3,857 matches
-
groasă, extrasă hârâit din fundul gâtlejului. Ulterior ele i-au spus lui Valentin că intenționaseră să depună plângere le Inspectorat, dar că s-au răsgândit, pentru a nu rămâne în memoria celor de acolo drept „scuipatele de la Umileni”. S-au răzbunat însă peste puțină vreme, când i-au surprins pe niște elevi jucându-se de-a hitleriștii. Aceștia văzuseră în ajun un film, difuzat chiar de caravana cinematografică în localitate, inspirat de evenimentele din Al Doilea Război Mondial. Copilandrii s-au
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
părintească, satul, cu biserica, datinile și jocul din vatra satului. Dacă citim noua carte a lui Mircea Istrate (cu o Prefață de Cezarina Adamescu) în cheia prolificului poet care ne-a obișnuit cu poezie patriotică, admirabilă, putem conchide că autorul răzbună, cu încă o carte, perioada de tăcere în care a „dospit”, pentru a irumpe în câțiva ani cât alții într-o viață. Dacă citim în cheia profesorului care se întoarce acasă cu muntele CUNOAȘTERII în spate, îi simțim picătura de
MIRCEA DORIN ISTRATE- SATULE, BURIC DE LUME , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351348_a_352677]
-
zile următoare a fost dată în urmărire generală, însă prezența ei nu a fost semnalată nici la graniță, nici în alte localități din țară. În schimb, recepționerul de la hotel, supărat că a fost tras pe sfoară, a hotărât să se răzbune. A reclamat că minora a fost cu un străin cazată acolo și este prostituată. A furnizat toate datele de stare civilă despre cetățeanul străin și a făcut o descriere completă a fetei. Mai târziu s-a aflat că străinul trecuse
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
trupele de grăniceri secui deschid focul asupra iobagilor români, care ocupaseră cu forța o bucată din moșia nobilului local. A fost momentul în care Avram Iancu decide să plece din nou în munții săi și să adune moții, pentru a răzbuna victimele române de la Mihalț. Cu greu reușesc Simion Bărnuțiu și George Barițiu să îl convingă pe Iancu să nu ia această măsură. Iancu renunță oftând „Dacă este așa, ascult de domnia-voastră, dar să ție minte secuii!” Poate că George Barițiu
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
trupele sale, încălcând termenii armistițiului. Are loc prima bătălie de la Abrud, soldată cu distrugerea totală a forțelor maghiare. Abia scăpat cu viață din bătălia de la Abrud, maiorul Hatvani se va întoarce după două săptămâni cu forțe noi, pentru a se răzbuna. Va avea loc Bătălia de la Abrud (18 mai 1849)a doua bătălie de la Abrud, având ca rezultat înfrângerea gravă a trupelor maghiare, din care au scăpat cu viață foarte puțini combatanți. Hotărâți să distrugă definitiv forțele române din munți, în
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
stăpânul tuturor lucrurilor și al ființelor.( După o pauză.) Abia aștept să ajung pe Tărâmul Făgăduinței. Acolo toți gândesc ca mine. Este societatea mult visată. Cred în forța omului ce supune natura.Trebuie s-o supunem. Unii zic că se răzbună atunci.Aiurea! Omul e stăpânul ei. I-a să mă duc la ușă să văd dacă s-au străns ceva bani. Mi-am pus o șapcă rablagită cu un bilet ... Întredeschide ușa, se apleacă, ia șapca și biletul.Numără banii
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
2013, simpozion ajuns la a opta ediție, unul dintre organizatori fiind Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova, al cărui vicepreședinte a fost regretatul Andrei Vartic, cel pe care Ilie Bratu l-a înjurat țigănește cât a fost viu.) Ca să se răzbune pentru că am pășit pragul „congresului său” (deși unul dintre cei prezenți mi-a spus că discursul meu a fost cel mai interesant), Florin Cârlan a recurs - cum îi stă bine unei canalii - la o mârșăvie demnă de un securist din
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
unde mi s-a aplicat o mustrare aspră, G. Volkov, șeful KGB-ului moldav, avea să menționeze între altele: „Pe când era student, N. Dabija s-a aflat în fruntea unui grup naționalist de la Universitate”. În cartea „Aud cum timpul se răzbună”, Eugen Sobor, fost secretar cu ideologia la Comitetului Central al Partidului Comunist, scrie că dintre scriitori eu eram cel mai urmărit de securitate și la adresa mea erau expediate la c.c. cele mai multe pâre, „unioniști” de azi învinuindu-mă că aș
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
