1,658 matches
-
cm (15 cm între rânduri), la 18,5 cm (45 cm între rânduri) și până la 17,2 cm (60 cm între rânduri) (tabelul 129). Numărul de ramificații principale a crescut odată cu creșterea distanței între rânduri. Cel mai mare număr de ramificații s-au găsit la variantele semănate 153 la 60 cm între rânduri (3,1 ramificații în medie/pl), cel mai mic număr de ramuri principale la variantele semănate la 15 cm între rânduri (2,5 ramificații în medie /pl), pentru ca
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
17,2 cm (60 cm între rânduri) (tabelul 129). Numărul de ramificații principale a crescut odată cu creșterea distanței între rânduri. Cel mai mare număr de ramificații s-au găsit la variantele semănate 153 la 60 cm între rânduri (3,1 ramificații în medie/pl), cel mai mic număr de ramuri principale la variantele semănate la 15 cm între rânduri (2,5 ramificații în medie /pl), pentru ca plantele semănate la 45 cm între rânduri să aibă în medie 2,8 ramificații/pl.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai mare număr de ramificații s-au găsit la variantele semănate 153 la 60 cm între rânduri (3,1 ramificații în medie/pl), cel mai mic număr de ramuri principale la variantele semănate la 15 cm între rânduri (2,5 ramificații în medie /pl), pentru ca plantele semănate la 45 cm între rânduri să aibă în medie 2,8 ramificații/pl. (tabelul 130). Același lucru se poate spune și despre ramificațiile secundare care au crescut ca număr odată cu mărirea distanței între rânduri
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
1 ramificații în medie/pl), cel mai mic număr de ramuri principale la variantele semănate la 15 cm între rânduri (2,5 ramificații în medie /pl), pentru ca plantele semănate la 45 cm între rânduri să aibă în medie 2,8 ramificații/pl. (tabelul 130). Același lucru se poate spune și despre ramificațiile secundare care au crescut ca număr odată cu mărirea distanței între rânduri de la 15 cm la 60 cm. în toți anii de experiență se constată că numărul maxim de ramificații
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
principale la variantele semănate la 15 cm între rânduri (2,5 ramificații în medie /pl), pentru ca plantele semănate la 45 cm între rânduri să aibă în medie 2,8 ramificații/pl. (tabelul 130). Același lucru se poate spune și despre ramificațiile secundare care au crescut ca număr odată cu mărirea distanței între rânduri de la 15 cm la 60 cm. în toți anii de experiență se constată că numărul maxim de ramificații secundare la o plantă au fost de 11,5 ram/pl.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ramificații/pl. (tabelul 130). Același lucru se poate spune și despre ramificațiile secundare care au crescut ca număr odată cu mărirea distanței între rânduri de la 15 cm la 60 cm. în toți anii de experiență se constată că numărul maxim de ramificații secundare la o plantă au fost de 11,5 ram/pl. când s-a semănat în anul 1998 la distanța între rânduri de 60 cm, iar numărul minim de ramificații secundare la o plantă a fost de 7,3 în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
toți anii de experiență se constată că numărul maxim de ramificații secundare la o plantă au fost de 11,5 ram/pl. când s-a semănat în anul 1998 la distanța între rânduri de 60 cm, iar numărul minim de ramificații secundare la o plantă a fost de 7,3 în anul 2000 când s-a semănat la 15 cm distanță între rânduri. Cu o medie de 10,3 ramificații secundare la o plantă, năutul semănat la 60 cm distanță între
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la distanța între rânduri de 60 cm, iar numărul minim de ramificații secundare la o plantă a fost de 7,3 în anul 2000 când s-a semănat la 15 cm distanță între rânduri. Cu o medie de 10,3 ramificații secundare la o plantă, năutul semănat la 60 cm distanță între rânduri a depășit cu 1,1 ram./ pl. variantă la care distanța între rânduri a fost de 45 cm și cu 2 buc./ pl. pe cea la care distanța
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
calcaneul prezintă o apofiză numit numită pinten pinten și lung adesea cât gamba, situat în grosimea marginii uropatagiului, asigurându-i e extensia. La unele specii, la exteriorul pintenului se găsește un lob tegumentar numit epiblemă (în interiorul acestuia există uneori o ramificație a pi pintenului). Metatarsienele sunt relativ scurte. 1.2.3. Aparatul digestiv Cavitatea bucală: Are orificiul extern în general destul de larg și mărginit de buze cu conformație diferită. Aici se găsesc dinții, limba și gl glandele salivare. Dentiția este heterodontă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de 12m și înălțimea la început de 5m, apoi pe măsură ce înaintăm până la mai puțin de 1 m m, capătul terminal ridicându-se vertical asemenea un unui horn. Acolo începe gangul de care am vorbit mai sus; spre stânga prezintă o ramificație, care după 4m s se îndreaptă din nou în aceiași direcție mergând paralel cu acest gang și întrecându-l ca lungime pe aceasta. Între cele două ramuri ale Sălii Ramificate și subetajată a acesteia, se găsește u ultima sală numită
