3,728 matches
-
Răducu (așa îl cheamă pe copil) le mulțumește frumos, cu o voce stinsă, apoi mănâncă liniștit, mestecând încet, dar mereu cu privirile ațintite în pământ. De dormit doarme pe unde apucă. Iarna, când frigul este stăpânul absolut asupra mediului înconjurător, pustiul doarme prin canale sau beciuri, în apropierea conductelor fierbinți cu apă de la termoficarea orașului. Vara, când este cald și bine, își găsește un culcuș printre boscheții parcului din cartier, alături de câțiva câini comunitari, care i-au devenit - între timp - foarte
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367520_a_368849]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > UITAȚI-VA CUM PLÂNGE DUMNEZEU! Autor: Alexandru Florian Săraru Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Ne plânge Dumnezeul și suspină Privește Raiul cât e de pustiu Diavolii la moaște se închină Cu chip de mamă, tată sau chiar fiu Se degradează rasa cea umană Creația divină a-nnegrit Păcate omenirea azi emană Am luat-o toți pe-un drum foarte greșit Satana, negustor fără măsură Te cumpără
UITAȚI-VA CUM PLÂNGE DUMNEZEU! de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367579_a_368908]
-
2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se leapădă natura de haina frunzelor, se-mbracă iar poetul cu roba muzelor, se-ascunde dimineața în taina cerbilor, alunecă iar șesul în noaptea corbilor, se risipește toamna prin sate și-n pustiu, se prinde promoroaca pe versuri, și-i târziu... se pregătește iarna în norii cerului, se-ncheagă gheața rece în palma gerului, ne amintește câmpul de grâu, de flori, de iezi, se bucură copiii de primele zăpezi, se-așterne încet bruma
NOIEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367575_a_368904]
-
un infern-îi plăcea să spună-în acest mediu irațional,în timpul acesta care nu semăna cu nimic, unde trebuia să vorbească cu lucrurile ei și să crească cuvinte și să aibă viziuni.Cu ceilalți nu putea rezona întru totul,vorbea ca în pustiu,pentru că ea se afla totdeauna pe alt pământ și în alt rai.Raiul ei fecunda totul,el o îmbrățișa cu pieptul plin de cuvinte poetice.Îi mângâia pe cei cu sufletele necredinciose care se căiau în această lume care numai
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
probă, între numeroase altele: 72 totul e în paragină chiar și aceste poeme neterminate, rămân defuncte și fără glas într-un maldăr de hârtii îngropate de gunoaiele timpului sub felinarele încremenite în stele, fără timp fără spațiu și sub pașii pustiului. *Stejărel Ionescu, Poemul meu neterminat din jilțul poeziei, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2016. Timișoara, noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Despre realismul liric* / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2145, Anul VI, 14 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
EUGEN DORCESCU, DESPRE REALISMUL LIRIC* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367565_a_368894]
-
voi nu înțelegeți că umanitatea are probleme mult mai grave decât infirmele voastre drame personale?! Înțelegeți, că din rău se poate naște și mai rău. Depășiți-vă marginile înguste ale propriilor voastre incertitudini, depărtați-vă pe veci cătușele geamătului în pustiu, anulați prăpastia care se ivește între voi și concepția unei societăți ghidate pe valori relative. Vă compătimesc, căci în naivitatea voastră, sunteți mai curând, de plâns. Garda tânără:Scriitorul obscen: - Dragii mei, cum trebuie să trăiască unii scriitori și să
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
putea trăi în armonie de n-ar trebui să împărțim cu ei o țară, ci doar o prună ș o pară. • Nu munca ne ucide, ci verile toride. • Suntem poporul cărții de ... credit. • Moise a colindat patruzeci de ani în pustiu, căutînd o tăbiță cu legi, scrisă de Dumnezeu. • Vremea nu prea ține cu noi, vara-i lungă și uscată, toamna fuge de ploi. ------------------------------------------ Harry ROSS 10 septembrie 2014 Israel Referință Bibliografică: Harry ROSS - GÂNDURI REBELE (3) - EVREII ȘI ȚARA LOR
GÂNDURI REBELE (3) – EVREII ŞI ŢARA LOR de HARRY ROSS în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367686_a_369015]
-
ne mai tratați că pe helvețiDac-am stârpi "gândacii" toți odată... IV. UITAȚI-VĂ CUM PLÂNGE DUMNEZEU!, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015. Ne plânge Dumnezeul și suspina Privește Raiul cât e de pustiu Diavolii la moaște se închină Cu chip de mama, tata sau chiar fiu Se degradează rasă cea umană Creația divină a-nnegrit Păcate omenirea azi emană Am luat-o toți pe-un drum foarte greșit Satana, negustor fără măsură Te cumpăra
