1,381 matches
-
locală. Această presupunere este susținută de mărturia făcută în prefața adăugată traducerii Epistolei sinodice a Sfântului Chiril al Alexandriei: „Mi-aduc aminte de binefacerile Voastre, Venerabile Părinte și podoabă aleasă a învățăturilor lui Hristos, și am mereu înaintea ochilor minții râvna sfântă pentru hrana duhovnicească, pe care o cheltuiați cu mine când eram copil, râvnă pe care nici spațiul, nici timpul n-o poate da uitării” (traducere Pr. Prof. Ioan G. Coman). Prin aceste cuvinte, Dionisie își exprimă recunoștința profundă față de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a Sfântului Chiril al Alexandriei: „Mi-aduc aminte de binefacerile Voastre, Venerabile Părinte și podoabă aleasă a învățăturilor lui Hristos, și am mereu înaintea ochilor minții râvna sfântă pentru hrana duhovnicească, pe care o cheltuiați cu mine când eram copil, râvnă pe care nici spațiul, nici timpul n-o poate da uitării” (traducere Pr. Prof. Ioan G. Coman). Prin aceste cuvinte, Dionisie își exprimă recunoștința profundă față de episcopul Petru, care i-a fost magistru, îndrumător sufletesc, model uman și spiritual demn
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în zilele noastre călugărul Dionisie, scit de neam, dar după caracter cu totul roman, foarte învățat în amândouă limbile (greacă, latină, n.n.), dovedind prin faptele sale echilibru sufletesc pe care îl învățase în Cărțile Domnului. A cercetat Scripturile cu o râvnă atât de mare și le-a înțeles astfel încât ori de unde ar fi fost întrebat, avea răspunsul pregătit, dându-l fără nici o întârziere. Acesta a predat dialectica împreună cu mine și a petrecut cu ajutorul lui Dumnezeu foarte mulți ani din viață în cadrul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Sfântului Chiril al Alexandriei către episcopul Succesus, făcută de Dionisie Exiguul a fost cerută în mod evident de compatrioții săi monahi. La rândul lor, asemenea înaintașilor lor, "sciții" Ioan și Leontie arată o grijă deosebită pentru integritatea credinței precum și o râvnă neobosită pentru răspândirea ei. Având în vedere „furia rătăcirii nestoriene” manifestată în mod direct sau indirect, prin uneltiri meșteșugite, teologul dobrogean se lasă călăuzit de îndemnul inspirat de „tăria Bisericii Universale”. Prin traducerea făcută, el se străduiește să ridice „o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o spune că așa trebuia să fie niște prooroci ai Dumnezeului Celui mai presus de toate, încât față de ei liniștea netulburată a unui Antistene, a lui Crates ori a lui Diogene s-au dovedit simple jocuri copilărești 94, căci, pentru râvna lor față de adevăr și pentru libertate cu care certau pe păcătoși, ei au fost uciși cu pietre, au fost puși la cazne, au fost tăiați cu fierăstrăul, au murit uciși cu sabia, au pribegit în piei de oaie și în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
văduvă de tânără, 3, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 153) „Înrădăcinează în sufletul tău învățătura spre înviere, pentru ca, dacă ești bun, dar încercat de necazuri și suferințe, să ajungi mai bun, dobândind mai multă râvnă prin nădejdile cele viitoare; dacă ești rău, să te lași de răutate, făcându-te mai înțelept prin frica pedepsei ce va să fie”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt despre învierea morților, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
103“. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua, partea a doua, 46, în PSB, vol. 80, p. 160) ,, Sau oare viața cea de acum are ea ceva așa de statornic, așa de minunat, așa de rar, încât noi să întoarcem spre ea toată râvna noastră? Nu vedem noi, oare, cum toate în lume se învârtesc, vin și se duc, schimbându-se ca ziua și noaptea, ca vara și iarna? De aceea noi întotdeauna să ațâțăm în noi mai mult dorința bunurilor cele viitoare și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
chilii este același care era și în azilurile de la finele secolului al XVIII-lea, adică... paiele, care acum, ca modernizare, sunt puse într-un coș mare numit mindir și în altul mai mic numit murdăria și infecția... Bogata informație științifică, râvna și fervoarea organizatorică vor face din el una dintre personalitățile intelectuale cele mai marcante ale Iașilor sfârșitului de veac. Ideea lui dominantă era aceea de sincronizare a acțiunilor de asistență psihiatrică din țara noastră cu cele din Europa Occidentală, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și notarea lor. Nu uita niciodată de rolul său de educator al fiilor de țărani, care, după absolvirea școlii, aveau să se întoarcă la țară ca luminători ai satelor. Ca medic al școlii, doctorul Brăescu își îndeplinea îndatoririle cu aceeași râvnă. Făcea vizita generală a elevilor la începutul anului școlar și, după vacanțe, se interesa de sănătatea elevilor bolnavi, îi trata în infirmeria școlii sau le prescria medicamente, având grijă ca recomandările sale să fie executate. Elevii, care, până la doctorul Brăescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
