KorAP: Find »[drukola/base=râie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...53 >

1,318 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

Centrului de documentare social? a permis crearea Analelor sociologice (1935-1942) care, prin recrutarea colaboratorilor veni?i din orizonturi diverse, au contribuit la deschiderea disciplinei c?tre curente distincte de durkheimism, chiar opuse acestuia. Dar aceast? activitate de promovare a cercet?rîi �?i afl?, f?r? �ndoial?, rezultatul cel mai eficient �n demersurile sale � via Consiliul Universitar de Cercetare Social? (1935-1940), prezidat de c?tre rectorul Charl�ty, ?i �n colaborare cu Mauss � de ob?inere a finan??rilor generoase f?cute

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
sale � via Consiliul Universitar de Cercetare Social? (1935-1940), prezidat de c?tre rectorul Charl�ty, ?i �n colaborare cu Mauss � de ob?inere a finan??rilor generoase f?cute de c?tre Funda?ia L. S. Rockefeller. Destinate explicit �cercet?rîi inductive� a �problemelor contemporane�, aceste finan??ri americane au permis ?tiin?elor sociale franceze, �ncep�nd cu 1932, s? ia un nou av�nt ?i sociologiei s? subziste, preg?tindu-?i viitorul (Mazon, �n [40], [59]. Primele subven?îi au

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
dec�ț o minoritate a sociologilor, din care durkheimienii lipsesc. Eclectismul teoretic al lui Worms, pe de o parte, ?i institu?ionalizarea cresc�nd? a disciplinei �n numeroase alte ??ri, pe de alt? parte, s�nt factorii principali ai dezafect?rîi mediului sociologic internă?ional pentru I.I.S. ?i revista să, ale c?ror activit??i ?i-au pierdut ra?iunea de a fi �n absen?a unui cadru unificator pe care Worms (1921) nu va ajunge niciodat? s?-l elaboreze. Doar

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i revenise catedră lui Durkheim de la Bordeaux � �i va asigura succesiunea �n conducerea activit??ilor. ��Perioadă interbelic? nu este mai favorabil? leplaysienilor dec�ț durkheimienilor, a c?ror opozi?ie fă?? de primii a luat mai cur�nd chipul ostraciz?rîi dec�ț cel al conflictului deschis (cum s-a �nt�mplat fă?? de Tarde) [33]. Societ??ile savante ?i revistele care s�nt organele oficiale ale acestei ?coli (Reforma social?, ?tiin?a social?, Mi?carea social?) ?i-au v?zut

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a �nt�mplat fă?? de Tarde) [33]. Societ??ile savante ?i revistele care s�nt organele oficiale ale acestei ?coli (Reforma social?, ?tiin?a social?, Mi?carea social?) ?i-au v?zut activitatea ?i audien?a �n declin din cauza diminu?rîi comenzilor din partea statului ?i, �n general, din cauza crizei cre?tinismului social, consecutiv ascesiunii mi?c?rîi muncitore?ți. Totu?i, produc?ia să r?m�ne considerabil?. Lucr?rile lui Paul Bureau, Joseph Wilbois ?i Paul Descamps dovedesc vitalitatea programului

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
oficiale ale acestei ?coli (Reforma social?, ?tiin?a social?, Mi?carea social?) ?i-au v?zut activitatea ?i audien?a �n declin din cauza diminu?rîi comenzilor din partea statului ?i, �n general, din cauza crizei cre?tinismului social, consecutiv ascesiunii mi?c?rîi muncitore?ți. Totu?i, produc?ia să r?m�ne considerabil?. Lucr?rile lui Paul Bureau, Joseph Wilbois ?i Paul Descamps dovedesc vitalitatea programului de cercetare leplaysian, al c?rui obiectiv r?m�ne intact (studiul direct al faptelor sociale

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i, produc?ia să r?m�ne considerabil?. Lucr?rile lui Paul Bureau, Joseph Wilbois ?i Paul Descamps dovedesc vitalitatea programului de cercetare leplaysian, al c?rui obiectiv r?m�ne intact (studiul direct al faptelor sociale cu scopul lumin?rîi demersurilor reformatoare ale ac?iunii politice ?i sociale), dar care, pe viitor, se deschide dimensiunii psihice a faptelor sociale pe care are ambi?ia de a le replasa �n perspectiva totalizatoare a societ??îi globale, apropiindu-se astfel de durkheimism

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de mobilizare a resurselor (Reforma social? ?i ?tiin?a social? se regrupeaz? �n 1935 pentru a forma Studiile sociale, organ unic al Societ??îi de Economie Social? ?i a Societ??îi Internă?ionale a ?tiin?ei Sociale), rolul mi? c?rîi leplaysiene �n reorganizarea institu?ional? a sociologiei franceze �n ajunul celui de-al doilea r?zboi mondial este neglijabil. Aceasta nu-?i men?ine influen?a dec�ț gra?ie rela?iilor str�nse pe care le mai are cu

