1,612 matches
-
republica? Eu nu pricep. N-am avut care va să zică Revoluție? LEONIDA (ironic): Parol? EFIMIȚA: Zău! LEONIDA: Ei aș! Ce'ești copil? Da' asta... să mă ierți... Nu e revoluție! E reacțiune! EFIMIȚA: Reacțiune soro? LEONIDA: Păi nu? Dumneata n-ai văzut rapița? EFIMIȚA (complet siderată): Ceee?? LEONIDA: Rapița! EFIMIȚA: Pardon?! Ce-are a face rapița? LEONIDA: Rapița moft! Unde sunt o sută cincizeci de milioane cu care se lăuda? Pentru că nu se mai împacă... în loc să facă un guvern de coaliție și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
avut care va să zică Revoluție? LEONIDA (ironic): Parol? EFIMIȚA: Zău! LEONIDA: Ei aș! Ce'ești copil? Da' asta... să mă ierți... Nu e revoluție! E reacțiune! EFIMIȚA: Reacțiune soro? LEONIDA: Păi nu? Dumneata n-ai văzut rapița? EFIMIȚA (complet siderată): Ceee?? LEONIDA: Rapița! EFIMIȚA: Pardon?! Ce-are a face rapița? LEONIDA: Rapița moft! Unde sunt o sută cincizeci de milioane cu care se lăuda? Pentru că nu se mai împacă... în loc să facă un guvern de coaliție și să să le spun eu mă-nțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Zău! LEONIDA: Ei aș! Ce'ești copil? Da' asta... să mă ierți... Nu e revoluție! E reacțiune! EFIMIȚA: Reacțiune soro? LEONIDA: Păi nu? Dumneata n-ai văzut rapița? EFIMIȚA (complet siderată): Ceee?? LEONIDA: Rapița! EFIMIȚA: Pardon?! Ce-are a face rapița? LEONIDA: Rapița moft! Unde sunt o sută cincizeci de milioane cu care se lăuda? Pentru că nu se mai împacă... în loc să facă un guvern de coaliție și să să le spun eu mă-nțelegi serios: atunci, dacă nu se poate Episcopia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Ei aș! Ce'ești copil? Da' asta... să mă ierți... Nu e revoluție! E reacțiune! EFIMIȚA: Reacțiune soro? LEONIDA: Păi nu? Dumneata n-ai văzut rapița? EFIMIȚA (complet siderată): Ceee?? LEONIDA: Rapița! EFIMIȚA: Pardon?! Ce-are a face rapița? LEONIDA: Rapița moft! Unde sunt o sută cincizeci de milioane cu care se lăuda? Pentru că nu se mai împacă... în loc să facă un guvern de coaliție și să să le spun eu mă-nțelegi serios: atunci, dacă nu se poate Episcopia, strămutați măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ar fi un ceas defect. LEONIDA: Ce să fie asta frate? EFIMIȚA: Întreabă-mă să te-ntreb. LEONIDA:Ți-a plăcut venerabilul? EFIMIȚA: Ei, nu asta frate! LEONIDA: Dar ce? EFIMIȚA: Întreabă-mă să te-ntreb. LEONIDA: Aha! Ai văzut rapița? EFIMIȚA: Ce să fie asta frate? LEONIDA: Rezon! E orologiul de la stabiliment bătînd 11 și douăzeci. EFIMIȚA: Oră fatală pentru mine. LEONIDA: Idem. EFIMIȚA: Pardon, dezbracă-te și culcă-te. (se duce spre pat) Nu vii? LEONIDA: Să mai beau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pe ruta Balota Strehaia Craiova Caracal... Caragiale este mereu pe-aproape, în piesele lui Horia Gârbea, până și în Pisica de lîngă Baskerville, unde, alături de Hercule Poirot și Ștrangulatorul din Boston, apare Ipingescu, care după ce participă la discuția firească despre rapiță ajunge la o concluzie inefabilă: "nenea Iancu, săracu, nu te lăsa niciodată neomenit"... Două piese ale lui Horia Gârbea, printre cele mai ample, au un "statut special". Stăpânul tăcerii, piesa care încheie primul volum, se petrece în regatul Nilului-de-Sus, "o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