an școlar profesorul Brăescu, la nevoie, a ținut și un curs de anatomie. Dar profesorul și doctorul atât de conștiincios, energic, muncitor și respectat, în ultimul timp al vieții sale, devenea din ce în ce mai trist și mai tăcut. Își îndeplinea cu aceeași râvnă îndatoririle, dar mergea mai încet, era preocupat de gânduri pe care nu le exterioriza, vorbea foarte puțin, ceea ce îi făcea pe cei care l-au cunoscut să creadă că era suferind. Într-o zi un pedagog ne-a comunicat discret
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
notele rele au un rol mobilizator, stimulator dacă sunt puse pe merit. Iată și câteva exemple: Când iau o notă rea mi-e un fel de ură chiar față de mine. Apoi, pentru a-mi îndrepta nota, muncesc cu mai multă râvnă". "Când primesc o notă slabă mi-e rușine să mai dau ochii cu colegii, să mă mai întâlnesc cu profesorul și caut să o refac". "Când primesc o notă rea nu mă sunt deloc bine și parcă sunt cuprins de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cazuri, nota slabă are un caracter stimulativ, datorită revoltei pe care o provoacă față de propria persoană. "Când primesc o notă rea, mi-e un fel de ură chiar față de mine. Apoi, pentru a-mi îndrepta nota, muncesc cu mai multă râvnă" (clasa a VI-a). "Când primesc o notă slabă, mă înciudez pe mine însumi și învăț și mai mult" (clasa a VII-a). d) Alteori, notele slabe îi stimulează pe elevi la învățătură datorită fricii de corijență sau repetenție pe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și ale cercetătorilor, fapt remarcat și de oaspeții de peste hotare care ne-au vizitat țara. Astfel, în 1964, Wolfgang Kurth, redactor șef al gazetei "Deutsche Lehrerzeitung" din R. D. Germană, scria, cu prilejul vizitei în țara noastră: „Țin să remarc râvna și priceperea pe care le arată profesorii și învățătorii pe linia stimulării dragostei elevilor față de învățătură și a susținerii efortului lor de a-și ridica necontenit nivelul cunoștințelor... Plec înapoi în R. D. Germană îmbogățit nu numai cu impresii de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
trebuie modernizate, pentru a face ca microfinanțările, de pildă, să ajungă și la cei mai săraci. Trebuie concepute tipuri noi și mai flexibile de împrumuturi. Apoi, dacă toate tradițiile spirituale condamnă dobînda, sau camăta, noi de ce o practicăm cu atîta rîvnă (cu excepția sistemului financiar islamic)? Am descoperit că, prin anumite inginerii financiare, banul poate produce bani, cu alte cuvinte, că se pot obține bani fără muncă. Pentru asta am creat un întreg eșafodaj de reguli și instrumente, de instituții și o
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de apreciere. Există apoi o literatură enormă ce contrazice teza setei de putere, mai ales la esențialiști, fenomenologi etc. Rezultă din toate aceste cercetări că demnitatea, de pildă, sau un nume bun, bate dorința animalică de putere. Smith vorbește despre "rîvna după aprobarea și stima celor lîngă care trăim, care este de-o așa mare importanță pentru fericirea noastră (...). Ne place nu doar să primim laude, ci și să fi făcut ceea ce este demn de laudă" (p.18). Ce-ați făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
alb, a uitat de precauții și a marcat focul și oroarea cu tușe viguroase, aproape brutale, de lac stacojiu și alb, portocaliu de cadmiu și cinabru. Vulcanul Își sângera lava până la marginea câmpului de bătaie, ca un Olimp indiferent la râvna furnicuțelor cu lănci ridicate care se Înfruntau la poalele lui, și era brăzdat acum de linii deschise În evantai, creste și găvane ce păreau să pună la respect haosul doar aparent al lavei roșiatice - mai portocalie și mai cinabrie - care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
măr; mere; miere; miez; miros; a mînca; mînca; mîncare bună; mîncare, tort; mofturi; mort; multe; necesitate; nerăbdare; nesaț; noroc; obez; papile gustative; parte; pasiune; paste; păcat; picant; plăceri; plăcintă; de plăcinte; poftă de viață; pofte; pofticioasă; potolit; prînz; profesor; război; rîvnă; roz; de salam; salam; salivă; salivează; saturație; saț; sănătate; senzație; de sex; shaorma; stare; stînga; a tînji după ceva; trai; unt; viciu; vin; vise; vreau; zahăr(1); 776/153/42/111/0 politic: minciună (69); minciuni (26); partid (26); Băsescu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
