
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sunt autorii sau formele clinice evolutive descrise de aceștia, toți au folosit în descrierea lor variabilitatea în succesiune și intensitatea puseului, remisiunii și progresivității. S-au găsit definiții ale acestor noțiuni care să satisfacă pe toți cercetătorii și clinicienii. Un puseu este definit de apariția unor simptoame și (sau) a unor semne neurologice, cu sau fără confirmare obiectivă, ce durează cel puțin 24 de ore, sau de agravarea sau reapariția unor simptome și (sau) a unor semne ce regresează, se stabilizaseră
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
puțin 6 luni. 155 Unii autori, prentru a descrie formele clinice evolutive, definesc în plus și noțiunea de debut și stadiu latent (Mc. ALPINE, 1968). Astfel debutul este primul sau primele simptome ale bolii, iar stadiul latent este intervalul dintre puseuri. Debutul poate fi latent insidios sau brutal; în general debutul leziunilor în sistemul nervos central nu coincide întodeauna cu primele manifestări clinice ale bolii, pe care noi îl considerăm debutul real al bolii. În ceea ce privește intervalul dintre puseuri, acesta poate dura
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
este intervalul dintre puseuri. Debutul poate fi latent insidios sau brutal; în general debutul leziunilor în sistemul nervos central nu coincide întodeauna cu primele manifestări clinice ale bolii, pe care noi îl considerăm debutul real al bolii. În ceea ce privește intervalul dintre puseuri, acesta poate dura de la câteva săptămâni până la mai mulți ani. Sunt descrise intervale între pusee de până la 17 ani. În acest interval boala este aparent inactivă, unii mai numindu-l și stadiul latent. MENAGE P. și colaboratorii (1991), referindu-se
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în sistemul nervos central nu coincide întodeauna cu primele manifestări clinice ale bolii, pe care noi îl considerăm debutul real al bolii. În ceea ce privește intervalul dintre puseuri, acesta poate dura de la câteva săptămâni până la mai mulți ani. Sunt descrise intervale între pusee de până la 17 ani. În acest interval boala este aparent inactivă, unii mai numindu-l și stadiul latent. MENAGE P. și colaboratorii (1991), referindu-se la aceste definiții distinge trei tipuri de evoluție a SM: 1) Forma remitentă (R); 2
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
terapeutic; 4 - forme benigne sau fruste. Aceste forme benigne au fost privite mult timp cu rezerve, dar în prezent ele sunt consemnate aproape în toate lucrările sub diferite denumiri: 1 - Forme abortive unde intră cazurile cu remisiuni spontane după primul puseu. 2 - Forme fruste cu simptome puține și abia evidențiate clinic; 3 - Forme silențioase care au potențial evolutiv foarte puțin. SCHAPIRO R. T. (1991), descrie în funcție de evoluție următoare forme de SM: 1 - SM benignă care dezvoltă mici progresii 2 - Forma benignă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
puțin. SCHAPIRO R. T. (1991), descrie în funcție de evoluție următoare forme de SM: 1 - SM benignă care dezvoltă mici progresii 2 - Forma benignă, cu pusee și remisiuni care prezintă o fluctuație a simptomelor și un handicap mediu 3 - Forma cronică în pusee, care se manifestă printr-o creștere semnificativă a handicapului după fiecare puseu 4 - Forma cronică progresivă care se caracterizează prin lipsa remisiunilor și o continuă progresie a handicapului 156 5 - Forma acută progresivă care este definită printr-o progresie rapidă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
1 - SM benignă care dezvoltă mici progresii 2 - Forma benignă, cu pusee și remisiuni care prezintă o fluctuație a simptomelor și un handicap mediu 3 - Forma cronică în pusee, care se manifestă printr-o creștere semnificativă a handicapului după fiecare puseu 4 - Forma cronică progresivă care se caracterizează prin lipsa remisiunilor și o continuă progresie a handicapului 156 5 - Forma acută progresivă care este definită printr-o progresie rapidă a handicapului și care poate duce rapid la exitus. Se mai numește
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Am văzut câteva clasificări ale formelor evolutive de SM. Iată cum arată categoriile evolutive descrise de neurologul și imunologul CHOFFLON M. (1993) de la Clinica Universitară din Geneva. 0 - SM suspectă 1 - Forma evolutivă: puseu-remisie fără sechele 2 - Forma puseu-remisie, în puseu 3 - Forma puseu-remisie cu sechele, în remisie 4 - Forma puseu-remisie cu sechele, în puseu 5 - Forma cronic progresivă fără puseu 6 - Forma cronic progresivă cu puseu Doar perioade de observație, uneori prelungite permit să se evalueze clinic categoria evolutivă. După
