3,048 matches
-
cade totul în târziu și se-ndoaie totu-n noi când vin toamnele tărcate cu vântoase și cu ploi, în amurg de Transilvanii cu Avram Iancu prin munți, s-a topit auru-n țarini cu bătrânii cei cărunți. alții vin să răscolească după aur și argint, glia noastră strămoșească ce miroase-a mărgărint, căci de la romani încoace tot străinul ne-o cam coace, vine ca o pâlpâire sub pretextul că ni-i frate și ne fură pe la spate țarina și din bucate
CÂNTEC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352477_a_353806]
-
cunoaște, de a deveni și de a rămâne le regăsim în poezia „Exerciții de înviere” ce dă titlul acestui volum. „Un cântec de dragoste” „Un cântec de dragoste/ învolburează marea cea mare/ se aude pe plajă/ dar înfiorează adâncul/ și răscolește întreg universul.” Întotdeauna, lângă marea cea mare se întâmplă să găsești și să te regăsești același și cu totul altul, revenind la originile vieții, ale istoriei și ale întregului univers, pentru că o înviere înseamnă o întoarcere, o redare spre viață
DESPRE FRUMUSEŢEA INTERIOARĂ ÎNTRE CUPRINSUL ŞI NECUPRINSUL UNUI STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352537_a_353866]
-
societății. Dar pe el lucrurile astea nu-l interesau. - Eu plec pe Athos - mi-a spus într-un târziu. Dar vreau să închei socotelile aici. Am simțit cum inima începe să-mi bată cu putere și vechi amintiri să mă răscolească. Toate frumusețile copilăriei și adolescenței mi-au revenit în minte și am văzut cum pleacă definitiv din viața mea, lăsându-mi un prezent plin de bătălii, de jocuri politice și științifice mărunte. Îl invidiam că păstra pe chip inocența și
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
și la voi. Unde mai vezi un Creator care se supune el însuși legilor pe care le impune? Oarecum ușurată de faptul că legislația descrisă este undeva în vigoare, chiar între entități care nu sunt virtuale, Mary este din nou răscolită de atracția fizică exercitată de Lary. Conștientă amână pe mâine ceea ce poate face și astăzi - Mâine te aștept mai devreme. Ești invitat la masă. Seara sper să mă scoți în lume. Poate afli și tu ce sunt “mititei”. Nu cred
MILENIULM 4 ALT JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350533_a_351862]
-
față. Combatanții acestui război sunt mințile spirituale, cea demonică și cea omenească: „minte cu minte se încaieră la luptă în chip nevăzut, mintea drăcească cu mintea noastră” [1] Armele principale ale diavolului sunt gândurile care se folosesc fie de amintire, răscolind imaginile-reprezentări, fie de imaginație. Lupta este extrem de complexă: gândurile rele au între ele o strânsă legătură, determinându-se unele pe altele; supunerea de bunăvoie față de o patimă atrage la rândul ei un cortegiu întreg de gânduri și imagini păcătoase înrudite
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
de sezon, se prezintă cu un grupaj reprezentativ care debutează cu o Prefață lirica, în care spune: „până și aerul cu sete mi-l mușc” ; „și nu mi-e rușine cu sufletul nud”. Un poem tulburător este Adaosul ce-mi răscolește Pragul, în care Constantin Ghiniță se întreabă: „dar câte noi Dureri mai pot să-ndur/ de nu-mi găsesc nici Țărmul și nici Largul/ e ca si cum mi-ar crește primprejur/ Adaosul ce-mi răscolește Pragul// mi-e frig și Toamnă
(EVOCARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351290_a_352619]
-
poem tulburător este Adaosul ce-mi răscolește Pragul, în care Constantin Ghiniță se întreabă: „dar câte noi Dureri mai pot să-ndur/ de nu-mi găsesc nici Țărmul și nici Largul/ e ca si cum mi-ar crește primprejur/ Adaosul ce-mi răscolește Pragul// mi-e frig și Toamnă nu se mai sfârșește/ îmi putrezesc Ideile sub Ploi/ și Aerul îl simt cum se-adâncește/ în Lacrima Plecărilor din noi”. Un alt poem remarcabil (dar care nu este astfel?) - este poemul Marelui Exod
(EVOCARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351290_a_352619]
-
periferia Lumii concrete, confundau superstiția cu experiența intimă, mistică, dinlăuntrul credinței. Dar, rugătorii harici, credincioșii smeriți, contemplau și adorau grația epifanică. Toți își trag obârșia din esențe scripturale comune, infuzate de Evanghelii Cosmice, devenite canonice. 6-AB: Iată ce am aflat, răscolind printre aprecierile de care v-ați bucurat și vă bucurați, în această efemeră, dar meteorică trecere, pe suprafața planetei Terra:„Aprecieri literare: Printr-o scrisoare din 30 iunie 2008, primită de la Palatul Elisabeta, Majestatea Sa Mihai I, Regele României, l-
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
la mine un soldat basarabean, cu pântecele flenduri, să-l împușc! Și n-am putut ...”. De-aici încolo n-a mai putut scoate nicio vorbă moș Eugen. Plânsul său ne-a copleșit și pe noi. Ne simțeam vinovați că am răscolit jarul din sufletul celui pe a cărui suferință trăim fără merite care să ne puna în cumpănă viața. La plecare, i-a revenit puterea ca să strige dupa noi, cu o nedisimulată mândrie: “ Să scrieți că... am dat mâna cu dom