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
numeroaselor partide ?i a numeroaselor sociologii. Existau noduri de concentra?ie regionale � printre care Heidelberg, Frankfurt ?i K�ln � dar nu un centru; este frapant c? Berlinul nu a fost niciodat? o capital? a �nv???m�ntului sau a cercet?rîi sociologice. Ca domeniu universitar, sociologia nu avea dec�ț o identitate slab conturat?; nu existau multe catedre rezervate doar sociologiei. Cu tot progresul �nregistrat �n anii dou?zeci, care au permis dep??irea concuren?ei r?ut?cioase a sociologilor

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
o orientare pozitivist? cu at�ț mai original? (?i, �n acela?i timp, măi marginal?) �n epoc? (Wiese, 1926) cu c�ț ea este �nso?it? de veleit??i de cercetare empiric? ?i de aplicare practic? sub forma teoriei organiz?rîi. R?mas la distan?? de nazism, acest autor a fost desemnat s? prezideze destinele disciplinei dup? 1945. Cu Freyer ?i Spann teoria se �nvecineaz? cu ideologia. La Leipzig, primul combate �n acela?i timp sociologia formal? ?i normalismul weberian (Freyer

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n fapt ra?ionalismul a fost respins �n mod deschis �n profitul unei sesiz?ri imediate a tr?ițului, c?reia fenomenologia husserlian? a venit s?-i confere o legitimitate ?tiin?ific? [10:376-379]. Totu?i, �n domenii ale cercet?rîi mai delimitate se face sim?it? amprenta � c�teodat? influen?a � weberian?. Specificarea unei sociologii a operelor culturii (kultursociologie) � spre deosebire de cea a faptelor structurii sociale � se datoreaz? lui Scheler (1926) ?i ea �se prezint? mai �nt�i că o teorie

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
alt? cale, ț�n?rul Norbert Elias redacteaz? �ncep�nd cu 1933 primele sale lucr?ri despre curtea lui Ludovic al XIV-lea (1969) ?i public? la B�le cercet?rile sale asupra rolului autoconstr�ngerii individuale ?i asupra dezvolt?rîi statului �n �procesul de civilizare� (1939a ?i b), cu referin?e explicite la Weber, la Marx ?i � o excep?ie remarcabil? � la Freud. �n aceste lucr?ri s�nt sever criticate reduc?ionismele totalizante sau individualizante care �?i �mp?r

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
1932; Schumpeter, 1951). ��n sf�r?it, un mare num?r de lucr?ri, pe nedrept neglijate (din cauza empirismului lor ?i a autonomiei lor �n raport cu specula?iile teoretice ale epocii) privind, �n principal, fenomenele claselor ?i ale stratific?rîi, relev? influen?a curentului socialist asupra analizei sociologice a capitalismului ?i a societ??îi industriale � ini?iate mai devreme de c?tre Weber dar, mai ales, de c?tre Sombart [12]. Recens?m�ntul din 1925 a furnizat material de

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n sociologia american? a celei de-a două perioade, numai c? aceasta nu mai ?ine de reformă moral?, ci de ac?iunea social? condus? ?tiin?ific (Bramson, �n [16]). �ntr-un prim interval, eforturile vor fi �ndreptate c?tre studiul schimb?rîi sociale ?i al disfunc?iilor pe care aceasta le antreneaz? (Ogburn, 1922), ?i orientate mai mult spre terapia �problemelor sociale� dec�ț spre �n?elegerea principiilor generale ale func?ion?rîi ?i evolu?iei sistemului social. Sprijinul financiar dat de

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
interval, eforturile vor fi �ndreptate c?tre studiul schimb?rîi sociale ?i al disfunc?iilor pe care aceasta le antreneaz? (Ogburn, 1922), ?i orientate mai mult spre terapia �problemelor sociale� dec�ț spre �n?elegerea principiilor generale ale func?ion?rîi ?i evolu?iei sistemului social. Sprijinul financiar dat de familia Rockefeller sociologiei p�n? la �nceputul anilor treizeci va fi o man? cereasc? pentru ea ?i determinant �n definirea ?i urm?rirea (chiar dac? nu ?i realizarea) acestui obiectiv, prin intermediul

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
eficacitatea ac?iunii �ntreprinse �n favoarea binelui de c?tre for?ele sociale ?i religioase ale lumii, �n special de c?tre cre?țin?tatea protestant?� (citat �n [70:42]). De acest sprijin vor beneficia ?i numeroase universit??i ale ??rîi. Mai mult, �n 1925, Purnell Act a institu?ionalizat sus?inerea guvernamental? a sociologiei rurale care, de atunci, ?i-a dob�ndit autonomia. SSRC, care a finan?at la Chicago (unde Rockefeller �ntre?inea universitatea) un Local Community Research Committee

