2,475 matches
-
oameni puternici și cu dragoste dumnezeiască care trec peste firea lor și ajută cu sinceritate, smerenie și fără nicio plată pe cei oropsiți și părăsiți. Pe de o parte, Mănăstirea ortodoxă Bănceni funcționează ca orice alt lăcaș de închinăciune cu rânduieli canonice, cu program de slujbe și cântări religioase, cu ascultările de rigoare. Pe de altă parte, are și o componentă specială, și anume, deține școală cu învățători și profesori, spital cu medici, chilii pentru călugări, cămine pentru copii, bibliotecă, sală
BÂNCENI, O ALTFEL DE POVESTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378419_a_379748]
-
pe picioare Cooperative Agricole de Producție unde la propriu animalele mureau de foame (a avut serios de tras din întrebuințarea substantivului „inaniție”, pe care activiștii anilor șaizeci nu l-au priceput, dar îndată l-au catalogat ca extrem de dușmănos pentru rânduielile socialiste!, lăsând în urmă-i laboratoare de referință în branșă (bunăoară Laboratorul pentru analize din Piața centrală de alimente a Sighetului), ci în decursul timpului a acumulat o bogată experiență, precum și aprecierea tuturor factorilor decizionali din țară și străinătate, locuri
INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378553_a_379882]
-
flori, și de o suită numeroasă de preoți și diaconi. Potrivit tipicului religios, a intrat pe acea poartă, preoți și copii fiindu i în față, de a stânga și de a dreapta culoarului format, calea prin mulțime fiindu i deschisă, conform rânduielii bisericești, de Preacucernicul Părinte Protopop Pavel Postolachi, purtând Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, urmat de părintele Pavel Pavel. Păreau ca fiind rupți dintr o poveste și aduși în fața ochilor prin tablouri ce se perindau secvențial prin fața ochilor. Veșmintele preoțești, de
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
după criterii numai de dânșii cunoscute. Din acest loc s a început slujba propriu zisă de sfințire a bisericii, ea fiind una dintre cele mai frumoase și solemne slujbe ortodoxe. Este o slujbă specială și se desfășoară potrivit unei anume rânduieli foarte vechi, cu rădăcini în practica vechi testamentară, stabilită se pare încă de prin secolul al doilea, dar, din nefericire, lipsesc cu totul mărturiile istorice care să ateste acest lucru. Primele mărturii istorice despre o ceremonie solemnă a sfințirii bisericii
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
acum îl mai și schimonosim silindu-ne să terminăm cât mai repede slujbele, să cântăm cât mai sacadat Sfânta Liturghie, unde ar trebui să uităm de orice grijă lumească. Așadar, trăirea și suferința trezește în monah rugăciunea. Respectarea regulilor și rânduielilor, fără această trăire, naște împrăștierea și stinge duhul rugăciunii. Dumnezeu nu are nevoie să-i reciți rugăciuni, ci vrea ca acest cuvânt să devină transparent. - Dar Rugăciunea Inimii, a lui Iisus Hristos, nu v-a fost de ajutor acolo? - N-
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378793_a_380122]
-
ani la mănăstirea Durău sau la Secu? Te duceai la proscomidie, începeai slujba, tu, ca preot, înainte cu o oră, sunai la intrare în tochița metalică, toată lumea știa că a intrat părintele la biserică. Paraclisierul deja era venit. Care este rânduiala paraclisierului? Intră în biserică, se închină, ia blagoslovenie de la strana arhierească, se duce și se închină pe la icoane, la Maica Domnului, la Mântuitorul Iisus Hristos, întră în sfântul altar, face trei metanii la intrare, trei metanii la proscomidie și cu
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378793_a_380122]
-
ca odinioară. S-a surpat raportul dintre ucenic și povățuitor și de aceea a ridicat poate Dumnezeu darul acesta de la noi. Dar eu îi înțeleg; călugării din România sunt așa dezordonați și neputincioși în a se supune unei ordini și rânduieli, pentru că așa sunt românii. Poporul român este împrăștiat din fire, iată nu mai avem nici dacul, nici creștinul de altădată; acum se căsătoresc negru cu alb, ortodoxul cu protestantul, catolicul cu africanul, țiganul cu românul, încât firea, la un moment
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378793_a_380122]
-
rugăciune, muncă și rugăciune până la orele prânzului când se aude bătaia clopoțelului, semn că e vremea mesei și că toată lumea trebuie să se adune în trapeză. Masa, ca orice lucrare călugărească începe și se termină cu rugăciune. Pe timpul mesei, cu rânduială și binecuvântare, câte un călugăr citește din învățăturile Sfinților Părinți. Apoi, urmează 1-2 ore de repaus și din nou, fiecare călugăr merge la ascultare. Aici timpul curge altfel, iar fiecare activitate se face cu binecuvântarea staretului. Iar se aude bătaia
CINE SUNT MONAHII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378864_a_380193]
-
