1,717 matches
-
cameră de hotel, i-am zis. -Arăți foarte bine, mi-a răspuns ea provocator. Complimentele ei sunau ca o invitație. -Nu pot, dragă, sunt ocupat, i-am răspuns. -Ai pe altcineva?... -Și da, și nu... Mi-a aruncat o privire răutăcioasă, se simțea jicnită, dar făcea reale eforturi să nu se observe. I-am surprins lacrimile în colțurile ochilor. Avea un stil care te chema direct în pat. Vorbeam cu ea și mă gândeam deja ce va urma. Când am ajuns
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
fiece frunză, în bobul mărunt de nisip, în apa crisralină a mării, în limpeziciunile cerului, pretutindeni, absolut pretutindeni. -Dar cu nenorocirile, cum rămâne? Sunt tot ale lui Dumnezeu? Boala, moartea, războiul, crimele odioase și altele, nu le vede Dumnezeu? -Ești răutăcios. De aceea nici nu se arată niciodată. Dacă s-ar arăta, n-am crede că e Dumnezeu, l-am crede un mincinos. -Te înțeleg destul de bine, Codrin. Tu nu ai avantajul intuiției feminine, așa că nu te acuz. Era o simplă
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
Bonnie mai trece o dată pe la el, mai târziu, după-amiază, cu aspiranta la titlul de sora lui, în timp ce el căuta biserici în Paginile Aurii din Kearney. Îl doare capul când se uită la listă și poate că e un pic cam răutăcios. Iisuse și toți sfințișorii tăi! Ia uită-te la ele. Se înmulțesc ca gândacii. Ce nevoie are un orășel așa mic de atâtea biserici? Avem mai multe secte din astea decât oameni. Bonnie se strecoară în spatele lui și-l masează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
tînărul, mergem alături, la Steve. Acolo-i deschis toată noaptea. El avea obrazul Întunecat și impertinent, ochii apoși, gura omului neputincios, slab, alintat, Îngîmfat și corupt. CÎnd rîdea, Îi răsuna În glas un gîlgîit ușor, dezlănțuit, batjocoritor, plin de siguranță răutăcioasă. — Teribil! spuse fata cu glasul ei indecent. Mi-ar plăcea să mergem acolo! Hai să mai luăm o pereche! Pe cine-am putea convinge să vină? Crezi că Bob și Mary or fi acolo? — Bob s-ar putea să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
care cresc curcani... nu-i așa, Bull? spuse el, dînd un Înțeles urît, dar lingușitor vorbelor sale. Rămîi alături de Bull, băiete, și-o să te-mbrace În perle... Văleu, ce copil tîmpit! spuse și glasul i se transformă Într-un mîrÎit răutăcios. La ce dracu’ ne-o mai trebui un copil tîmpit ca ăsta... De-aici ni se trag toate necazurile... Am dus-o destul de bine pîn-au Început să se țină țîncii după noi!... De ce dracu’ ne mai Încurcăm cu el? mîrÎi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Gosseyn văzu Vocea Unu apropiindu-se de el. Omul avea întipărit un zâmbet abia schițat pe fața pătrată. Era acel surâs pe care memoria comună despre experiența acumulată pe Pământ de Gosseyn Unu și Doi l-ar fi catalogat drept răutăcios. Când individul se opri si se uită în jos spre Gosseyn, ochii lui, văzuți de aproape, erau cenușii - închis la culoare. Și zâmbetul le dădea o privire care, pe Pământ ar fi fost considerată plină de viclenie și atotștiutoare. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
capabil să-l evoce cu tărie: acest termen este „ecleziastic”, un cuvânt care a căpătat un sens oarecum negativ, pentru că indică un om de biserică puțin ipocrit, in-sinuant, chiar perfid. Însăși expresia „perfect ecleziastic” de-seori este murdărită de o ironie răutăcioasă. Oare nu ar fi posibil, să se schimbe această expresie, încât ea să exprime personalitatea deplină și credibilă a unui om al Bisericii? Dincolo de deprecierea care i s-a făcut, care este sensul adevărat, pătruns de sevă biblică și teologică
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
un singur izvor, părintele istoriei, nemuritorul Herodot. Era un timp când acest mare istoric fusese poreclit printr-o neștiutoare ironie «părintele minciunilor», cuvânt înaripat, ce-și făcu zborul prin lume ca, toate lucrurile ușoare și fără de cuprins. Printr-o glumă răutăcioasă, printr-un joc de cuvinte bazat pe neștiința celor ce-i dăduseră naștere, se puneau la îndoială știința și iubirea de adevăr a marelui istoric grec. Mai la urmă însă bunul simț învinsese și pe fiece zi lumea învățată se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