unioniste - e ceva sfânt. Deși eu nu împărtășesc asemenea convingeri, eu îl stimez pentru tenacitate și înverșunare. Dar cel mai mult îl respect pentru cizelarea cuvântului, pentru găsirea metaforei, transformându-l în profunzimi filosofice” (Eugen Sobor „Aud cum timpul se răzbună”, Chișinău, Ed. „Notograf Prim”, 2012, pag, 154-155, redactor: Ion Proca). La 3 iunie 1988, la Chișinău fusese creat Frontul Popular. Grigore Vieru a afirmat atunci: „Nu Frontul Popular a creat Literatura și arta, ci Literatura și arta a creat Frontul
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
mă voi întoarce cât de curând. Vreau să-ți mai văd o dată chipul schimonosit. Urât te-au mai cioplit micile zburătoare, cumetre urs! Ursul nu mai putea de indignare: - Eu, urât??? - Da! - Păi tu cum ești? încerca el să se răzbune. Vulpea nu era deloc modestă: - Uită-te mai bine la mine, sunt o frumusețe! - Roșcato! nu știu ursul cum să o mai supere. - Voi fi fiind roșcată, dar sunt mândră de deșteptăciunea mea! Și vulpea plecă, întorcându-și coada. Ursul
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
stea pe lângă?! Oh, jandarm ce n-ai decât Să-ntinzi mâna și să iei Ce dorești de la acei Ce-și trec hamul după gât! Vine timpul să-ți adune Răutățile în cont Un berbece în amont E gătit să se răzbune! Referință Bibliografică: Unchiule, / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I, 29 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
UNCHIULE, de ION UNTARU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350896_a_352225]
-
e dragă mult, nespus. Apoi am stat pe iarbă, jos, Și-a început că cânte.Oooo, ce frumos! Un cântec despre viața ei, Despre ani puțini, dar grei, Fără amândoi părinții, Omorâți de spadă...pe tot sfinții Că mă voi răzbuna Omorând o sută de spahii cu mâna mea! OHABNICUL CONSTANTIN Și de unde e, ți-a spus? MIHAI ( Arătând cu brațul în direcția unde se văd câteva case acoperite cu șiță și paie.). Stă în satul acela pe munte, sus, La
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
28 octombrie anul 1952, bolnav de plămîni, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus. Avea 48 de ani și a lăsat cu limbă de moarte un îndemn cutremurător, cu adevărat demn de un mucenic: “Să nu ne răzbunați!”. Principalele publicații ale lui Mircea Vulcănescu sunt următoarele: Teoria și sociologia vieții economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat (1932) • În ceasul al 11-lea (1932) • Cele două Românii (1932) • Gospodăria țărănească și cooperația (1933) • Războiul pentru întregirea
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
Când a murit Mircea Vulcănescu, ucenicii și prietenii îi erau în exil sau în temnițe. Și totuși cineva i-au fost alături. Nu a murit singur. Nici în agonie blasfemiatoare. Ci cu o împăcare a tuturor întrebărilor: “Să nu ne răzbunați!” Cei mai mulți oameni judecă succesul unei biografii după ecoul pe care îl are. După zarva produsă. Dar mai sunt și traiectorii care produc tăcere. Nu tăcerea penibilă sau ironică, ci tăcerea rotundă a descătușării. O tăcere cu miez de imn. Cum
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
al țigăncii l-a trosnit de la lăsat mai mult mort decât viu. Dar, la poliție, Emanuel s-a făcut că nu o cunoaște pe Saveta, pentru a nu fi pedepsită. Mare caracter! Făcut de rușine, umilit, bătut, băiatul nu se răzbună. Învățătura mamei a dat roade! Cuprins de remușcări se duce la preot, acesta cu blândețe îi spune: „Venim pe lume din mare iubire, decoperim atâtea feluri de a iubi, dar nu știm, Emanuele, că prin iubire, ne înălțăm, nu ne
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
umană! Am citit undeva, că în lume, circulă un proverb, potrivit căruia, unii oameni sunt “ca pisicile, se spală cu limba”. Ei crează adevărate “pietre de poticnire” în relațiile sociale. La tot pasul întâlnești nechibzuiți care trag concluzii pripite, se răzbună prin denigrări, pe urmă vin să își ceară scuze, de fațadă, când sunt descoperiți. Alteori, ligușitorii vin cu expresii mieroase și urmăresc să manipuleze pe cei din jur. Și în fine, sunt criticii care judecă mereu pe alții, neacordând niciodată
DESPRE VORBIREA DE RĂU (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352097_a_353426]
-