1923). Cultura se identifică aproape cu viața socială, dar, mai ales, „cultura înseamnă creștere, adică ridicare sufletească, umanizare. Nu este cultură decât acolo unde se constată această creștere”. Iar „problema culturii” este să creeze condiții care să întrețină în om „râvna” dezvoltării, a creației și muncii productive. Prin cultură se urmărește creșterea, umanizarea, ridicarea sufletească, evoluția, întreținerea unor relații de solidaritate, asigurarea continuității în muncă a generațiilor. Profesorul de geografie Simion Mehedinți (1869-1962) a manifestat un interes deosebit pentru problemele educației
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
răspicat glasul vremii noastre: întoarcerea hotărâtă a omului spre realitatea înconjurătoare... Opera de extensiune universitară va avea drept consecință răspândirea spiritului științific în mijlocul maselor mari. Acest spirit științific este o condiție fundamentală a societăților moderne”. În alte publicații se lăuda „râvna de culturalitate, pentru înnobilarea idealurilor morale și naționale”, se identifică o „nouă mentalitate” ce orientează valoric „Universitatea modernă”. Cum a evoluat acest așezământ cultural, de la înfăptuirea sa? În primii ani, ai entuziasmului și angajării plenare - am arătat deja -, acțiunile erau
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în vine/ Întâiul nivel de jertfe deveni/ Crucificându-se pe sine". Creația este sacră, poetul oficiază ca un mare Preot: graiul "e timpul în care ni s-a dat/ Să fiu un mare preot sfintelor cuvinte/ Să le cunosc cu râvnă, să le pasc/ În iarba deasă de printre morminte" ("Marele preot"). Cuvântul însuși este primordial și obsesiv, se confundă cu elementele creației, biblic, cu însuși Creatorul: "La început a fost pustia/ și în pustie era vânt/ și-n vânt ardea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
către un curtean): E-n furii, riga; vezi, își mușcă buza. REGELE RICHARD: (coborând de pe tron) Voi sta la sfat cu proști cu cap de lemn Și neîntrebători; nu-i omul meu Cel ce cu ochi iscoditori mă-mpunge. Cu râvna de mărire, Buckingham A început a fi prevăzător. Băiete! PAJUL: Poruncă, doamne! REGELE RICHARD: Cunoști vreun om ce ispitit de aur, S-ar învoi în taină să ucidă? PAJUL: Cunosc un gentilom nemulțumit; Se vrea mai sus decât îl ține
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
fiul său, Dumitru Ploștineanu, care servește Împreună cu preotul Kostache Lupoianu, la Biserica Lupoia și filiala Valea MÎnăstirii, pînă În 1889, cînd este transferat la biserica din Zegujani. Preotul Kostache Lupoianu rămînÎnd singur la Lupoianu, a servit Biserica cu multă dragoste, rîvnă și devotament, pînă În 1916, cînd moare. A realizat intervenții la Biserică Între 18881895. Alți preoți: Gheorghe Prundeanu, Alexandru Mihart, Virgil Mărășescu. În 1959 Aristide Muja, Gheorghe Buciu. Din 1967 Purdescu Dumitru, apoi Murgilași İon. Aspectul general al bisericii este
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
iveală și incli națiile homosexuale ale diaconului care „ca un porc de câine au sărutat pe un cafegiu al nostru“, povestește un călugăr al mănăs tirii Mihai Vodă din București. Alți doi slujbași mărtu risesc „că i-au sărutat cu râvnă curvească, ci încă le-au grăit și cu vinte asemenea sărutării“. Patru ani mai târziu, la 15 decembrie 1742, un alt caz de sodomie ajunge în fața mitropolitului. De data asta, egumenul Teofil al mănăstirii Căldă rușani este dovedit „că au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
regenerării, la care ne-am referit îndeosebi, e plină de învățăminte din acest punct de vedere. "Pentru popoare, ca și pentru individ, suferințele nu sunt totdeauna pierdute; ades ele sunt menite de a le întări energia, de a le spori râvna, de a le forma caracterul." Scriind astfel, în Dorințele partidei naționale, Kogălniceanu vădea o înțelegere adâncă a dimensiunii inefabile a istoriei. Nu doar entuziasmul e creator, ci și suferința sapient și demn asumată. "Doliile, spunea undeva Renan, fac mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ajutăm. Totuși, în fața lui Dumnezeu, cel care dă cu inimă curată este primit cu darul său, chiar dacă oferă, fără să știe, unor traficanți și negustori de Hristos, neputând să-i cerceteze. Iubirea de frați, însă, ar trebui să ne împintenească râvna să mergem noi înșine în locurile unde trăiește sărăcia ca să îi pipăim rănile și să punem peste ele pansamentul vindecător de care este nevoie. Răsplata primită de cei milostivi de la Hristos Domnul În cele mai mari religii ale lumii, milostenia
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]