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și întrecându-l ca lungime pe aceasta. Între cele două ramuri ale Sălii Ramificate și subetajată a acesteia, se găsește u ultima sală numită Sala Ascunsă (S VI). Ea comunică prin câte dou prin câte două deschideri cu fiecare din ramificațiile sălii supraetajate. Se coboară aproximativ 3m prin prima deschidere a ramifica aproximativ 3m prin prima deschidere a ramificației din dreapta. Sala Ascunsă are înălțimea maximă de 5m și lățimea cuprinsă între 3,5 și 4m. Aproape peste tot se întâlnesc blocuri
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
se găsește u ultima sală numită Sala Ascunsă (S VI). Ea comunică prin câte dou prin câte două deschideri cu fiecare din ramificațiile sălii supraetajate. Se coboară aproximativ 3m prin prima deschidere a ramifica aproximativ 3m prin prima deschidere a ramificației din dreapta. Sala Ascunsă are înălțimea maximă de 5m și lățimea cuprinsă între 3,5 și 4m. Aproape peste tot se întâlnesc blocuri de piatră mai mari sau mai mici, înclinate, sprijinite, căzute și rostogolite dând astfel o imagine de haos
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
trebuie să fie de o durată medie sau lungă de timp, indiferent dacă este vorba de fiecare săptămână de antrenament sau de fiecare lecție. În mod normal planul este făcut pentru un an de zile. El se împarte până la ultima ramificație: * planul anual, * perioada, * ciclul ( 4 săptămâni ), * planul săptămânal * planul de lecție. 7.7.1. Perioadele În tenisul de performanță, unde sunt 2 serii de competiții și concursuri, defalcarea planul anual trebuie să arate aproximativ astfel: 1) perioada de odihnă - 8
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
Romanenco și P. Balmuș au avut o inițiativă lăudabila: aceea de a retipări (în alfabet chirilic, firește) Principiile de lingvistică ale lui Hașdeu, la care au adăugat un supliment de scrieri ale aceluiași autor, supliment ce cuprinde și studiul despre ramificațiile gramaticii comparative 3. În aceste condiții, ne putem întreba care ar fi oportunitatea prezenței ediții. Ei bine, oportunitatea sau utilitatea ei ar putea să rezide, cred eu, tocmai în caracterul sau critico-interpretativ (anunțat de la inceput), devenit vizibil prin spațiul amplu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cultură și istorie" (Coseriu, 1951/1999, p. 14). 2.7.3. Fără îndoială, Hașdeu este omul distincțiilor și al clasificărilor: el face distincții (chiar cu plăcere, aș zice) încredințat că acesta este rostul științei veritabile. De aceea, în studiul dedicat ramificațiilor gramaticii comparative (de care mă voi ocupa mai pe larg la locul cuvenit), el îl combate pe Whitney, căruia indicarea diferitelor părți ale științei limbii și precizarea limitelor și a relațiilor dintre acestea i se păreau operațiuni inutile: "O asemenea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
limbajului pare a-și găsi locul, întrucâtva, și în primele două discipline deosebite de Hașdeu (de vreme ce el nu plecase de la aceleași criterii că și Coșeriu). În orice caz, Hașdeu imaginase, pesemne, ansamblul științelor filologice asemeni unei structuri arborescente, cu multe ramificații (după cum Schleicher, specialist în botanica înainte de a deveni lingvist, reprezentase înrudirea limbilor sub forma unui arbore). Ca să ajungem, de pildă, la fonologie, este necesar să facem nu mai puțin de șase distincții succesive. Trunchiul filologiei în genere se împarte în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
la sensurile lipsite de expresie) de care au vorbit Bréal și Hașdeu. 3.3. Problemă clasificării subdisciplinelor lingvistice 3.3.0. Până să ajungă la această ultimă și detaliată clasificare, Hașdeu operase mai multe serii de distincții. În studiul despre ramificațiile gramaticii comparative, el reia și aprofundează o clasificare anterioară, aceea a lingvisticii pure în glotica, glosologie și glosografie. Despre toate aceste aspecte am vorbit deja pe larg (vezi supra, 2.7.; cf. și 3.2.2.2.), așa că nu mai