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
mai rămas Cunoscut ca poet, dramaturg și publicist, Doru Moțoc este din nou în librării cu volumul de versuri Ce-a mai rămas, Editura "Almarom", Rm. Vâlcea, 1998, o continuare a stilului binecunoscut al poetului, romantic, în care fluxul memoriei răscolește interiorități tulburi ce trec printr-o criză a înserării vieții. Poetul e la limita dintre confesia lină și delirul suav, amestecând, într-o regie bine temperată, referința culturală cu amănuntul biografic: Totul era și aievea, era și ca-n povești
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
multe răni pe el, semn al unor lovituri. În ultimul timp Marin Preda căpătase o aureolă de mare scriitor; când se deplasa prin țară se țineau după el șiruri întregi de mașini cu admiratori, mai ales după ultimul roman, care răscolise toată intelectualitatea română. Profesorul Alexandru Piru, la care am avut lucrarea de licență, mi-a declarat că la citirea romanului " Cel mai iubit dintre pământeni", a stat claustrat în casă două zile și două nopți, fără să mănânce, citindu-l
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
altfel, Eugen Simion are și o poveste cu Marin Preda cum l-a ocolit tot Parisul pentru a cumpăra o pălărie. La citirea romanului ,, Cel mai iubit dinte pământeni” am rămas cu un mare gol în suflet, cartea aceasta mă răscolise atât de mult încât câteva zile îmi tăiase apetitul. Întrebări stranii îmi sunau în cap: ce-i omul pe pământ? încotro merge specia umană? ce-i dragostea, acest sentiment straniu care ne cucerește pe toți? ce-i femeia? ce-i
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
Acasa > Impact > Analize > BIBLIA RĂSTIGNITĂ ÎN SĂRBĂTOAREA DE PAȘTE Autor: Sorin Petrache Publicat în: Ediția nr. 114 din 24 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Nimic nu părea să tulbure dimineața însorită a comunei bihorene Mădăras. Bucuria Sărbătorii pascale a fost răscolită, însă, de un gest greu de încadrat în tiparul conviețuirii multiconfesionale din vestul României. La poarta micuței biserici a comunității baptiste din zona Salonta creștinii erau așteptați de o Biblie răstignită de o minte întunecată. Evenimentul nefericit s-a petrecut
BIBLIA RĂSTIGNITĂ ÎN SĂRBĂTOAREA DE PAŞTE de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350809_a_352138]
-
voință, primi un pumn în stomac. Pumnul era al ducelui, deci destul de convingător mai ales că era acoperit cu mănușa de oțel. Prin urmare suspină, deloc prefăcută: - Silvia, Silvia... - Hăă, hăă, in terra nostras multas silvias sunt, que bestias abundant, răscoli ducele prin bruma de latină pe care, cu greu, i-o băgase în cap confesorul tatălui său, un călugăr cam poponar el, însă foarte erudit. O, nobili cavaleri, această domniță este o nimfă din pădurile noastre și se cuvine să
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
sure Te-ai rătăcit în pumni de neguri dese Când ruginite straie de pădure Flămândului pământ îi sunt mirese. Pășim tăcuți pe broderii de frunze Lacrimi de-aramă ne sărută glezna Peceți de brumă se topesc pe buze Cu vânturi răscolind prin taine bezna La tâmpla nopții-ngenunchează gândul Strângând la sânul lunii despletite Lumini și umbre ce frământă lutul Cărări de timp, destinele-ncâlcite În trena “doamnei” cu ciulini la poale ... Și-atât-amar de ceață ne inundă Iluzii seci și temeri
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
una din scrierile ei, și uite-așa te trezești că le-ai „dovedit” pe toate. Gabriela Căluțiu Sonneberg ne-a învățat cu stilul înconfundabil pe care-l abordează, de altfel, în toate materialele publicate în nenumărate reviste și ziare. Mereu răscolită de întrebări de tot felul, caută, tot prin originalitatea-i specifică, să găsească răspunsuri sau alternative ale acestora și arealul căruia se adresează este vast: oameni, locuri, problemele noastre, ale românilor dar și ale altor nații. „În copilărie auzeam adesea
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346522_a_347851]
-
simțea a trece Superluminice secunde îi erau milenii Scruta în depărtări neantul nepătruns și rece Necontenit rostea treimice ectenii Era atât de tânăr și avea în ochi sclipiri spectrale Imponderabil lenevea în spații transcendente Recompunea versificând galacticele roiuri abisale Ori răscolea prin nebuloase după energii latente Vibra pe radiația de fond venind de pretutindeni Își revărsa candoarea în ecouri vaste de yridium Plonja după delfini de cobalt, reci și sprinteni Cânta un cântec grav pe izotopi de tritium. Dorea Înaltul pardosit
