1,369 matches
-
rezultatul tragediei de pe Stadionul Heysel din 1985. Totuși, unica echipă care a ajuns până în sferturile de finală a fost Nottingham Forest. "Omonia a câștigat cu scorul de 5-1 la general." "Sparta Praga a câștigat cu scorul de 4-2 la general." "RAF Jelgava a câștigat cu scorul de 2-1 la general." "Olimpija Ljubljana a câștigat cu scorul de 2-3 la general." "Widzew Łódź a câștigat cu scorul de 0-5 la general." "Brøndby IF a câștigat cu scorul de 6-0 la general." "Silkeborg
Cupa UEFA 1995-1996 () [Corola-website/Science/317144_a_318473]
-
Ezer Weizmann, mai tarziu președinte al Israelului, părinții scriitoarei Lea Naor și alții. După izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial aviația regală britanică a înființat la est de Acra (în apropiere de kibuțul Shomrat de astăzi) un aerodrom militar RAF St Jean, care a servit și aviația militară americană în timpul luptelor din Nordul Africii. La terminarea războiului, în 1945. locuiau la Acra 12,360 locuitori, din care 50 evrei. În vremea mandatului britanic citadela Acra a servit drept închisoare și
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
aeriene ale Commonwealthului, dintre care aproximativ 50.000 de piloți, antrenați în bazele aeriene canadiene între 1940 și 1945. Mai mult de jumătate dintre acești piloți au fost piloți canadieni care au luptat în Forțele Aeriene Regale Canadiene sau în RAF. O șesime dintre echipajele bombardierelor aliate care au luptat în Europa au fost canadiene. Soldații forțelor terestre canadieni au participat la bătălia pentru Hong Kong din 1941 împotriva japonezilor și au participat la dezastruosul raid de la Dieppe din 1942. Trupele canadiene
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
în unitățile canadiene. Armata britanică organizase două unități de artilerie în Newfoundlad (regimentele 59 și 166 artilerie de câmp). Regimentul 59 a luptat în Europa de nord, iar Regimentul 166 în Africa de nord. Escadrila 125 (Newfoundland) a luptat în cadrul RAF în apărarea insulelor britanice și a participat la asigurarea sprijinului aerian a forțelor de debarcare în timpul debarcării din Normandia. Au mai fost organizate și alte unități militare, dar ele nu au mai părăsit Newfoundlandul.. Mai multe regimente canadiene au fost
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
căsătorie, cuplul, care a primit oficial titlul de "Ducele și Ducesa de Cambridge" cu doar cîteva ore înaintea căsătoriei, intenționează să locuiască în continuare pe Insula Anglesey din nordul Wales, unde William continuă să servească în Royal Air Forces, divizia RAF Search and Rescue, ca pilot de elicopter. La 16 noiembrie 2010, Casa Clarence a anunțat că Prințul William, fiul cel mare al Prințului de Wales intenționează să se căsătorească cu Kate Middleton "în primăvara sau vara anului 2011, la Londra
Căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton () [Corola-website/Science/321232_a_322561]
-
de pe „Vale'n Sus”. Dintre săteni s-a remarcat Gheorghe Foarcoș zis „Fîsu”. "Rotăritul" s-a impus în meșteșugul local ca o necesitate ținând cont de faptul că până la sfârșitul secolului al XIX-lea roțile carelor nu erau „încălțate” cu „rafuri”, ceea ce ducea la o uzură rapidă a acestora. Uneori, rotarii, confecționau și dricuri, loitre, ruzi, rotile precum și unele părți lemnoase ale uneltelor agricole. Rotari vestiți au fost: Gheorghe Foarcoș, Nicolae Zdrenghea, Ioan Săbăduș, Iosif Sîrbu, Pamfir Haiduc, Ioan Malea și
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
spanioli sosiți în Australia și care acum se întorseseră pentru a lupta în țara de origine. Cel puțin 66 de australieni s-au oferit voluntar și doar unul - Nugent Bull, un conservator catolic ucis mai târziu în timp ce activa in cadrul RAF în timpul celui de-al Doilea Război Mondial - de partea naționaliștilor generalului Franco. Deși reprezenta o oportunitate pentru cauza de stânga - în special pentru Partidul Comunist din Australia și mișcarea sindicalistă - războiul nu a declanșat interesul public iar guvernul și-a
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
1943 până la încheierea războiului. Rolul RAAF în strategia ofensivă din Europa a reprezentat principala contribuție australiană la înfrângerea Germaniei. Aproximativ 13.000 de piloți au servit în cinci escadrile australiene și în duzini de alte escadre britanice din Comandamentul Bombardierelor RAF din 1940 până la sfârșitul războiului. Australienii au luat parte la toate ofensivele majore ale Comandamentului și au suferit pierderi grele în timpul raidurilor germane asupra orașelor și țintelor din Franța. Echipajele australiene din Comandamentul Bombardierelor au avut una din cele mai
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
