1,700 matches
-
scânteie-n pahar - ofrandă - rânduit. Refren Din oale noi beau apă din fântână Să nu uităm să ne iubim ca frați Să fim uniți, ca lângă mama bună În lume, cu floarea vieții încoronați. Refren Se-ntorc străbunii să se răcorească În grădină, la umbra deasă a *nucilor Să-și poarte duhul, să ne amintească: Omul pe acest pământ este trecător! Refren Revin străbunii să-și vadă nepoții Dacă trăiesc acasă ori îi duce viața Departe de meleag, spre taina nopții
MOȘII DE VARĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373177_a_374506]
-
cormorani, berze, stârci și alte păsări ale deltei, zburătăceau pe lângă mal, la pescuit, sau căutându-și cuiburile, unde puii așteptau hrana cea de toate zilele. Din când în când, treceau pe lângă noi bărci ale pescarilor sau mici șalupe. Vântul ne răcorea, făcându-ne să uităm disconfortul din tren și de pe peron, cauzat de căldura unui început de mai, ce anunța o vară fierbinte. Fiind zi de joi, speram ca tot weekendul să fie frumos și să nu plouă, chiar dacă aveam cu
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
câțiva pui de somn, cel mai mare având puțin peste kilogram, trofeul lui Gică. Dezamăgiți, dar totuși optimiști în ceea ce privește următoarea zi, ne-am strâns sculele, le-am depozitat în cort, apoi ne-am pregătit de culcare. Mai întâi ne-am răcorit în canal, cu o baie în apa plăcută, numai bună pentru scăldat, apoi ne-am luat amândoi porția de somn binemeritat. Dimineața, cafeaua era parcă mai delicioasă și sufletul ne era plin de speranța că ziua de sâmbătă va fi
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
în: Ediția nr. 172 din 21 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Sssstt!!!! Linișteeee!... Se ivesc zoriiiii... Plaja e-acum o-ntindere pustie de nisip decorat pe-alocuri cu scoici și pietre rupte parcă din temelii de suflet... Mă plimb tăcută răcorindu-mi picioarele desculțe pe nisipul umed, când se sting lumini încet, încet și se ridică umbra nopții iar malurile se-nroșesc....să fie gândul meu? Din mare văd cum se ridic-alene, precum o minge-arzând în flăcări falnicul astru-al noii
ZORII... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372094_a_373423]
-
iar într-o tingire mare de aramă se prăjeau câteva bucățele de carne amestecate cu ceapă, mulți cartofi și alte legume. Mâncători erau destui, dar și vasul în care se pregătea era pe măsură. Seara veni repede. Vremea se mai răcorise. Înainte de a se întuneca, țiganii, ca la o comandă, se adunară să cineze la masa întinsă pe jos. Erau trei familii, neamuri între ei, iar corturile adăposteau 15 suflete. Toți puradeii erau sub zece ani, iar baba, care era cea
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
mult. Barmanul venise și el în ajutorul lui. “Cine a îndrăznit să se ia de olteanul meu?-întreba el- în cârciuma mea n-are voie să se bată nimeni că aduc șapte milițieni...” L-am tras după tejghea, l-am răcorit cu puțină apă și după câteva minute s-a trezit. “Bă, Mihaly, băăă, eu am ținut la două lucruri în viață, la Silvia și la această invenție! Pe Silvia am pierdut-o, invenția în schimb mi-a reușit, a țâșnit
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
văzduh, pentru o clipă, Cârduri de prigorii țipă. Și-apoi tună iar și iar, Făcând totu-n jur bizar. Dar pe prispă, mofturoase, Patru gâște rușinoase Se roagă în gând să vină, Și discret, discret se-nchină, Ploaia, să se răcorească, Iar pământul să rodească, Iarba să se facă-naltă, Pește mult să-noate-n baltă Și-n șuvoiul negru-al ploii Să se-nece toți vulpoii ! Referință Bibliografică: ÎNAINTE DE PLOAIE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1702, Anul
ÎNAINTE DE PLOAIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372240_a_373569]
-
literele și rămân cuvintele fără litere și se prefac o lavă de iubire topită; Violeta Savu e un om atât de cumsecade, ca un șuvoi de pârâu prin care, dacă te descalți, poți să mergi pe pietre lunecoase, să te răcorești de la tălpi până la inimă, în mijlocul ultimei veri fierbinți din viața ta, gata să iasă din timp ca să te prindă în brațe toamna; Violeta Savu e o firimitură de poezie ciugulită de un canar de aur ca să cânte neflămând și vesel
VIOLETA SAVU. E O FRUMOASĂ MELANCOLICĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372279_a_373608]
-
