3,990 matches
-
d) Venitul monetăriei........................................ 2 200 000 e) rata datorată de Imperiul otoman................................. 200 000 f) (pag. 28) ratele bunurilor vândute................................ 1 380 000 Acum să adunăm aceste sume la un loc. {EminescuOpXI 102} a) Venitul Dobrogei......................................... 2 830 780 b) Rămășițe.............................................. 7 500 000 c) Procentele debitorilor statului................................... 1 100 000 d) Venitul monetăriei......................................... 2 200 000 e) Rata datorită de Imperiul otoman.................................. 200 000 f) Ratele bunurilor vândute...................................... 1 380 000 15 210 780 Scăzîndu-se dar din suma înscrisă ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
condeie de venituri reale cari se reproduc. Bugetul anului 1880 însă are 1) un deficit mărturisit de 6 862 422 lei ce se acopere cu bilete ipotecare, adecă cu un împrumut care nu se mai reproduce; 2) cuprinde între venituri rămășițe de 7 500 000 l[ei] cari corespund cu bonuri de tezaur în circulație, deci nu reprezintă decât o datorie flotantă; 3) cuprinde venitul Monetăriei de 2 200 000 l[ei] n[oi] care nu e decât o emisiune de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mare parte pe o confuzie de noțiuni; în zadar principele Dimitrie Ghica, astăzi prezident al unui Senat guvernamental, își esprima pe atunci indignațiunea în contra acelei prejudecări, subscriind împreună cu d. George Cantacuzino o opiniune în care zice "că întîrzieri în încasările rămășițelor nu constituiesc un adevărat deficit, ci numai o jenă momentană în plăți"; în zadar Curtea de Compturi a dat sentințe în toată regula, contrarii atât deficitului prezumat de răposatul Strat cât și situațiilor într-adins falsificate ale d-lui Dimitrie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
izbește neidentitatea totală între presupunerile răposatului Strat și între cifrările fantastice, însă de reacredință, ale ortalei. Ce zice răposatul Strat? Admitea pentru anul 1875 un deficit de 5 milioane și mai bine și adăuga la acestea 7 milioane și ceva, rămășițe ce credea că vor rămânea neîncasate, la un loc 12 milioane; iar pentru anul 1876, la începutul căruia vorbea răposatul, admitea un deficit tot de 12 milioane, ca și cel de sus, plus 3 milioane pe care le credea că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tot de 12 milioane, ca și cel de sus, plus 3 milioane pe care le credea că vor fi reclamate peste bugetul anului 1876 pentru cumpărare de arme, plăți de contracte etc. Așadar, din presupunerea că nu se vor încasa rămășițele și din presupunerea că se vor ivi cheltuieli peste buget, aduna un deficit de 28 milioane și vro 700 000. Iată dar de unde a venit zvonul deficitului de 30 de milioane; din presupuneri. Astăzi, după patru ani și mai bine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
milioane și vro 700 000. Iată dar de unde a venit zvonul deficitului de 30 de milioane; din presupuneri. Astăzi, după patru ani și mai bine, vine ministrul și admite aceeași cifră de deficit, bazat însă cu totul pe alte elemente. Rămășițele de cari vorbea răposatul Strat s-au încasat în mare parte demult, alte presupuneri ale sale nu s-au realizat nicicând, încît deficitul pe care-l prevedea el este radical deosebit de cel pe care-l admite d. Sturza, este altceva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
guvernanții actuali, în care se zice că pentru răfuirea definitivă a anului 1875 s-au efectuat numai 5 milioane. Iată dar deficitul prezumat de răposatul Strat redus de la 12 la 5 milioane, după chiar situațiunea d-lui Sturza. Dar asupra rămășițelor din anul 1875 s-au încasat nu 5 milioane, ci 7, încît, dacă se scade din această din urmă sumă ceea ce se datorea din anii anteriori, se va vedea că nu un deficit de 5 milioane, nu de 12 milioane
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
articolele injurioase, amestecate cu cifre, ale "Romînului", precum și socotelile falsificate ale membrilor ortalei. Mijlocul dibaci de a încurca și amesteca lucrurile întrebuințat de onorabilii liberali este însă următorul: prin legea de la 2 mai 1876 d-lor erau obligați ca, din rămășițele anului 1875 și din acelea ale exercițiilor anterioare închise, să plătească cheltuielile reclamate de acele exerciții; legea îi îndatora ca cu acești bani să amortizeze bonuri de tezaur ce le-ar emite pentru acoperirea deficitului prezumat al anilor 1875 și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