a înregistrat succese deosebite, în una din misiunile cunoscută sub denumirea de "Operațiunea Termită", cinci bombardiere Lincoln au distrus 181 de tabere comuniste ucigând 13 adepți comuniști și forțând predarea unuia, o operațiune efectuată în conjuncție cu trupele terestre și RAF. Trupele terestre australiene au fost desfășurate în Malaya în octombrie 1955 ca parte a Rezervei Strategice din Orientul Îndepărtat. În ianuarie 1956, au ajuns în peninsulă primele unități constând în Batalionul 2 al Regimentului Regal Australian. 2 RAR a praticipat
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
8 australiană răspunderea pentru partea vestică a Singaporelui, inclusiv pentru principalele puncte de invazie din nord-vestul insulei. Zona era ocupată predominant de mlaștini cu mangrove și jungle, întretăiate de râuri și pâraie. În inima acestei „Zone de Vest” se afla RAF Tengah, la acea vreme principalul aerodrom din Singapore. Brigada 22 australiană a primit un sector larg de 16 km din vest, iar Brigada 27 avea în grijă o zonă de aflată imediat la vest de dig. Pozițiile infanteriei au fost
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
elemente din Brigada a 22-a au fost depășite și încercuite, iar Batalionul 2/18 Infanterie australian își pierduse peste jumătate din combatanți. Acoperirea aeriană era furnizată Aliaților de cele doar zece avioane de luptă Hawker Hurricane ale escadrilei 232 RAF, c ubaza la aerodromul Kallang. Aceasta deoarece bazele de la Tengah, Seletar și Sembawang erau în raza de acțiune a artileriei japoneze de la Johore Bahru. Aerodromul Kallang era singurul aerodrom operațional rămas; escadrilele rămase au fost retrase până în ianuarie pentru a
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
centrul Europei precum și refugiați. Un comitet anglo-american de anchetă, înființat să examineze problema Palestinei, ai recenzat opiniile lor iar 97% voiau să migreze în Palestina. Mișcarea Sionistă a moderatului pro-britanic (și cetățean britanic) Weizmann, care ulterior a murit zburând în RAF, a fost subminată de politicile britanice antisioniste. Conducerea mișcării a fost trecută către Agenția Evreiască din Palestina, acum condusă de Partidul sionist - anti-britanic (Mapai) și condus de Davis Ben Gurion. În diaspora, evreii americani dominau mișcarea sionistă/ Imperiul Britanic a
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
destinate luptei aeriene efective, restul fiind ținute ca forță de rezervă. Demn de remarcat este că US Navy considera că o victorie britanică este imposibilă. (“a military impossibility”) Pe la mijlocul lui aprilie, Royal Air Force a ales baza militară din Insula Ascension, RAF Ascension Island, din mijlocul Atlanticului, pe care o folosea împreună cu Wideawake Airfield (USA), ca loc de concentrare a forței expediționare, în vederea atacului asupra argentinienilor. Baza adăpostea un număr important de bombardiere Avro Vulcan B Mk 2, avioane de realimentare în
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
pentru a alimenta 260 avioane Sea Harrier pentru tot atâtea misiuni de bombardament. Operațiunea a interzis totuși avioanelor de luptă argentiniene să staționeze pe insulă. Stricăciunile cauzate aerodromului și radarelor au fost însă reparate rapid de argentinieni. Cu toate acestea, RAF insistă că aceste bombardamente au fost un succes. Istoricul Lawrence Freedman, care a avut acces la documente clasificate, scrie totuși în cartea sa, apărută în 2005, că această operațiune a fost un eșec. Surse argentiniene afirmă că raidurile bombardierelor Vulcan
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
din trupele 2 Para s-a deplasat în punctul numit “Swan Inlet house”, folosind un număr de elicoptere militare de tip Westland Scout. Descoperind că în zonă nu sunt soldați argentinieni, depășindu-și atribuțiile, aceștia au cerut ca un elicopter RAF Chinook să facă încă un transport de trupe de parașutiști (2 Para) la Fitzroy, o așezare din Port Pleasant și Bluff Cove, o așezare din Port Fitzroy. Această înaintare necoordonată a produs coșmaruri comandanților acestei operații combinate, aceștia descoperind în
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
Vasul HMS "Hydra" a acționat în cooperare cu HMS "Hecla" și cu HMS "Herald", pentru a transporta răniții britanici de pe vasul principal SS “Uganda” la Montevideo, în Uruguay , unde erau luați în primire de ambulanțe. De aici, avioane de transport RAF VC10, preluau răniții pentru a-I transporta la spitalul militar al aviației britanice din Wroughton, lângă Swindon. Războiul a avut consecințe importante pentru ambele părți beligerante, în special prin pierderile umane și materiale (nave și avioane). În Marea Britanie, popularitatea primului
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