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
descrise de neurologul și imunologul CHOFFLON M. (1993) de la Clinica Universitară din Geneva. 0 - SM suspectă 1 - Forma evolutivă: puseu-remisie fără sechele 2 - Forma puseu-remisie, în puseu 3 - Forma puseu-remisie cu sechele, în remisie 4 - Forma puseu-remisie cu sechele, în puseu 5 - Forma cronic progresivă fără puseu 6 - Forma cronic progresivă cu puseu Doar perioade de observație, uneori prelungite permit să se evalueze clinic categoria evolutivă. După CHOFFLON M. (1993), perioadelor de evoluție clinic determinate îi corespund perioade bilogic active sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
M. (1993) de la Clinica Universitară din Geneva. 0 - SM suspectă 1 - Forma evolutivă: puseu-remisie fără sechele 2 - Forma puseu-remisie, în puseu 3 - Forma puseu-remisie cu sechele, în remisie 4 - Forma puseu-remisie cu sechele, în puseu 5 - Forma cronic progresivă fără puseu 6 - Forma cronic progresivă cu puseu Doar perioade de observație, uneori prelungite permit să se evalueze clinic categoria evolutivă. După CHOFFLON M. (1993), perioadelor de evoluție clinic determinate îi corespund perioade bilogic active sau inactive (sau puțin inactive). Categoriile biologic
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Geneva. 0 - SM suspectă 1 - Forma evolutivă: puseu-remisie fără sechele 2 - Forma puseu-remisie, în puseu 3 - Forma puseu-remisie cu sechele, în remisie 4 - Forma puseu-remisie cu sechele, în puseu 5 - Forma cronic progresivă fără puseu 6 - Forma cronic progresivă cu puseu Doar perioade de observație, uneori prelungite permit să se evalueze clinic categoria evolutivă. După CHOFFLON M. (1993), perioadelor de evoluție clinic determinate îi corespund perioade bilogic active sau inactive (sau puțin inactive). Categoriile biologic active ar corespund categoriilor evolutive 2
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
corespund perioade bilogic active sau inactive (sau puțin inactive). Categoriile biologic active ar corespund categoriilor evolutive 2, 4, 5, 6, iar categoriile biologic inactive (sau puțin active) formelor evolutive 1 și 3. CHOFFLON M. (1993) aduce noi completări noțiunilor de puseu, remisie, progresivitate, perioadă stabilă etc. Astfel puseul este definit ca un episod (exacerbare) al bolii manifestat prin una sau mai multe simptome neurologice, cu sau fără confirmare obiectivă, putând fi și subiective sau chiar anamnestice (parestezii, diplopii), dar care trebuie
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
puțin inactive). Categoriile biologic active ar corespund categoriilor evolutive 2, 4, 5, 6, iar categoriile biologic inactive (sau puțin active) formelor evolutive 1 și 3. CHOFFLON M. (1993) aduce noi completări noțiunilor de puseu, remisie, progresivitate, perioadă stabilă etc. Astfel puseul este definit ca un episod (exacerbare) al bolii manifestat prin una sau mai multe simptome neurologice, cu sau fără confirmare obiectivă, putând fi și subiective sau chiar anamnestice (parestezii, diplopii), dar care trebuie să fi durat mai mult de 24
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sau fără confirmare obiectivă, putând fi și subiective sau chiar anamnestice (parestezii, diplopii), dar care trebuie să fi durat mai mult de 24 de ore. Exacerbarea poate fi prin semne noi sau prin agravarea unor semne neurologice vechi ale bolnavului. Puseul trebuie să modifice scara de evoluție KURTZKE cu mai puțin de 0,5 puncte, în indexul ambulator cu mai puțin de un punct. Modificările scalei lui KURTZKE sau a indicelui ambulator trebuie să dureze mai mult de 5 zile și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de 8 săptămâni. Remisia este definită ca o ameliorare a semnelor și (sau) simptomelor bolii, prezente cel puțin 24 de ore. Remisia, pentru a fi semnificativă, trebuie să dureze cel puțin o lună. Progresivitatea este o perioadă când leziunile și puseele nu sunt individualizate, simptomele și semnele apărând succesiv, constatându-se o agravare care durează cel puțin 6 luni. Progresivitatea poate fi lentă, când trecerea la un alt scor de evolutivitate se face în mai puțin de 2 ani și rapidă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]