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n cadrul departamentului de sociologie ?i, �n general, �n s�nul disciplinei ?i a organelor sale. American Sociological Society (ASS) cunoa?te, �ncep�nd cu 1930, o sc?dere brutal? a num?rului membrilor aderen?i ca urmare a multiplic?rîi asocia?iilor originale pe de o parte, iar pe de alta, ca urmare a clivajului ce s-a instaurat �ntre cei �vechi�, ață?a?i tradi?iei teoretice ?i reformiste a primelor momente ale oră?ului Chicago (Ellwood, 1933, 1938

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
tradi?ie sociologic? urban? ?i, mai larg, de ce s-au �nmul?it cercet?rile asupra ac?iunilor reciproce �ntre indivizi ?i mediu. Oră?ul este considerat de c?tre sociologi nu numai ca un laborator privilegiat de analiz? a schimb?rîi sociale ?i a fenomenului de dezorganizare ?i reorganizare morfologic? ?i cultural? c?rora le d? na?tere, dar ?i că o �comunitate ecologic?� ce adun? elemente eterogene (spa?iale, sociale ?i culturale) �n permanent? interac?iune. Oră?ul că laborator

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
din oră? un loc cu totul favorabil studiului institu?iilor ?i vie?îi sociale �n general este acela c?, �n condi?iile vie?îi urbane, institu?iile se dezvolt? rapid. Ele se dezvolt? sub ochii no?tri, iar procesul dezvolt?rîi lor este accesibil observa?iei ?i experiment?rîi. Ceea ce face, de asemenea, ca oră?ul s? fie un loc favorabil pentru studiul vie?îi sociale ?i �i confer? caracterul unui laborator social este faptul c?, �n oră?, fiecare caracteristic? a

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
institu?iilor ?i vie?îi sociale �n general este acela c?, �n condi?iile vie?îi urbane, institu?iile se dezvolt? rapid. Ele se dezvolt? sub ochii no?tri, iar procesul dezvolt?rîi lor este accesibil observa?iei ?i experiment?rîi. Ceea ce face, de asemenea, ca oră?ul s? fie un loc favorabil pentru studiul vie?îi sociale ?i �i confer? caracterul unui laborator social este faptul c?, �n oră?, fiecare caracteristic? a naturii umane este nu doar vizibil?, ci �ngro

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
se reclam? de la �ecologia urban?� dec�ț pentru a accede la un statut academic. Nu este mai pu?în adev?raț �ns? c? ele caut? s? dovedeasc?, prin grijă cu care �?i situeaz? obiectul empiric �ntr-o problematic? global?, autonomizarea cercet?rîi empirice �n raport cu reformismul cu vederi scurte � pentru a �nscrie interven?ia politic? �n cadrul cunoa?terii ?tiin?ifice a unei realit??i sociale �n care trebuia restaurat? armonia f?r? a-i bulversa structurile [44]. Cu toate acestea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
percep?ia ei. Se poate vorbi �n cazul acestei tradi?îi de cercetare de o �?coal? culturalist?�, �n m?sura �n care problematică să original? este cea a efectelor mediului cultural � ?i, �n special, al subculturilor de clas? � asupra form?rîi personalit??ilor sociale ?i conduitelor individuale [55]. Columbia este �ntr-adev?r bastionul unei ?coli de antropologie cultural? �n care se vor ilustra, pe urmele lui Boas, Kroeber ?i Benedict, Margaret Mead, Linton ?i Kardiner. Aceast? serie de cercet?ri este

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
loc original �n sociologia american? � �n special p�n? la al doilea r?zboi mondial. Marcat de experien?a sa politic? (alungat din Uniunea Sovietic? dup? ce fusese secretarul lui Kerenski) (Sorokin, 1925), el �?i �ndreapt? aten?ia asupra schimb?rîi istorice pe care o analizeaz? sub trei aspecte: social, cultural ?i psihic (1947). Conceptul de �civiliza?ie� de?ine un rol central, desemn�nd grupul societ??ilor cu orient?ri culturale ?i cu institu?îi sociale asem?n?toare, care

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
la optimism ?i, prin efect, de la un anumit radicalism la un conservatorism critic fă?? de valorile egalitariste inspiratoare a New Deal-ului. Sociologia american? analizeaz? ?i conjur? fenomenele de devian?? ?i de dezorganizare social?, dar studiaz? acum posibilit??ile schimb?rîi sociale �n condi?îi de stabilitate. Ea socote?te c? toate societ??ile industriale converg c?tre un acela?i tip de societate ale c?rei caracteristici culturale, sociale ?i politice ar depinde str�ns de imperativele tehnice ?i organiza

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
formare plin? de ideile Cercului de la Viena, fondeaz? foarte repede BASR pe care �l conduce cu succes la Columbia �ncep�nd cu 1941. El va �ntreprinde numeroase ?i celebre anchete asupra mijloacelor de comunicare �n mas? (1944, 1948), asupra form?rîi op?iunilor electorale (1943-1948, 1954) ?i a atitudinilor politice (1958) sau asupra deciziilor de consum (1955). Aceast? nou? genera?ie se distinge de precedentă total individualist?, cantitativ? ?i nominalist?. Ra?iunile ei s�nt acum predominant economice (cei care dau

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]