călcîie și a spus: — Ce vreau eu să știu e dacă ai de gînd să încerci măcar să fii prietenos? Nu mă deranjează să intru și să te aștept, dar va dura al naibii de mult, și dacă ai de gînd să fii răutăcios, nu cred c-o să mă obosesc. I-am spus că nu-i cazul să mă aștepte. — Bine, bine, a adăugat el îndurerat. Nu încercam decît să te ajut. Nici nu știi ce înseamnă să nu ai nici un prieten într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
De obicei nu stau să aleg. Lanark își încleștă pumnul și-și mușcă adînc buricul degetului mare. După o clipă simți cum cineva îi atinge brațul. Regret că am spus asta, îi zise ea potolit. N-am vrut să fiu răutăcioasă. Sînt mai nervoasă decît par. El aproape că izbucni în rîs de ușurare și o trase delicat mai aproape. — Mă bucur că mi-ai spus asta. Aproape mă hotărîsem să cobor din camion și s-o iau pe jos spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
curînd, dacă ai fi venit cu mine. Asta e pensiunea ta? — Nu e a mea, nu e proprietatea mea, vreau să zic. Cred însă că m-ai putea numi portarul acestui loc. — Cum adică portar? — De ce ții neapărat să fii răutăcios cu mine? Eu nu ți-am făcut nici un rău. — Nu-l înțelegi pe omul nostru misterios, Gloopy, spuse Sludden, care își îndrepta cravata într-o oglindă. Niciodată nu-i răutăcios. Doar că e foarte, foarte serios tot timpul. Unde are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
acestui loc. — Cum adică portar? — De ce ții neapărat să fii răutăcios cu mine? Eu nu ți-am făcut nici un rău. — Nu-l înțelegi pe omul nostru misterios, Gloopy, spuse Sludden, care își îndrepta cravata într-o oglindă. Niciodată nu-i răutăcios. Doar că e foarte, foarte serios tot timpul. Unde are loc cheful în seara asta? — Sîntem în salonul de la parter. Pereții interiori și ușile casei păreau izolate fonic, pentru în hol că nu se auzea decît clăncănitului pantofilor pe gresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de mare putrezindă, apoi unul fierbinte cu o mireasmă de carne pusă la prăjit. Lanark se cutremură de groază, simțindu-se amețit. își aminti de gura din mîna lui Gay, care nu avea îndărătul ei decît un om rece vorbind răutăcios cu lumea într-o încăpere întunecoasă. — Unde vrei să mă duci? întrebă el. Gura se închise și se întunecă la colțuri. Văzu că dispare, și asta însemna că îl va lăsa pe culmea unui deal dintr-un oraș mai steril
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
War. — Celelalte două sînt de duzină, dar aceasta are părți bune. Adică, mesajul principal este adevărat. L-am cunoscut vag pe autor. M-a transformat într-un personaj dintr-o carte de-a lui - nu asta, alta. Descrierea lui era răutăcioasă, dar fără importanță. L-a descris și pe Ozenfant, dar cu mai multă acuratețe și mai pe larg. Nu băga în seamă ce spun. Ozenfant te-a avertizat în ceea ce mă privește. — Ozenfant nu a spus nimic împotriva dumitale. Noakes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
putem ține aceste lucruri pînă mai tîrziu? Se vor discuta atîtea. — Taci din gură, drăguță, zise morocănosul. Wilkins știe cum se trag toate sforile. Ați face bine să-l întrebați pe el. — Ascultă, zise Fata Roșie. O să vă duc la Răutăcios. Știe tot despre toate, și e pregătit să vă întîlnească în camera Epilog. Așa mi-a spus. — Cine e Nastler? — Regele nostru. într-un fel. Dar nu face pe mărețul, spuse Fata Roșie evaziv. Morocănosul rîse în hohote și zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o să scoți nimic de la el. Lanark deschise servieta, închise programul adunării înăuntru și se ridică. — înțeleg că ești aici pentru a mă ajuta în situații dificile, spuse el Fetei Roșii. Vreau să vorbesc și cu Wilkins și cu tipul ăsta, Răutăciosul. Pe care dintre ei pot să-l văd mai întîi? — O, cu siguranță pe Nastler, zise fata roșie părînd ușurată. E invalid și oricine-l poate vedea cînd dorește. Dar nu vreți să vă beți cafeaua mai întîi? — Nu, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