alții, mai mulți studenți activi în „Opoziția Extraparlamentară” ("Außerparlamentarische Opposition", APO), pe Beate Klarsfeld, pe viitorii teroriști Andreas Baader și Gudrun Ensslin și pe anarhistul Fritz Teufel. În 1970 a fost unul din membrii fondatori ai organizației teroriste de stânga RAF, cu care a participat la eliberarea lui Andeas Baader din închisoare și la trei jafuri. Împreună cu vreo 20 de membrii RAF a fugit în septembrie 1970 în Iordania pentru a se instrui în „luptă armată”. Întors la Berlin, a fost
Horst Mahler () [Corola-website/Science/326357_a_327686]
-
Ensslin și pe anarhistul Fritz Teufel. În 1970 a fost unul din membrii fondatori ai organizației teroriste de stânga RAF, cu care a participat la eliberarea lui Andeas Baader din închisoare și la trei jafuri. Împreună cu vreo 20 de membrii RAF a fugit în septembrie 1970 în Iordania pentru a se instrui în „luptă armată”. Întors la Berlin, a fost arestat în octombrie 1970 și condamnat la 14 ani închisoare pentru „eliberarea unui deținut” și jaf armat. Când gruparea teroristă „2
Horst Mahler () [Corola-website/Science/326357_a_327686]
-
a studiat la Winchester College între anii 1936 și 1941. Pe 4 mai 2011 a primit (ca unul din cei 20 Old Wykehamists distinși) cel mai mare onor pe care îl putea acorda. După studii a lucrat ca analist pentru RAF Bomber Command la RAF Wyton în timpul celui De-Al Doilea Război Mondial. Acolo, împreună cu Patrick Blackett (ulterior Lord Blackett OM PRS), Cecil Gordon, C. H. Waddington, Owen Wansbrough-Jones, Frank Yates și Jacob Bronowski, a creat ceea ce va fi cunoscut mai
Freeman J. Dyson () [Corola-website/Science/322273_a_323602]
-
College între anii 1936 și 1941. Pe 4 mai 2011 a primit (ca unul din cei 20 Old Wykehamists distinși) cel mai mare onor pe care îl putea acorda. După studii a lucrat ca analist pentru RAF Bomber Command la RAF Wyton în timpul celui De-Al Doilea Război Mondial. Acolo, împreună cu Patrick Blackett (ulterior Lord Blackett OM PRS), Cecil Gordon, C. H. Waddington, Owen Wansbrough-Jones, Frank Yates și Jacob Bronowski, a creat ceea ce va fi cunoscut mai târziu sub numele de
Freeman J. Dyson () [Corola-website/Science/322273_a_323602]
-
scris un articol pentru programul "Who Do You Think You Are?" ("Cine Te Crezi?") . Bunicul ei, Bill Humble a fost un pilot de încercare, care a testat "Tempest Hawker" și bunicul ei matern Stan Carter a servit ca ofițer în RAF. În luna august a anului 2009, Humble a prezentat o serie de programe pentru BBC, în care ea parcurge două mii de mile într-o călătorie în Orientul Mijlociu, în urma unui vechi drum comercial de tămâie din Arabia unde este prima conectare
Kate Humble () [Corola-website/Science/330072_a_331401]
-
multe clădiri din apropierea mării pentru a facilita apărarea după amplasarea a două baterii de artilerie la Berneval-le-Grand și Varengeville. Unul dintre motivele importante pentru alegerea orașului Dieppe era acela că se afla în raza de acțiune a avioanelor de vânătoare RAF. Pe de altă parte, guvernul sovietic exercita presiuni uriașe asupra aliaților occidentali pentru deschiderea celui de-al doilea front european. La începutul anului 1942 era clar pentru toată lumea că Operațiunea Barbarossa declanșată de Wehrmacht eșuase în încercarea de îngenunchere rapidă
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
au atacat stația radar, doar Nissenthall și un alt soldat s-au mai reîntors în Anglia. După război, Nissenthall și-a schimbat numele în Nissen. Chiar înainte de debarcare, patru distrugătoare aliate au bombardat plaja. La ora 5:15, cinci escadrile RAF Hurricane au bombardat instalațiile apărării germane și au lansat o perdea de fum pentru protejarea trupelor de asalt. Între 5:20 și 5:23, la 30 de minute după debarcările inițiale, principala forță de asalt formată din scoțieni Essex și
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
generală a supraviețuitorilor asaltului, în condițiile unui foc susținut al germanilor. Retragerea s-a încheiat la ora 14:00. Operațiunile aeriene pentru sprijinirea debarcărilor Operațiunii "Jubilee" au avut ca rezultat unele dintre cele mai dure încleștări aviatice de până atunci. RAF avea ca obiectiv principal să asigure o „umbrelă” de protecție a vaselor de debarcare și militarilor deja aflați pe plajă. În plus, avioanele aliaților trebuiau să atragă aparatele de zbor germane într-o luptă de uzură și să le forțeze
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
într-o rată a pierderilor excepțional de ridicată - 68%. Britanicii au pierdut 247 oameni dintre cei 1.000 de luptători de comando. Royal Navy a pierdut 550 de morți și răniți, distrugătorul HMS "Berkeley" și 33 de vase de debarcare. RAF a pierdut 106 avioane, față de cele doar 48 pierdute de "Luftwaffe". Germanii au pierdut la rândul lor 591 de oameni. În ciuda hotărârii și vitejiei de care au dat dovadă soldații canadieni în fața inamicului, soarta lor a fost decisă în cele
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]