baltă, foarte chinuitor de făcut rost în mocirla scormonită de alți și alți pescari, sau bucăți mici de pipotă de pasăre. Musai trebuia să fie pipota roșie, altfel guvidul nu mușcă. Fratele stătea în pupa, eu la ancoră. Așa este rânduiala. A doua zi ne schimbam locurile. Guvidul mușca frumos. Avea poftă de mâncare când marea era agitată. Numai stomacurile noastre să reziste la această legănare continuă. Să nu avem rău de mare. Dacă nu este hulă[ - furtună de fund], totul
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
Îi strigă neveste-si: - Hai femeie, că Gogu nu o să-ți mai dea multe zile de furcă! Săptămâna viitoare îl tăiem. - Lasă Gheorghe, că ne răsplătește și el săracul, pentru cât l-am hrănit! Ce să-i faci? Așa e rânduiala pe lumea asta, omule! Sănătoși să fim noi și-om mai crește și alți porci, că uite, ne ducem traiul de pe urma lor. De unde bani să cumperi totul de la magazin? Și apoi, ăia le dau să mănânce tot felul de chimicale
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
era un erudit, un cult și un autodidact înnăscut, precum și foarte consecvent cu el însuși, de-a lungul întregii sale vieți; prin luciditatea și spiritul critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; apoi prin spiritul de disciplină și bună rânduială, în primul rând cu propria sa persoană, revelat cu fiecare slujire ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte accesibil și înțelept, coerent (dar) și consistent, în diferite împrejurări ori cu diferite prilejuri sau ocazii!... De asemenea
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE DR. NICOLAE CORNEANU – ARHIEPISCOPUL TIMIŞOAREI ŞI MITROPOLITUL BANATULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/381855_a_383184]
-
în amintirile mele. Însă îngrijesc locul, mai degrabă pentru prietenii pe care i-a avut aici. Poate că lor, acest loc le mai poate păstra amintirea ei”, spusese Iolanda într-o zi, pe când amândouă veniseră în cimitir pentru a împlini rânduiala datinilor legate de Paștele blajinilor. Atunci, Iolanda plantase repede câțiva butași de trandafiri, îi stropise și se ridicase gata de plecare. Întâlnind privirea întrebătoare a Smarandei, îi spusese, fără a mai zâmbi ca de obicei: „Știi, nu poți înota de
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
următoarele zile: 1. Buna Vestire, Hramul Paraclisului (25 martie) 2. Sfântul Gheorghe, Hramul Katholikonului, sărbătorit în ziua târnosirii acesteia (6 mai) 3. Sfântul Apostol Andrei, sărbătorit în ultima duminică din luna noiembrie, odată cu așa zisă ”Slujbă de mulțumire”. Urmând tipicul rânduieli slujbelor mănăstirești, în ajunul acestor zile se face Priveghere începând cu ora 19[1]. Apoi, în ziua următoare Sfânta Liturghie începe în jurul orei 7, urmată de o agapă. Bucuria de a fi alături de noi la un ceas de rugăciune este
ŢIGĂNEŞTI de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381927_a_383256]
-
așa. Cei cu atâtea sărbători la români? Cu ele sau fără ele, tot așa ne numim! Uite că nu e chiar așa! Sărbătorile românilor, ca peste tot în lume, sunt, de fapt, timpul sacru al unor ritualuri menite să păstreze “rânduiala” lumii și să susțină “rostul” oamenilor. Ele sunt practicate întrucât - și în măsura în care - oamenii respectivi cred în această rânduială și se roagă pentru acest rost. Sărbătorile țin, astfel, mai mult de obligații decît de distracții. Pentru că toți cei care participă la
OCROTITORUL ROMÂNIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382013_a_383342]
-
nu e chiar așa! Sărbătorile românilor, ca peste tot în lume, sunt, de fapt, timpul sacru al unor ritualuri menite să păstreze “rânduiala” lumii și să susțină “rostul” oamenilor. Ele sunt practicate întrucât - și în măsura în care - oamenii respectivi cred în această rânduială și se roagă pentru acest rost. Sărbătorile țin, astfel, mai mult de obligații decît de distracții. Pentru că toți cei care participă la ele au convingerea profundă că așa este rânduit de când lumea, că sărbătorile le vor face viața mai ușoară
OCROTITORUL ROMÂNIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382013_a_383342]
-
ce-n codru se-ascunde de frică. Pe șapte hotare se-așează hăitașii Să mâne jivina spre falice steiuri, Pornirea sa crudă le-ndrumă azi pașii Căci vor să-l dea mort pentru crude temeiuri. În fiece an au avut rânduiala Să deie pe cea mai frumoasă copilă, Zălog pentru cerb, să își vindece boala Și-apoi s-o ucidă de-i fără prăsilă. Iar anul acesta pe cea mai gingașă Frumoasă din țară cerut-a ca preț, Pe fata pe
CERBUL CU SOARE ÎN FRUNTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382071_a_383400]
-
spre dobândirea fricii de Dumnezeu, care este începutul înțelepciunii, punându-ne înainte priveliștea Judecății de Apoi. Urmează Săptămâna brânzei, care este o pregătire liturgică și duhovnicească pentru Postul Mare. Miercuri și vineri în această săptămână se pune slujba Postului, cu rânduiala tricântărilor (triodia) și cu metaniile mari, însoțind rugăciunea Sfântului Efrem Sirul. Gustăm deja din atmosfera Păresimilor. Această săptămână se încheie cu Sâmbăta asceților, în care cerem rugăciunile tuturor Sfinților Cuvioși și ale Cuvioaselor Maici care sunt exemple vii de nevoință