amortizeze bonuri de tezaur ce le-ar emite pentru acoperirea deficitului prezumat al anilor 1875 și 1876. Ce fac însă? În loc de-a urma legea votată de ei înșii, iau drept subterfugiu art. 63 din legea comptabilității generale și trec rămășițele nu sub forma de escedent de venituri privind anii trecuți, ci ca venituri "ordinare" a unor ani viitori, nu ca sume încasate cu anume destinația {EminescuOpXI 138} de-a se plăti cu ele datorii făcute pe baza lor prin emisia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ferice de finanțele României. Din discursul d-lui Mavrogheni, pe care-l publicăm mai la vale, se va vedea lucrul și mai clar. Ne pare rău numai că răposatul Strat, prin pronunțarea unei cifre - desigur în bună-credință și presupunând că rămășițele nu se vor încasa precum s-au încasat - a dat loc la scamatoriile de cifre ale d-lor Sturdza, Brătianu și S. Mihălescu, căci tres faciunt collegium și-ntr-un trifoi atât de nostim nu putea să lipsească, ca raportor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bucură de epitetul uzurpat de "naționale". Presa noastră - scrisă mare parte într-o limbă cosmopolită, lesne de învățat de către orice străin în câteva zile - e o presă națională. Cu toate acestea lucrarea ei zilnică asupra înțelegerii poporului șterge până și rămășițele de originalitate ale graiului nostru străvechi. Daca cineva compune arii europene cu totul în alt stil și-n alt spirit decât doina, hora și jocurile, el compune fără îndoială muzică "naționale" deși nimic în ea nu e național, nici arie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
c-o emisiune de bonuri de tezaur până la 16 milioane eventual; apoi nu avem apărătorii noștri în chiar șirurile guvernamentalilor de astăzi? Iată într-adevăr opiniunea prințului Dimitrie Ghica, pe care a semnat-o atunci: Considerând că întîrzierile în încasările rămășițelor nu constituiesc un adevărat deficit, ci numai o jenă momentană în plăți; Considerând că, chiar admițând de bună deosebirea între evaluările și constatările veniturilor bugetare pe anul 1875, cunoscută la 31 decemvrie a aceluiași an, totuși este mijloc de a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cele mai urgente ce sânt a se efectua în primele luni ale anului 1876 Ministerul Finanțelor este autorizat a emite bonuri de tezaur până la suma de 12 000 000 lei noi. {EminescuOpXI 186} 4. Sumele ce se vor împlini din rămășițele exercițiilor închise, după ce se vor plăti cheltuielile reclamate de acele exerciții, să se verse la Casa de Depuneri și Consemnațiuni la finele fiecărei luni până la acoperirea sumei de 12 milioane. Și ce zicea cu acea ocazie prințul Dimitrie Ghica? Sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și nu este de loc de mirare daca în multe au rămas îndărăt. În Țara Românească și Moldova are a se lupta cu ignoranța și cu corupțiunea stăpânitorilor săi, cu acea lipsă de caracter și de patriotism, triste și neînvinse rămășițe ale epocei fanarioților cari nu pot fi nici șterse nici înlăturate prin miile de fraze democratico-politice cari întunecă văzduhul și mințile; în Austro-Ungaria cel puțin, întru cât s-atinge de sferele învățătorești și clerice, caracterul e mai intact, dar aci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a pune pe gânduri pe cei din București și a-i umplea de multe îndoieli în privința ajutorului ce ar putea aștepta de la Europa. Acum tot mai mult se apropie momentul în care Rusia din nou va da drumul furtunei în contra rămășiței Turciei; în atari condițiuni, cine oare i-ar putea lua în nume de rău principelui României că, făcîndu-și așa-zicînd bilanțul, vine să întrebe pe Austro-Ungaria și pe Germania dacă ar putea conta pe protecțiunea lor în momentul decisiv? Sânt sceptici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îngrijește ca să nu le vie ordinele de mobilizare sau printr-un motiv oarecare, să fie declarați incapabili de serviciul militar; asemenea îngrijește ca restanțele de biruri să nu mi se ia, asemenea ca dările curente să fie trecute în lista rămășițelor, ca ogoarele mele de tutun și viile mele să fie trecute cu vederea la taxare ș. a. m. d. Aceste sânt fapte, fapte cunoscute de toți și deplânse de patrioții înțelepți și cuminți, fapte însă în contra cărora fulgeră în presă și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cei mai buni din patrioții români îi dă foii oficioase ocazia de-a ne adresa diagnozele sale. Acesta e în adevăr singurul punct care ne arată că lumea aceasta e totodată patria mizeriei caracterelor. Încă n-a intrat în pământ rămășițele unui om pe care toată țara, fără deosebire de partid, îl iubea, abstracție făcând de la orice idee politică, căci inima și inteligența sa erau pline de farmec, și "Romînul" găsește deja ocazie să sconteze până