cormorani, berze, stârci și alte păsări ale deltei, zburătăceau pe lângă mal, la pescuit, sau căutându-și cuiburile, unde puii așteptau hrana cea de toate zilele. Din când în când, treceau pe lângă noi bărci ale pescarilor sau mici șalupe. Vântul ne răcorea, făcându-ne să uităm disconfortul din tren și de pe peron, cauzat de căldura unui început de mai, ce anunța o vară fierbinte. Fiind zi de joi, speram ca tot weekendul să fie frumos și să nu plouă, chiar dacă aveam cu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
câțiva pui de somn, cel mai mare având puțin peste kilogram, trofeul lui Gică. Dezamăgiți, dar totuși optimiști în ceea ce privește următoarea zi, ne-am strâns sculele, le-am depozitat în cort, apoi ne-am pregătit de culcare. Mai întâi ne-am răcorit în canal, cu o baie în apa plăcută, numai bună pentru scăldat, apoi ne-am luat amândoi porția de somn binemeritat. Dimineața, cafeaua era parcă mai delicioasă și sufletul ne era plin de speranța că ziua de sâmbătă va fi
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
și tristeți, cu legări și dezlegări de prietenii, iubiri...căsnicii... Nu era doar cântec și joc. Era și locul de întâlnire săptămânală, fericit prilej de vedere la față, vorbe și învățăminte. Acolo turuia „gura satului”, acolo se-ncălzeau și se răcoreau sufletele și avea loc o „paradă” fantastică: Prostia sfida Inteligența, iar aceasta din urmă o ironiza elegant. Trufașa Bogăție îmbrâncea pe mândra Sărăcie, care, la rândul ei, o sfida cu Frumusețea și Priceperea la joc. Neobrăzata Lene călca țanțoșă înaintea
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
-mi o zi nouă... Limpezește-mi mințile! Îmbrățisează-mă când cerul Își oglindește-n val albastrul... Zeul pasiunilor, de foc, Cavaler, pe murg măiastru! Aprinde dorul și pasiunea... Păcatul și dorința... În brațe vei avea vulcanul... Lava-ți va topi ființă! Răcorește-mă spre seară Când amurgu-i pe cărare... Fă-mă să mă pierd de dor Așteptând o sărutare! Si cand noaptea se coboară În umbrele cu chip de stele... Aprinde-mă cu-al tău apus... Fi Soarele iubirii mele! Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
Dăruiește-mi o zi nouă...Limpezește-mi mințile!Îmbrățisează-mă când cerulîși oglindește-n val albastrul...Zeul pasiunilor, de foc,Cavaler, pe murg măiastru! Aprinde dorul și pasiunea...Păcatul și dorința...În brațe vei avea vulcanul...Lava-ți va topi ființă!Răcorește-mă spre searăCând amurgu-i pe cărare...Fă-mă să mă pierd de dorAșteptând o sărutare! Și când noaptea se coboarăîn umbrele cu chip de stele...Aprinde-mă cu-al tău apus...Fi Soarele iubirii mele!... VIII. FANTEZIE ȘI LEGENDĂ, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
pus multe flori în păr Sau doar l-ai mângâiat tandru Poate pluteam deasupra dealurilor înverzite Sau doar ne plimbăm prin parc Poate ne rostogoleam prin iarbă și rădeam zgomotos Sau doar gustam o înghețată Poate urcăm munți și ne răcoream în izvoare line Sau doar mă țineai de mână Poate făceam multe magii Sau doar ne sărutam pe buze Poate am eliberat mulți fluturi colorați Sau doar ne-am iubit pentru o clipă Poate am șoptit viața stând pe lună
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
aerSau doar admirăm cerulPoate mi-ai pus multe flori în părSau doar l-ai mângâiat tandruPoate pluteam deasupra dealurilor înverziteSau doar ne plimbăm prin parcPoate ne rostogoleam prin iarbă și rădeam zgomotosSau doar gustam o înghețatăPoate urcăm munți și ne răcoream în izvoare lineSau doar mă țineai de mânăPoate făceam multe magiiSau doar ne sărutam pe buzePoate am eliberat mulți fluturi colorațiSau doar ne-am iubit pentru o clipăPoate am șoptit viața stând pe lunăSau doar priveam amândoi pe geamPoate iubirea
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
Faci maximum o oră cu mașina până la prima stațiune turistică montană. Și dacă muntele nu te mai satisface pentru recreere, nici Mediterana nu-i chiar așa de departe încât într-un weekend să nu poți da o fugă să te răcorești cu o baie în mare, când te sufoci de căldură în oraș. - Da? Și cât faceți până la mare? - Maximum o ora și jumătate, depinde de trafic, uneori chiar și mai puțin. Și dacă nu te mai satisfac peisajele piemonteze, tot
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
de putere, de corupție și de minciună. Ele sunt șervețelul parfumat care-ți umezește fruntea când alergi pe nisip pe o arșiță insuportabilă în toiul zilei. Oaza la care adastă omul să respire, să-și întindă mădularele și să-și răcorească obrajii. Depinde doar de noi să sorbim din apa fântânii răsărită-n pustiu după ce am îngenuncheat de foame, sete și oboseală. Zor de primenire continuă. Acestea sunt doar spicuiri din grădina înflorită a gândurilor unei tinere contemporane cu noi, a