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În seri cu liniști reci și priviri de gheață, Când în zări se lasă perdele de ceață, Peste culmi și pași pierduți în depărtări Plutesc, în zbor, infinite întrebări... Peste pustiul lumii domină luna, Ce îi alină durerea și furtuna Zăcând ascunse-n colțuri din suflete, Și-umbrind seninul zilelor avute... În profunzimi de ochi scăldați în lacrimi vii Se pot citi fragmente de viață, mii, Răsfrânte în tristeți și neîmpliniri
O LUME-N CARE SE ÎNALŢĂ ECOURI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367723_a_369052]
-
Cuvântul dat din ceruri de geamuri Cu legătură veșnică pe pământ Au și trecut de la un neam la altul De la împărăție la alt popor Prin cuvântul ce sfânt au făcut saltul Urgie mare s-a produs pe pământ Moise prin pustiu devine călător Evreii respectă sfântul legământ PSALMUL 105 Cei ce păzesc judecata fericiți Și sădesc dreptatea în toată vremea Adu-Ți aminte Doamne de ruga mea Prin mântuirea Ta suntem împliniți Prin mântuirea Ta să nu lăudăm Că părinții noștri
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
calea cea dreaptă i-a povățuit Să-i lase-n în veci pe cei ce i-a hărțuit Suflete uscate un pom neudat Să meargă spre cetatea de locuit Că erau fericiți de sărăcie De spaima morții sufletu-i arcuit Pustiul prefăcut în câmp roditor Drepții izbăviți până-n veșnicie Cine-i înțelept nu-i în veac călător PSALMUL 107 Dăruiește-mi gânduri de pocăință De rugă este gata inima mea Deșteaptă-mă psaltire din lumea rea Dimineață voi fi întru credință
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
ne curge curată și cuminte Când trupul ei îl umplu cu lavă cea fierbinte.. **** O mângâiere doar când ceasul e târziu Arunca-mi o privire sau poate-o-mbratisare În lumea-acesta atât de schimbătoare Cu suflete ce-s pline de pustiu. Un zâmbet pe-un peron, batistă fluturând O linie ce viața să-mi împartă Între tristețea de-azi și ce a fost odată Cu timpul ce în tropot dispare alergând. Umile-atingeri, dorințe retrezite, Sărutul cel demult abandonat, În umbră nopții
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
tot Mesia și nu fusese adevărat.” Cât despre Iisus cel căruia i se spunea de către unii Mesia, avea unele păreri proprii. Auzise de el cu vre-o trei ani în urmă atunci când îl decapitase pe Ioan Botezătorul, acel profet al pustiului care adunase în jurul lui mase mari de oameni, iar el, Irod, devenise invidios pe acest lucru și chiar i se păruse periculos să poți aduna o așa mare de oamenii, de aceea hotărâse să-l încarcereze pe Botezător. Unii dintre
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
mare de oamenii, de aceea hotărâse să-l încarcereze pe Botezător. Unii dintre sfetnicii să îi și spuseseră acest lucru de multe ori. Totuși, Irod fusese incognito de vre-o câteva ori la malul Iordanului unde profetul venea uneori din pustiul în care locuia și rostea câte o predică după care îi boteza pe adepții lui în râu ca un simbol al curățirii păcatelor. La început, Irod vroia să audă cu urechile sale dacă predicile acelui Ioan aveau sau nu un
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
fi făcut lucrul acela. Mai sperase ca cele câteva luni petrecute în temniță îl vor face pe Ioan să-și schimbe părerea. Mai apoi își dăduse seama însă, și la spusele Irodiadei, că temnița de fapt era doar un alt pustiu pentru Ioan. Salomeea îi ceruse capul profetului. Doar atât. După mai multe ezitări și chiar negocieri cu Salomeea căreia îi promisese orice dar, orice dorință, cedă în cele din urmă și dădu porunca ca Ioan să fie ucis. Ciracii săi
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
contemporan plonjează în lume, pentru a nu căuta Adevărul. Dacă odinoară, ascetul doritor de desăvârșire se lupta cu demonii în pustie pentru a-I face loc lui Iisus Hristos în viața lui, astăzi ar fi necesar să ne întoarcem către pustiul din noi înșine și să ne străduim a ne face părtași la biruința lui Iisus Hristos. Dobândirea libertății lăuntrice și interioare permite exersarea stării de jertfelnicie, care-l responsabilizează pe om nu doar față de semenii săi, ci și față de univers
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > FRĂMÂNTĂRI Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 187 din 06 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Frământări Îmi tremură trupul și mâna când scriu Mă simt ca o frunză purtată de vânt Întrebări, căutări în imensul pustiu Amestecă lutul đin mine...pământ Frământări în retorte de suflet, visări, Speranțe de bine-mpletite-n tăceri Sunt barca-n balans înfuntând încercări Și-n plină furtună râvnesc mângâieri. Privesc întristarea din juru-mi și plâng Fac loc bunătății, iubirii și-aștept Furtuna
