1,198 matches
-
minte”: nu ucideți cârtițele!; nu stricați cuibul păsărilor; nu omorâți aricii; cruțați liliecii; nu omorâți șopârla, nici năpârca, dar omorâți cărăbușii; grăpați iarba în fiecare primăvară și detalia foloasele ce le aduce o singură pereche de rândunele... Apăreau și „Gânduri răzlețe”: viața e un timp de pregătire pentru veșnicie; numai un om păcătos se teme de moarte. Din cugetări, doar acestea: „Lucrul cel mai scump e cinstea; dar ce folos. Unii o vând prea ieftin”; „Setea de mărire este întocmai ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Germani 7.612 9.897 12.747 Ruteni 3.500 10.387 15.254 Poloni 810 7.610 14.893 Evrei 4.678 17.359 28.613 În revistă se publica și poezie de către: M. Oltescu (Bucovinei),V. Huțu (Copii răzleți), G. Rotică (Ciungul), I. Dragoslav (Sărăcie), Ion Ojoc (Captus filii). Mai publicau: Maria Dragu, M. Baciu, Em. Slușanschi, dr. Ovid Țopa, dr. Aurel Morariu, Grigore Lazăr, Vasile Greiciuc. Dr. Marmeliuc mai semna: „Petre Liciu și Bucovina - cu prilejul dezvelirii bustului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cât pentru o săptămână și dându- și cu apă de colonie mai mult decât ar fi fost cazul. I-a și cerut o pensetă doamnei Apostolescu, cu care și-a smuls vreo trei-patru fire din sprâncene, care i se păreau răzlețe. Și-a întins părul cu briantină și și-a tăiat singur cu foarfeca câteva vârfuri. La final și-a pus pe el cel mai bun costum și o cămașă nouă-nouță pe care și-o cumpărase la ultima vizită în Italia
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
-ul trimis de nepotul meu cel leneș la scris ca și mama sa. Am gata Împachetate cam 30 lucrări (nu le-am numărat) de-ale mele, pe care le trimit Muzeului, care mi le-a cerut . Am trimis și numere răzlețe din „Înmuguriri”, „Săptămâna” etc. relative la activitatea culturală din Flt., ai cărei exponenți sunteți acum Dl. Prof. V. Popa și matale. Am trimis și unele fotografii În legătură cu același lucru. Sper că nu vor mai mucegăi În beci, ca pe timpul directoratului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
francezii la începutul secolului al XVIII-lea, noi și nemții am scăpat de tiranul nostru doar târziu, în ultima jumătate de secol. Nu am alăturat întâmplător nația noastră de cea germană; și ea a fost împărțită, în secole, în ducate răzlețe, conduse de principi autoritari și absoluți, celebra istorică Hannah Arendt explică la rându-i „misterul” dictaturii hitleriste, ca și pasivitatea, paralizia unui stat întreg ce a dat atâtea capete luminate și o cultură comparabilă cu cea a grecilor tocmai printr-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de legătură, Saidman, Fălticeni, 15 bani pe exemplar". O singură mențiune: 16 iulie. V Carnet cu file pentru aritmetică (12 x 17 cm.). Pe prima pagină, Note și semnătura lui Sadoveanu. O însemnare: Govora, 27 iulie 1908; în august, notații răzlețe, nelocalizabile. Altă mențiune, la mijlocul carnetului: Basarabia, 17 iulie 1919, spre Bălți. 27 pagini numerotate de autor. VI Carnet coperte negre (10 x 17 cm.). 29 pagini, numerotate de autor. Nedatat clar: 26 ian. 1908; 24 iulie 1913. VII Șase pagini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gâzilor (Țiganilor) spre a-l bate fără milă pe la răspinteni. Iar corpurile celor omorâți le lăsa să stea neînmormântate pe uliți, ca să se sature cânii din mâncarea lor și oamenii să se facă mai ascultători în fața unei așa priveliști. [PAGINĂ RĂZLEAȚĂ] Tatarii își luaseră timporar meseria săbiei. Nu puteau să-și câștige altfel pânea cea de toate zilele. Erau nevoiți să-și dea sângele pentru a agonisi. O expediție era o afacere (x). În vremi de pace erau blânzi și industrioși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
urma leuluiu/ Și-o luai și o aflaiu,/ Colea-ncoaci, colea-n coleare,/ Colea-n vârful munțiloru,/ Sub poalele braziloru./ Găsii leul adormitu,/ Adormit, nepomenitu” Urcușul neofitului este implicit și presupune aici o „citire a semnelor” sacrului în profan. Urma leului, răzleață, obligă pe flăcău să se rupă de lume și să ajungă într-un spațiu de frontieră între dimensiunea universului și cea a neantului, caracterizat de amorțire precosmogonică. Repetiția adverbului de loc are sonorități de incantație care rupe dimensiunea concretă a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cerut bani de la ea. Și a venit legea și i-au luat tot din casă dnei Elisabeta Maxim pentru datorie și i-a lăsat doar un pat cu o plapumă și dna Elisabeta Costică Maxim cea frumoasă ca un gând răzleț, de supărare s-a îmbolnăvit și a murit în cea mai neagră mizerie. Iaca răsplata facerii de bine! Mi-a scris să mă duc la Fălticeni să mă mai vadă odată. Dar eu i-am răspuns că nu mă pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cadrului didactic respectiv și foarte rezumative (5-7 pagini pentru o prelegere) . Însușirea cunoștințelor se limita la memorizarea și mai puțin la Înțelegerea acestora. Dar, studentul nu se mai putea prezenta la examen cu răsfoirea rapidă a unor note de curs răzlețe și dezordonate, ci era obligat să parcurgă cursul sau cea mai mare parte din conținutul lui, pentru a obține “cinciulețul” care devenise nota minimă de trecere (o altă aberație modernă). Am manifestat totdeauna o exigență deosebită față de pregătirea studenților. M-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