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
vocea ei domoală, ruginită, O melodie nemaiauzită... Se tânguie pe-alei nefericită, Delir este povestea ei șoptită, Plutește peste frunza răvășită, Se-apropie și pleacă aiurită... Dar, iată-n parc, pe-o bancă părăsită, O-nvăluie pe o frumoasă-ndrăgostită, Îi răcorește fața rumenită Și vâlvătaia-n piept sălășluită... Îi spală rochia, ce-i stă pe trup lipită, Fiind pe formele-i frumoase, dulci, croită, I-alintă păru-i lung și mătăsos, vrăjită, I-atinge buzele-i fierbinți, topită... Cu șoapte tainice
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
vocea ei domoală, ruginită,O melodie nemaiauzită... Se tânguie pe-alei nefericită,Delir este povestea ei șoptită,Plutește peste frunza răvășită,Se-apropie și pleacă aiurită...Dar, iată-n parc, pe-o bancă părăsită,O-nvăluie pe o frumoasă-ndrăgostită,Îi răcorește fața rumenităși vâlvătaia-n piept sălășluită...Îi spală rochia, ce-i stă pe trup lipită,Fiind pe formele-i frumoase, dulci, croită,I-alintă păru-i lung și mătăsos, vrăjită,I-atinge buzele-i fierbinți, topită...Cu șoapte tainice, de
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
ne auzim la telefon. Succes la seminar! Dacă prinzi vreo capră neagră în Poiană să-mi spui, mai zisesem eu, în glumă, dar cu o umbră de gelozie la gândul că vor fi multe tipe la seminar dornice să se răcorească cu o înghețată. - Mulțumesc! Și lasă caprele, că nu mă interesează, nici negre, nici roșcate... - Bine, bine, l-am întrerupt eu cu o voce monotonă, dându-mi seama că a venit timpul să punem punct conversației. - Să ai o săptămână
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
22 aprilie 2016. (22 aprilie - Ziua Pâmântului) Planeta albastră-i pământul, înconjurat de ape și chiar scăldat de ele, este al vieții leagăn sub cerul plin de stele; în zori e plin de rouă, ziua surâde-n soare, apusu-l răcorește cu-nmiresmata-i boare. Pământu-n anotimpuri își schimb-a lui culoare, verde-i primăvara când glia prinde viață, și este galben vara când soarele-l răsfață. Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare... Secătuit de vlagă îl află mândra
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
stârnit de boi și carul în mișcare rămâne în urma noastră, ca un fum. Bunicul a dejugat boii și i-a adăpat în ulucele răcoroase ale cișmelei. Am băut și noi apă rece de izvor, am umplut fedeleșul și ne-am răcorit. Citește mai mult Este august, trecut de Sfanta Maria și se sparg bostănăriile. Țăranii-și încarcă coșurile carelor cu pepeni verzi de toate mărimile și loitrele par a se lăsa sub greutatea poverii, motiv pentru care au fost întărite cu
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
stârnit de boi și carul în mișcare rămâne în urma noastră, ca un fum.Bunicul a dejugat boii și i-a adăpat în ulucele răcoroase ale cișmelei. Am băut și noi apă rece de izvor, am umplut fedeleșul și ne-am răcorit.... XXXI. MÂNZUL, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 207 din 26 iulie 2011. În gajdul plin de fân proaspăt cosit, caii-și iau tainul. Un nechezat ușor mă trezește în zori și am simțământul ciudat că se întâmplă ceva
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
de multe ori ! Te caut dar nu te găsesc, iar amintirile mă răscolesc și nu mai știu pe unde ești, în care templu locuiești, dar îmi lipsești, dar îmi lipsești ! Îți amintești cum mă priveai? ca-ntr-un ocean te răcoreai, azi, cu tăceri mă-nvăluiești , dar am rămas ce prețuiești și mă iubești, și mă iubești ! În roua ochilor te oglindeai, tot înviai și iar mureai și-acum din vraja lor trăiești, cu-aceeași nebunie mă dorești, pe unde ești
PE UNDE EŞTI ? de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375795_a_377124]
-
acasă? -De unde-ai aflat de telefon?! tresări biata. Ca să vezi?! Nici cu fetele nu mi-e rușine! Mă spionează! Bine le faci când le iei la refec! Și eu, de bună credință, le apăr de rafalele cu care le răcorești uneori! Ca să vezi?! își prelungea falsa nedumerire, doar, doar să mai câștige timp... Ar fi spus și n-ar fi spus... Dintotdeauna, dar mai ales, de când formam doar noi familia, ne respectam, fiind sincere una cu alta. Cu trecerea vremii
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]