FRĂMÂNTĂRI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367077_a_368406]
-
oprește, e centrul, firește, Când te iubește , e jar din Sahara. Torsul i se unduiește șerpește, Că uită și trenul unde e gara, Tumultuoasă precum Niagara, În loc de soare, zâmbetu-i strălucește . Femeia e ploaia caldă de vară Oaza verde, răcoroasă din pustiu, Jumătate din lumina solară, Câmpia pe care plugul o ară, Bolta largă a cerului azuriu. De-ar lipsi, nimic pe pământ n-ar fi viu. DE-AI VREA ... De-ai vrea să-mi fii logodnică pe viață, Ți-aș construi
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
oglindă de ieri trece gârbova ta umbră, bâjbâi pribeag călător prin întunericul nopții, cu o muta strigare tot mai singur în cercul durerii ziduri înalte ți-apar în cale, destrami inutil un alt cerc, osânda ți-e veghea-n eternul pustiu, nesomnul, o singură cheie va dezlegă lanțul blestemului atras, lacrima și întoarcerea prin cercul de foc, prin labirintul de ieri, poartă spre Ochiul Luminii, nemărginita iubire din inimă pierdută, din casa-gândului fiece unitate ne cere o nouă trinitate ... ------------------------------------------------------------------------ * Chanchala Sarvaga
LACRIMA DIN ABISUL DURERII de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367121_a_368450]
-
Și nici nu-ți voi mai spune ''noapte bună''. Singurătatea să-ți fie pe- aproape, Nici șoapte de iubire să n-auzi, Coșmarul să-ți aducă peste pleoape, Doar lipsa mea și clopotarii surzi. Ce-mi bat de moarte prin pustiu și ger, C-o lacrimă pierdută-n agonie, Am agățat-o-azi-noapte în cuier, Oglindă a durerii să îmi fie... Referință Bibliografică: Oglinda durerii / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 252, Anul I, 09 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
OGLINDA DURERII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367175_a_368504]
-
Iosafat, la sud și vest valea Hinon iar în nord-vest stă în legătură cu munții Iuda. [38] El reprezintă pentru pelerini un spațiu paradoxal de pace și război, de sfințenie și urâciune, de liniște și moarte, de abundență și sărăcie sau de pustiu și oase. Nici o pagină a literaturii universale nu cuprinde, măcar sugestiv, îmbinarea aceasta de periculos și fermecător. Caracterul de sfințenie pe care acest pământ îl întruchipează în mod total, te face să privești cu alți ochi lucrurile legate de el
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
să privești cu alți ochi lucrurile legate de el. Fiecare pelerin împlinește și aplică, voit sau nevoit, o hermeneutică specială. Fiecare simte că este în mijlocul unor întâlniri fundamentale: între concret și simbolic, istorie și eternitate, geografie și sfințenie. Drumurile prin pustiul acestei țări se transformă în adevărate întâlniri inițiatice, în hagealâc (pelerinaj), în care a vedea este sinonim cu a cinsti, a venera. [39] Din perspectivă istorică Ierusalimul trăiește un real paradox „este un pământ fără stăpân care adăpostește popoare fără
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
fatalistă”. „Înspre amurg,/ viața,/ continuu balans/ între bine și nebine,/ se uită în piața de vechituri/ după un toiag/ în care să-și alinte anii în plus/ într-o disperare fatalistă.” În „Sens interzis”, imaginea este de-a dreptul șocantă - „Pustiul din mine/ nimeni nu știe cu exactitate/ când a venit și când a plecat” - sugerând drama creatorului, a omului neînțeles, sfârtecat de frământări interioare, dornic de a cunoaște absolutul, dar neputincios în fața vieții. Despre aceeași însingurare, despre căutări, despre setea
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
fiind departe de a susține o armată și o administrație cu pretenții de cel mai temut și întins imperiu al antichității. Drumurile, ori de unde ar fi pornit, erau un adevărat calvar pentru gloatele care scurgeau și luau în piept vântoasele pustiului, furtunile deșertului, unii pe jos, alții pe catâri, măgari și cămile, adesea priponiți la niște cotigi și ducându-și carabalâcul cum puteau, crispați și temători pentru puținul lor avut, asta pentru cei care aveau în grijă și gândul de a
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
Acasa > Poeme > Emotie > PUSTIURI MARI SE PIERD Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului PUSTIURI MARI SE PIERD Pustiuri mari se pierd în zare S-aude muzica sferelor în mișcare Într-un ochi-a pământului se-
PUSTIURI MARI SE PIERD de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368607_a_369936]