sau cele ale lui Octavian Goga din "Bătrînii": "De ce m-ați dus de lîngă voi,/ De ce m-ați dus de acasă?/ Să fi rămas fecior la plug,? Să fi rămas la coasă.// Atunci eu nu mă rătăceam/ Pe atâtea căi răzlețe,/ Și aveați și voi în curte acum/ Un stâlp la bătrânețe..." Poetul pierde o lume și câștigă alta. Pierderea este extrem de dureroasă. Iar câștigul efemer. Mai mult decât științele, arta forțează granițele cunoașterii umane. Artistul e un ca un scafandru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sub formă de formule, imagini și metafore. Numai că această cufundare înlăuntrul său devine, la un moment dat, periculoasă. Ea îl îndepărtează de realitate. Îl face să fie altfel decât ceilalți. Îl împinge, cum spune Goga, să meargă pe căi răzlețe. "Acesta-i autorul: el duce pe umăr un crin ca pe-o pușcă. Astfel înarmat, tot ce există îl mușcă./ Adeseori spune:/ o, slăbiciune,/ numele tău este artă./ Fiind deci atât de ridicul și slab, întreprinderea lui e deșartă,/ întocmai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
au ținut întrunire alegându-se un Comitet de acțiune compus din Tilich, Concic și Mocanu la montaj, Pintilie și Tănase la casangerie, Varlam și Safroneicu și Boncescu de la strungărie, Cezar Ivan și Burcas de la ajustorie, Popescu și Rățoi de la fierărie, Răzleț, Căprariu, Oancea și Melinte de la vagonaj, Radu de la vopsitorie, Buliga și Mitea de la rotărie, Botescu și Haim de la tâmplărie”. În luna aprilie a anului 1932, tot într-o întrunire a lucrătorilor de la Atelierele Nicolina, organizată în imobilul din strada Socola
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Cantacuzino cu texte pe care autoarea a considerat că nu le poate publica în timpul vieții, când multe dintre personalitățile menționate trăiau; dar valoarea acestor texte a rămas intactă, dacă nu cumva a crescut, odată cu trecerea tim pului. În însemnările zilnice răzlețe din anii 1920‒1941 apar nu me noi în raport cu restul memoriilor, ca principii Carol și Nicolae, Gheorghe I. Brătianu și familia sa, Eliza Brătianu, prințul Barbu Știrbey și familia sa, precum și evenimente ca marea guver nare liberală (ianuarie 1922‒martie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Amintiri (18481891), cu prefață și note explicative de Ioan Șiadbei (Craiova, 1941). Desigur, există mai multe motive care explică, prin biografie și personalitate, redactarea volumelor de memorialistică (alături de publicistică) în ultima parte a vieții prozatorului junimist, concretizată în volumele: Pagini răzlețe (1901), Zile trăite (1903), Păcate mărturisite (1904) și Spice (1909), toate apărute la Iași. În afară de menționata ediție din 1941 și de reproducerea textului Amintiri din timpurile "Unirei" în volumul Cântarea României, E.P.L. (ediția a doua), 1967, doar ediția noastră critică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
important, dar modest, educat, bonom, omenos, prețuit și chiar iubit (aproape de toți!), așa cum l-au cunoscut numeroși contemporani ai săi. Cu un caracter eterogen, situat la granița dintre autobiografie și publicistica ocazională, poate fi considerat, în mod cert, volumul Pagini răzlețe, care, pe lângă unele povestiri cu caracter anecdotic (Zi-i patimă și te mântuie, Jalbă la Dumnezeu), include și un text de referință pentru viața și activitatea lui Gane: Amintiri din timpurile "Unirei" (reprodusă și în broșură, la Iași, în 1909