braț și-l conduse spre o galerie, spunîndu-i parșiv: Pariez că știu ce-ți place. — Ce? Pariez că-ți place să fii celebru. — Nu sînt. — Modest? — Nu, dar nici celebru. — Crezi că te-aș fi așteptat atîtea ore la ușa Răutăciosului, dacă ai fi fost un delegat obișnuit? Lanark era prea încurcat pentru a răspunde. Arătă cu degetul la o mulțime de oameni de securitate îmbrăcați în negru și zise: — Ce fac ăștia aici? — Stau afară pentru ca petrecerea să fie mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Aș putea vorbi cu dumneavoastră, generale Multan? zise Lanark. Mi s-a spus... că s-ar putea să ne ajutăm reciproc. Multan îl privi pe Lanark cu o expresie de politețe amuzată și spuse: Cine ți-a zis asta, omule? — Răutăciosul. Nu-l cunosc pe Răutăciosul ăsta. Dar de ce zice că am putea fi utili? — N-a spus, dar regiunea mea - Unthankul Mare - are necazuri în multe privințe. Aproape în toate. Și a dumneavoastră la fel? — O, bineînțeles. Se paște prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
generale Multan? zise Lanark. Mi s-a spus... că s-ar putea să ne ajutăm reciproc. Multan îl privi pe Lanark cu o expresie de politețe amuzată și spuse: Cine ți-a zis asta, omule? — Răutăciosul. Nu-l cunosc pe Răutăciosul ăsta. Dar de ce zice că am putea fi utili? — N-a spus, dar regiunea mea - Unthankul Mare - are necazuri în multe privințe. Aproape în toate. Și a dumneavoastră la fel? — O, bineînțeles. Se paște prea mult pe pășiuni, tufișurile sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
rapid. Lanark oftă de plăcere, se opri și privi albastrul cerului. „Mulțumesc!“ zise el, și o clipă i se păru că vede stafia unui bărbat care mîzgălește ceva pe un pat plin de hărtii. Lanark zîmbi și spuse: — „Nu, bătrîne Răutăcios, nu ție îți mulțumesc, ci cauzei pămîntului care ne-a crescut pe noi toți. Nu ți-am prea dat atenție, doamnă cauză, pentru că nu răsplătești un asemenea efort, și așa, în ansamblu, lumea mi s-a părut mai curînd suportabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
făcură un pas înapoi. Polițiștii îl împinseră pe Lanark îninte, apoi într-o parte și jos, spre un ponton. — Nu mă duceți în satul de odihnă? îl împinseră pe puntea unei bărci cu motor, apoi jos, în cabină. — Dar cu Răutăciosul cum rămîne? E regele vostru, nu-i așa? El mă cunoaște. îl împinseră pe o bancă și ei se așezară pe banca din față. Simți cum barca se deplasează pe fluviu și, brusc, se simți atît de obosit, că trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cretini, nu. îmi cer scuze că-i atît de devreme, dar... Ezită, pentru că vocea îi suna din nou neconvingător iar sergentul clătina iar din cap: — Dă-mi voie să dovedesc cine sînt! spuse Lanark înnebunit. Servieta mea e în camera Răutăciosului, la stadion... nu, i-am dat-o lui Joy, o Fată Roșie, o gazdă din galeria executivului; a pus-o după bar și trebuie să mă întorc pentru că acolo e un document extrem de important, unul vital, vă rog... Sergentul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fi așteptat la un triumf personal. - Să punem lucrurile la punct, zise el. A existat sau nu o astfel de propunere? A mai auzit-o careva? Ridicați mâinile. Nu se ridică nici o mâna. - Domnule Grosvenor, rosti Kent pe un ton răutăcios, ce anume ai auzit dumneata? - Pe cât îmi amintesc, răspunse Grosvenor cu glas apăsat, acestea au fost cuvintele pe care le-am auzit: "După părerea mea, ar trebui să ne întoarcem acasă"... Sunt convins că vorbele astea au fost rezultatul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
capul. "E tare urâtă biata fetiță." ― În fond, ce-o să facă nenorocita asta cu banii? întrebă Matei după ce ușa se închise. ― O să hrănească pești! bombăni Popa. Mulți, zglobii și tinerei! Campioni la înot, cu coada pe moațe și Trabant. Râse răutăcios: O să le cumpere și un acvariu confortabil ca un cavou de lux. O să vedeți! ― Vai, copii! îi admonestă dulce bătrâna. De ce vorbiți așa? * Vâlcu își frecă mâinile înghețate. Prin ușa deschisă se vedeau valiza pregătită și un sac mic de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
scoase o exclamație puternică. Pe fața bătrână și boțită se așternuse un zâmbet ciudat. Deschise o agendă răsfoind-o nerăbdător și trase o linie apăsată cu creionul mecanic de argint. Matei îl măsură nedumerit: ― Asta ce mai fu? Popa râse răutăcios. Cu voce nesigură, gâlgâind de o satisfacție stranie: ― A mai crăpat unul! Și ciocăni cu unghia încovoiată în ziar indicând rândurile dintr-un chenar negru. Martinescu! Mi-a făcut un mare rău acum 49 de ani... Da, un mare rău
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]