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Am reprodus toate aceste citate (deși procedeul citarii nu este unul convenabil întotdeauna) tocmai ca să arăt într-un mod cât mai exact cu putință că marile spirite (cum se zice adesea) se întâlnesc uneori. (b) Din studiul lui Hașdeu despre ramificațiile gramaticii comparative se va fi reținut deja că sensul fluid (adică desemnarea) sau ideile latențe (adică, aproximativ, cunoașterea "lucrurilor") se cristalizează/condensează în timp în sensurile cuvintelor și al expresiilor. La fel, suscita interes și următoarea afirmație lapidara de la sfârșitul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ambele cazuri, în mod identic. Astfel, primul studiu, mai scurt (dar mai important), a fost transcris respectând normele ortografice actuale. Excepție fac unele particularități fonetice (de pildă, limbei, gramaticei pentru limbii, gramaticii) sau derivative (de exemplu, proposițiune, ramificațiune pentru propoziție, ramificație) etc. pe care le-am păstrat. Am procedat, așadar, la fel ca unii reputați editori ai lui Hașdeu, precum Gr. Brâncuș și G. Mihăilă. Spre deosebire de aceștia însă, l-am conservat și pe s intervocalic (de pildă, în fisiologie). De asemenea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mai și sunt întâlniți în camp până la sfârșitul lunii august. După o perioadă de hrănire pentru maturizarea organelor de reproducere, are loc împerecherea și depunerea pontei. Prolificitatea femelelor este de 150450 de ouă. Ponta este depusă pe frunze sau pe ramificațiile tulpinilor, pe câte 2 - 3 rânduri paralele, în grupe de câte 4 ouă. Perioada de incubație durează 6 - 15 zile, stadiul de larvă 20 - 30 de zile, ajungând la maturitate pe parcursul lunii august (Săvescu, 1961, 1961; Popov, 1973), când apar
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de jure asocierea transcendenței cu noțiunea de putere. Marcel Gauchet făcea observația că, în Europa premodernă, un rege era un concentrat de religie cu față politică, o heteronomie materializată, care iradia din nucleul puterii pînă la cele mai de jos ramificații ale raporturilor din societate. în modernitatea tîrzie, materializarea heteronomiei prin putere dispare, este eliminată din spectacolul public. Pe pragul dintre modernitate și modernitatea tîrzie, totalitarismele europene au făcut o ultimă încercare de a lega strîns puterea și transcendența. Dar, spre deosebire de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
apoi), ci românească (...). Iar dacă aceste neamuri n-ar fi la obârșia lor romani, cum, mă rog, ar fi putut să-și ia, prin minciună, și numele, și limba romanilor?”. Despre unitatea poporului român de la Nistru până la Tisa, cu ramificațiile sale transnistrene și balcanice, vorbesc și istoricii Școlii Ardelene. Iată cum prezenta tabloul întinderii poporului român Samuil Micu, cu două secole în urmă: „În Dachia cea Veche, în carea împăratul Traian au așezat pre romani, carea să cuprinde cu Tisa
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
frunze, flori, ramuri) și histogene (diferențiază țesuturi ale plantei tinere cu structură primară). Primele plante vasculare apărute În Silurianul superior erau mult mai simple decât angiospermele actuale. Lipsite de frunze și de rădăcini, ele prezentau o axă caulinară culcată, cu ramificații de origine dichotomă. Cucerirea spațiului aerian a devenit posibilă prin apariția unui sistem radicular ce asigură o ancorare și o nutriție minerală și hidrică suficientă, ca și prin extinderea țesuturilor asimilatoare sub formă de frunze. Meristemele secundare se formează mai
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
lungul unui plan creat prin introducerea unei sonde în ductul pancreatic principal este cea mai bună metodă de a observa modelul de dezvoltare intraductală. Subtipurile de IPMNuri recunoscute imagistic și identificate macroscopic sunt de duct principal sau de duct secundar (ramificații), putând fi și combinate. Un subtip distinct este IPMNul oncocitic [9,10]. Microscopia IPMNurile sunt caracterizate printr-o proliferare intraductală de celule cilindrice producătoare de mucină. Natura intraductală a acestor neoplasme poate fi apreciată prin evidențierea dezvoltării lor implicit la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
segment internodal corespunzându-i o singură celulă Schwann. Membrana plasmatică a celulelor Schwann este separată de țesutul conjunctiv din jurul fibrelor nervoase de o teacă continuă, teaca Henle (teaca endoneurală) care, ca și teaca Schwann, însoțește axonul până aproape de ultimele sale ramificații. Teaca Henle este formată din substanță fundamentală și fibre conjunctive elastice, dispuse în rețea, cu rol în permeabilitate și rezistență. Mielina este constituită din mai multe straturi concentrice, generate de membrana celulelor Schwann în timpul dezvoltării țesutului nervos, având rol trofic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92218_a_92713]