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Vasile Alecsandri, S. Pastia, I. Negruzzi ca membru al comitetului de inițiativă), la solemnitatea inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare (operă a sculptorului francez Em. Frémiet), în fața palatului administrativ din Iași, și rostește o entuziastă alocuțiune, reprodusă în volumul Pagini răzlețe, 1901. La banchetul dedicat celei de a XX-a aniversări a societății "Junimea", Gane organizează, la 26 octombrie, împreună cu P. Missir, un interesant joc de păpuși care imitau ședințele literare ale societății, ținute în casa lui Vasile Pogor. Din acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ediția din 1886; întâlnim însă unele intervenții în text care aparțin lui N. Gane, dar și unele erori de transcriere sau greșeli de tipar. 1900. În volumul omagial Lui Titu Maiorescu, Gane semnează scrisoarea Cercului Convorbirilor literare, reprodusă în Pagini răzlețe. 1901. La 16 februarie Gane este numit prefect al județului Iași, în locul lui Dim. Grecianu, demisionat (cf. Arhivele Statului Iași, Prefectura județului Iași, nr. 78/1901). În Analele Academiei Române, seria a II-a, tom XXIII, 1900-1901, fasc. 2, 1901, pp.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Gane stă, după Vulcan, în aspectul lor moralizator: "Sunt de model. Nicăieri, nici un rând care ar jigni simțământul bunei-cuviințe" (textul a fost reprodus în Familia, XXXVII, nr. 21, 27 mai/9 iunie). La Iași, editura "Librăriei nouă" tipărește volumul Pagini răzlețe (206 p.), însumând o parte din publicistica nuvelistului: Amintiri din timpurile "Unirei", Zi-i patimă și te mântuie, Jalbă la Dumnezeu, Slănicul de ieri și de azi, Mărțișor, Cercului Convorbiri literare, Lettre ouverte à M. Anatole France, An nou, veac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și bibliografie de Ilie Dan), București, Editura "Minerva", 1979. În absența manuscriselor (cu excepția povestirii Catrintaș, care se păstrează la Galeria oamenilor de seamă din Fălticeni, pe care l-am folosit), textele din prezenta ediție au la bază următoarele volume: Pagini răzlețe, Iași, Editura Librăriei nouă, P.Iliescu & D.Grossu, 1901; Zile trăite, Iași,Editura Librăriei nouă, P.Iliescu & D.Grossu, 1903; Păcate mărturisite, Iași,Editura Librăriei nouă, P.Iliescu & D.Grossu, 1904. În afară de ordinea cronologică a apariției volumelor, s-a respectat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
străine au fost traduse în subsolul paginii și tot aici au fost glosate elementele lexicale arhaice sau regionale, care sunt numerotate. Notele autorului din text poartă mențiunea: (n.a.). Greșelile de tipar (numeroase!) au fost corectate în mod tacit. I.D. PAGINI RĂZLEȚE (1901) AMINTIRI DIN TIMPURILE "UNIREI" I Nu am intențiunea să fac o descriere istorică amănunțită a tuturor împrejurărilor prin care a trecut țara cu ocaziunea luptelor pentru Unire. Mi-ar trebui volume pentru aceasta și îmi lipsește în mare parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lui spre viitor. El, de-ar fi vroit, se alegea domn. Și ce bine a făcut că a rămas poet! Domnia peste oameni era să-i răpească domnia peste lumea visurilor omenești. El retrăgându-se, toate voturile lui au rămas răzlețe. Atunci un număr de deputați, Alecu Grigoriu-Văsescu, Neculai Pisoschi, Panaite Cazimir, neștiind încotro să se orienteze, deoarece ei doreau să aleagă un domn care să nu fie tocmai din așa-numita aristocrație de pe vremea aceea, puse înainte numele colonelului Alecu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
întruni majoritatea absolută a voturilor, cu hotărârea luată de mai înainte ca minoritatea să se supuie majorităței. La primul scrutin colonelul Alecu Cuza întruni o slabă minoritate compusă din deputații cari luaseră inițiativa alegerei lui și alți câțiva dintre partizanii răzleți a lui Alecsandri; iar celelalte voturi se împărțiră între Lascar Catargi, Petru Mavroghene și Costache Negri. La al doilea scrutin, renunțând Costache Negri, colonelul Alecu Cuza întruni majoritatea absolută a voturilor. Imediat se încheie un proces-verbal de rezultatul acestei alegeri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
voi intra în amănuntele luptei pe viață și pe moarte ce s-a dat pentru realizarea Unirei, căci acea epocă glorioasă, eroică, unică în istoria neamului nostru, am descris-o altădată într-un articol publicat în fruntea cărței mele: Pagini Răzlețe. Dar voi zice că astăzi, după 43 de ani de la data îndoitei alegeri a Principelui Cuza, când am văzut, în ziua de 24 ianuarie 1902, aniversarea acelei celebre date, mulțimea de lume adunată în curtea Mitropoliei din Iași pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din Iași a lui Nicolae Gane (Corp A) Centru de muzeologie literară (din anul 1992). Bust Nicolae Gane. Iași, Cimitirul "Eternitatea". Autor: Ioan C. Dimitriu-Bârlad (1923, bronz). CUPRINS MEMORIALISTICA LUI GANE 5 TABEL CRONOLOGIC 13 NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI 24 PAGINI RĂZLEȚE (1901) 27 AMINTIRI DIN TIMPURILE "UNIREI" 29 I 29 II 32 III 35 ZILE TRĂITE (1903) 41 I 43 II 48 III 53 IV 61 V 65 VI 72 VII 77 PĂCATE MĂRTURISITE (1904) 103 CATRINȚAȘ 105 BOALĂ CU LEAC
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]