moșie. Ei știind că are bani, nu vroiau să piardă o asemenea ocazie și au început să-i pună bețe în roate. Văzând că el nu se teme de ei și nu-i bagă în seamă au încercat să se răzbune pe el și i-au pus foc la conac. Atunci au pierit nevasta Mariana și băiatul Ionel. El a rătăcit mulți ani prin păzind oile. Într-o zi au apărut doi oameni la stâna unde se afla. Unul era înalt
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
altă „doamnă” care, zice autorul, „se născuse supărată”: Doamna Costăchescu Bettina Luiza, asistentă-șefă la spitalul “Elli.A.S.” din București, era extrem de nervoasă. Acest fapt nu era o noutate: dna Costăchescu se născuse supărată și trăia doar pentru a se răzbuna. În momentul respectiv, dna asistentă-șefă avea motive temeinice să fie supărată: după o lungă și chinuitoare tură de noapte, unul din pacienții secției de care răspundea dânsa avusese nesimțirea să moară cu exact 15 minute înainte de ai veni ei
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
spune dreptul Iov. Și când stărui în păcat și nu te ridici, nu te cureți, și nu accepți suferința ca Lazăr cel din Evanghelie, când te revolți împotriva suferinței și împotriva lui Dumnezeu, atunci nu faci altceva decât să te răzbuni pe tine însuți, curmându-ți veșnicia, șansa veșniciei în lumina lui Dumnezeu. Noi avem înainte viața și ne angajăm atât de mult în viața aceasta pământească, încât uităm că murim; ni se pare că moartea privește pe altul, nu ne
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
pas. Între viață și moarte...doar un singur pas. Te învârți într-un cerc complet închis mărginit de mândrie și incapatanare.Si probabil tot ai să faci pasul acela dar ,desigur ,va fi prea tarziu.Pentru că mândria și încăpățânarea se răzbună. Ce ai face dacă ai ști că mâine..." nimic din ce-a fost n-o să mai fie"? Nu ți se pare ciudat că un singur pas îți poate defini destinul? Referință Bibliografica: Doar un pas... Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare
DOAR UN PAS... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355860_a_357189]
-
fuseseră înșelate. Dar poporul lui Kete, fermecat de sare, takawt și epsom a uitat de vorbele Minonei și i-a lăsat pe străini să se apropie. Și atunci, spiritele Abiku, aflând numaidecât vicleșugul poporului Kete, și-au juruit să se răzbune. Cum ieșeau din orașul cetate oamenii erau atacați de spiritele rele ale pustiului și oriunde se duceau nu mai aveau scăpare. Nisipul le intra în gură, în ochii și-n urechi, apoi le mistuia măruntaiele. Doar negustorilor veniți din afară
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
Da domnule învățător, așa voi face. > - a răspuns copilul cu lacrimi în ochi, -< Da, Domnule învățător,așa voi face. > - a răspuns copilul cu lacrimi în ochi, căci Andrei era un băiat chipeș și voinic și ușor s-ar fi putut răzbuna asupra celor de o seama cu el. Îndată s-a ridicat alt băiat care a zis: - < Domnule învățător, cazul povestit de Andrei nu este un caz închipuit, ci el este adevarat. Copilul care-l necăjește zilnic sunt eu. De săptămâni
O POVESTE DE VIATA (IERTAREA) de IONEL CADAR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356034_a_357363]
-
învățător, cazul povestit de Andrei nu este un caz închipuit, ci el este adevarat. Copilul care-l necăjește zilnic sunt eu. De săptămâni de zile eu îl supăr și el mă iartă. Ieri mi-a spus, însă că se va răzbuna. Mie nu mi-a fost frică și hotărâsem să-l necăjesc și mai mult.Astăzi însă, când l-am auzit că mă va ierta mereu, mi-a fost rușine de faptele mele și făgăduiesc să nu-i mai fac nici un
O POVESTE DE VIATA (IERTAREA) de IONEL CADAR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356034_a_357363]
-
mare ca mine, care, și ea a întrebat furioasă: - Pe mine mama de ce nu mă culcă lângă ea? - Pentru că nu-ți dă noaptea țăță. Și că te piși pe tine. - Bine că te culcă pe tine! Cumva trebuia să mă răzbun. - Știi de ce nu te pupă mama? Fiindcă ești prea frumoasă! Și-ți curge nasul! Pleosc, o palmă peste ochi și fuga în spatele mamei țipând... - Măăă. Mucea vrea să mă batăăă! Și mama, pleosc o palmă după ceafă, tot mie! Când
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
menirea perpetuării. Face pui, celelalte fac miere. Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate? Oare ele ucid trântorii fiindcă li se poruncește de regină sau ca să-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele mierea? Cu trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate viețuitoare, culminând cu omul l-a impus pe trântor? Și
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]