și acest eveniment trist în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întrebarea e pentru România ca și pentru Serbia în discuțiile comerciale de-a ști în partea cui vor să se dea dintre cele două mari state cari-și dispută influența, în regiunile balcanice până când ele se vor încăiera pentru posesiunea rămășițelor Imperiului otoman. Nu știm dacă România în împrotivirile ei la cererile Austriei e încurajată or nu de sfaturile Rusiei și nu-i putem refuza dreptul de-a-și căuta unde-i place patronajul care-i pare mai propriu de a-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Știrbei Domn în Țara Românească, onorabili confrați! În statul care cheltuiește regulat mai mult decât are, care percepe regulat mai mult decât poate produce poporul, acolo comuna nu numai că n-are escedente bugetare, dar rămâne ani întregi datoare cu rămășițe și-și echilibrează bugetul cu datorii. Statul în care pot exista escedente bugetare nu e acela în care d-alde Costinești și Mihălești pot îmbla cu mînile-n șolduri, ci cu totul altul. Într-un stat cu escedente bugetare, onorabililor, Cato
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din "Vocea Covurluiului". Dunărea este singura noastră legătură cu Europa occidentală, singura garanție puternică a existenței noastre naționale. Comisiunea Europeană face din România un stat cuasineutru, prin Dunăre face pe Europa să-și aducă aminte de noi, ea este singura rămășiță a Tractatului de la Paris. În fața ei dar, în fața Europei întrunite pe pământ românesc, să spunem marile interese economice și naționale pe cari le avem la Dunăre și să sperăm că, oaspete pe pământ românesc, ea nu va uita România, precum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pururea învingători, de la bătălia din Cîmpul-Mierlei (Cossovo), începînd și trecând prin toate evenimentele războinice cari i-au urmat; o domnie al căreia teritoriu era aproape identic cu acela al Muntenegrului înainte de evenimentele celor din urmă ani. Astfel Muntenegrul e o rămășiță a vechiului regat sârbesc. Însă nu toate gințile din Albania de nord au rămas pe lângă religia lor veche. Acelea dintre ele cari, asemenea bosniacilor și herțegovinenilor, voiau să tragă un folos din invazia străină, după ce s-au convins că n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
jurământul de supunere către sultan al locuitorilor și cu obligațiunea lor necondiționată de-a plăti capitația. El părăsi după scurt timp țara. Abia însă apucase să plece armata de ocupație și turburările începură din nou. Vlădica, care se retrăsese cu rămășițele partizanilor săi la Nieguș (lîngă marginea austriacă mai sus de Cattaro) în ținutul muntos Catunsca și care nu recunoscu nicicând dominațiunea turcească, [î]î dădu în curând de lucru. El răzvrăti nahiile Riecica, Cermnița și Lieșansca, amenință Podgorița și Șabliac
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
generală, categoria ce se înfățișează în primul rând cu această perindare neîncetată de indivizi și popoare, care ființează o bucată de timp, pentru ca apoi să dispară, este schimbarea. Înțelegerea acestei schimbări, în latura sa negativă, o dobândim privind mai îndeaproape rămășițele a ceea ce a fost cândva măreție. Care călător rătăcind printre ruinele Cartaginei, Palmirei, Persepolisului sau Romei nu se lasă dus de gândul vremelniciei imperiilor și oamenilor și nu este cuprins de tristețe pentru ceea ce a fost cândva în viață plină
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pădurilor este plătit nu numai de industria forestieră (Polonia a plătit 1,5 mild. USD), ci și de turism (ex. Muntele Fichtellberg situat la granița dintre Germania și Republica Cehă și Slovacia este o imensă întindere cu copaci morți și rămășițe de culoare cafenie). Tot din cauza poluării, monumentele istorice suferă modificări în timp, poluarea accentuând destul de mult procesul degradării. Este vorba de monumentele atheniene, unde coroziunea acidă a dus la deteriorarea lor în ultimii 20-25 ani mai mult decât în cei
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
funebre într-o Românie care nu ar fi cunoscut tragic lungul interstițiu comunist. Probabil că, imediat după moartea originalului monarh, fiul său, încă foarte tînărul Rege Mihai, ar fi urgentat cu firescul și decentul procedeu al unei țări normale aducerea rămășițelor părintești și așezarea lor lîngă celelalte auguste morminte de la Curtea de Argeș. Cu o minimă/ maximă condiție: detașarea îndrituită a memoriei aventurosului tată de numele nu mai puțin aventuroasei sale companioane întru pasiune. Și asta, nu din ingerință în intimitatea vieții regelui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]