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
să-și plângă păcatele până la sfârșitul Postului Mare, când erau reintroduși în ea împreună cu cei care încă nu făceau parte din comunitatea bisericească. De aceea, imnografia acestei Duminici se întemeiază pe imaginea lui Adam tânguindu-se înaintea porților raiului. Această rânduială explică prezența picturilor reprezentând izgonirea și plângerea lui Adam în proximitatea locului unde penitenții își imitau protopărintele în străpungere și lacrimi, adică în afara bisericii, pe suprafața exterioară a zidurilor ei, sau, uneori, în pronaosul acesteia. Sfântul Simeon Noul Teolog scrie
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
se adaugă Canonul Sfântului Andrei Criteanul, preluat din joia săptămânii a V-a și împărțit în patru secțiuni. În tot Postul Mare, rugăciunile au un pronunțat caracter penitențial și au un fundament biblic mai evident. Sâmbetele Postului Mare au o rânduială specială, dat fiind că în aceste zile este permisă comemorarea sfinților și strictețea ascezei, se relaxează puțin, ca și în duminici. Prima sâmbătă a Postului Mare este numită Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron și este legată nu de pomenirea propriu-zisă a
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
în mâinile lui Iisus Hristos, la 8 noiembrie 1920, izbăvindu-se de toate ispitele acestei vieți, pentru care s-a învrednicit să se numere în ceata Sfinților lui Dumnezeu. Ucenicii săi, după ce l-au plâns mult, l-au înmormântat, după rânduială, în biserica zidită de el, făcând multe minuni de vindecare cu cei bolnavi, care alergau cu credință la ajutorul lui. Trecând mai bine de douăzeci de ani, trupul său s-a aflat în mormânt întreg și nestricat, răspândind multă mireasmă
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
Gherla 1963] (Andrei Ciurunga, Noi n-am uitat-Poeme cu Umbre de Gratii. Ed. Sagittarius, București, 1996) Purtate de creștinii prigoniți, lanțurile devin măsură a credinței lor de neclintit și trepte ale înălțării jertfei lor hristice: „Ne-am ridicat să punem rânduială/ În țară, în gândire și-n cuvânt./ Cum n-am avut hârtie și cerneală,/ Am scris cu sânge-n Cer și pe pământ.// La căpătâiul vecului ce moare,/ Ne scuturăm de temniți și noroi,/ Cu lanțuri la mâini și la
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
dintre fiii acestui neam s-a apropiat de acest paradis, i-a însușit graiul și i-a descoperit minunile frumuseții lui divine. Iar acesta a fost marele nostru poet, Mihai Eminescu. Poezia lui are darul să ne integreze în noua rânduială divină a lumii, în ordinea care ne conferă accesul la o cunoaștere din interior a peisajului țării noastre, o cunoaștere în adâncul și esența existenței pe pământ străbun. Căci paradisul acesta este plaiul nostru originar, este biserica unei liturghii cosmice
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
exista poporul român? Lecția de condus Iacobinii și Girondinii marxiști ai ateismului bolșevic, ajutați de slujbașii slugarnici ai proletariatului și de iudele vândute s-au pripășit samavolnic peste pământul străbun, peste moșia strămoșească, peste frumusețile sufletului nostru creștin și peste rânduielile lui Dumnezeu, profanându-ne soarta care-și trage seva de viață și de spirit din Sfânta Tradiție Hristică și croindu-ne prin mecanismele terorii și torturii o falsă fire, golită de chipul frumos al lui Hristos, despuiată de orice licăr
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
pe martir în căldura și lumina jertfei sale hristice. Se pare că Frumosul este totuși înaintemergătorul Iubirii. Frumosul provoacă în sufletul curat cunoașterea Adevărului, îi așterne calea credinței, netezindu-i suișul sublim spre Adevărul revelat în piscul căruia sălășluiește Iubirea. Rânduiala divină îndeamă omul spre cunoaștere oferindu-i chemarea Frumosului. Prin urmare, între Frumos și Iubire se țese o legătură de admirație, dialectică de întreținere și stârnire admirabilă. Numai unde este Frumosul sălășluiește Iubirea. Frumosul și Iubirea înveșmântează Cuvântul în aura
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
spiritului său cosmic de neegalat. Fascinat de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care ne cheamă la calea aristocrat-mesianică a Fericirilor, Eminescu simte acea chemare ca pe o îndrumare la comuniune cu Dumnezeu și cu celălalt, ca pe o participare la refacerea rânduielii comunității creștine, pe temelia ordinei morale și nicidecum pe un individualism feroce ori corectitudine politică. Biserica și societatea, religia și știința, credința și cultura au aceeași cupolă: Iisus Hristos. Profetul Eminescu este conștient că fibra esențială a unui Neam creștin
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]