TINEREŢEA LEVIATHANULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346749_a_348078]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SCRISOARE IERNII Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 362 din 28 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Frunze regăsite din beția toamnei, Vreme tristă fulguindă... Lacrimi violete, tocmai răscolite Din ceru-adormit, prin păduri bolnave. Vântu-ngenunchează Ramuri, păsări în ungher de noapte. Cuiburi părăsite, cântec care plânge Al muzicii de creangă, abia abia șoptite... Griul - innocent décor Ploaia, spală toamna părăsită Așternându-i iernii, De nămeți, pufos covor. Referință Bibliografică
SCRISOARE IERNII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351068_a_352397]
-
foarte bogat, cu conturi care să-i asigure o senectute fără griji, cu limuzină și șofer la scară, cu vilă gen Beverly Hills, cum întâlnim și pe la noi, dar nu aparțin oamenilor de cultură care fac cinste țării”! Ce dureros răscolește rana, în aceste clipe în care compozitorul Temistocle Popa pleacă la ultima lui casă, versurile zguduitorului cântec interpretat de către Fuego, „Casa părintească nu se vinde”...! Doar că nu artistul s-a înstrăinat de pragul caselor sale, ci legile strâmbe l-
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]
-
de a număra, de a înfige sulița în peștii aurii ai înțelepciunii cerului. Nu mai plouă în peștera cuvintelor și literele ies pe pajiștea omului. Pasc bucuria florilor și lasă lumină din trupul lor virgin. Mai târziu, primesc primăvara ierbii răscolind degetele poeților cu fuga lor vie. Se nasc poeme ale sufletelor regăsite, ale inimilor trezite întru ruga visului copil. Pe piatra albă a gândului, două fire împletite ridică tălpile cuvântului spre pieptul ca o fereastră larg deschisă, a poetului. Îi
MĂRŢIŞOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345551_a_346880]
-
tine cade în târziu și vântul care spulberă speranțe zburând nisipul între mort și viu nedecise hotare de tăceri în gri o umbră funerară ce umblă fără chip și verbul ce-nspăimântă a muri timpul se face ploaie anotimp zăpezi ce răscolesc stihii de stele năuce ape care urcă-n cer izvoare tainice din lumi rebele replăsmuind fantasticii flamingi zei ce visează la bătrâna vatră pitiți în viu de stâncă și de piatră eternitate tu mereu învingi când umbre de gânduri fantastice
ETERNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345604_a_346933]
-
Deși timpul, Semnele trecerii și-a încrustat, Ești încă tânără și proaspătă, Ești visătoare și frumoasă, Ești căprioara îmblânzită, Sau nimfă ești, a cărei cântare, Înfioară pădurea și macii, Încărunțiții brazi îi înfioară. Pașii tăi mlădioși Sufletul amorțit mi-l răscolesc. Când noaptea o să coboare, Voi lăsa ușa deschisă Și-am să te - aștept Pe patul așternut cu flori. În așteptare, de dor... Mi te imaginez tăcut Și-mi pare că, De mii de ani nu ne-am văzut... (Flora) Referință
CĂPRIOARA FUGARĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345670_a_346999]
-
dădeau dovadă de luptători cutezători și viteji în arene erau amenințați că vor fi trimiși în mina de aur de la Alburnus Maior, unde vor muri ca niște șobolani în întuneric. Plebea romană, venită în goana după aurul noii provincii romane, răscolea mai mult albiile râurilor din Munții Apuseni, a Arieșului și ale Crișurilor. Aurul adunat, se topea în creuzete de lut și se turna în lingouri ce luau drumul de aur spre Roma. Se estimează că romanii de la Roșia Montană trimeteau
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
gândul și sufletul poartă aureola României. Complexitatea vieții trăite a îndemnat autorul la însemnările unor fragmente de analiză spectrală a câtorva dimensiuni importante ale existenței omenirii. S-a oprit, nu de puține ori, asupra unor complexe probleme sociale care au răscolit viața oamenilor, multe dintre ele din România. Din vizitele făcute în mai multe țări, inclusiv România, comentează pertinent despre diferențele de valori materiale sau morale. Îți oferă astfel, reflecție, că multe aspecte sunt repetabile în forme infinite: lupte, întorsături de
HERMAN VICTOROV: „DIN VIAŢA UNUI OM OARECARE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345683_a_347012]
-
orice închipuire. Adâncimea, șerpuirea râului Colorado care-și adună apele din mai multe râulețe, miile de forme, planuri și axe în multe culori, fumurii, roz, alburii, gălbui, maro, verde, cărămiziu, mov, din care predomina roșu, toate născute din neant, iti răscolesc întreaga ființă, îți dau impresia de straniu, de nepământesc, de ceva vecin cu nebunia. Parcă îți vine să încerci cu gândul cum ar fi să te arunci în această genune. Te înfiori, te temi să nu te cheme piaza-rea și
MARELE CANION DIN ARIZONA – ACOLO UNDE NATURA A PLASMUIT SUBLIMUL de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356359_a_357688]