sau poate el e prinț și ea ducesă; Radivon vinde ceasornice de aur cu doi lei bucata și mai dă pe deasupra ca premiu un ac de cravată tot de aur; împărăteasa Germaniei a făcut cadou împăratului doi prinți gemeni; prețul rapiței s-a urcat; Pepita Ximenez s-a înamorat de cumnatul ei, don Diego. Vezi că nu știai? După marș, a cântat un ofițer de două ori Luna doarme. Și pe urmă am adormit și eu". Masa era acum inundată și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
astfel ne temeam că ar fi putut să ne înduioșeze. Am găsit două scânduri îmbinate în unghi drept, pe care le-am înfipt într-o crăpătură din parchetul smuls al clasei. Funia am făcut-o din sfoara unei planșe înfățișînd "Rapița". Într-o tăcere în care doar trosnetul flăcărilor se auzea, am dezbrăcat-o pe Zizi de toate hainele de pe ea, pe care eu însămi le croisem și le cususem cu-atîta trudă, și le-am aruncat pe rând în foc. Rochița
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de inima mea! Ipocritule, paiață de hârtie gofrată, prefăcutule, da, ești un prepe-făpă-cupu-tâpî! Un cotoi coțcar și cam bandit, târâie-curcubeu prin ciulamaua de ciuperci cleioase, borș de antinevralgice, chiflă de flegmă cleioasă, sfert de ceas prăjit în undelem rânced de rapiță, radieră docilă, depou de locomotive veștede, fără mecanici, fără fochiști, cu tenderele nimicite de rugina galben-pai-de-păpădie-destrămată. Debara năpădită de metamorfoze (Gregor Samsa ți-a trebuit?; na, ține o mie de Gregori! gâdilându-te cu lăbuțele), cercevea de lele dulce, polonic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
cultura porumbului a devenit foarte rentabilă în regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni, întrucât marii proprietari îl cultivau după leguminoase, islaz pășunat de oi, arat în iunie în ogor negru, după rapiță sau după cereale de primăvară. Țăranul pierdea acum ocazia de a-și valorifica mai intens munca cu vitele și munca brațelor familiei. Înainte de apleca în America, am luat în dijmă o suprafață la gara Iovănești (Ialomița) de la familiile ing. Gh.
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Bătaia de clopot se repetă. în sfârșit, somnoros și puțin cam surd, intră silențios, în papuci de casă, bătrânul majordom Piotr. Bine c-a plouat - zise el înaintând lent pe covor. Dacă mai ținea o săptămână zăpușeala asta, pierdeam toată rapița. Vezi c-a bătut cineva la poartă! - strigă doamna Potoțki. Bătrânul Piotr plecă urechea. — Aud? Bate cineva! - strigă doamna. — O fi laptele - spuse Piotr și se așeză încet, oftând, într-un fauteuil. — Ai dreptate - răspunse doamna Potoțki. Deși laptele trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dinspre răsărit, altul dinspre apus. Când s-au întâlnit a fost jale. — Mda - încuviință Zbignew. într-adevăr. Și timpul cum a fost? — Timpul, hm, destul de bun - spuse Metodiu. — Ceva ploi? — Vag. — La noi a bătut gheața - interveni Bijinski. A făcut rapița praf. Cădea gheața ca plumbul. La noi au bătut tătarii, pe o porțiune destul de întinsă - zise Metodiu. Au încurcat toată cânepa. — Și la noi, în primăvară - se auzi glasul subțire al Malgorzatei - a dat gălbeaza în oi, dar le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
al piețelor. Astfel, pentru aproape patru secole, Atlanticul devine cea dintâi mare a lumii. Amsterdam, 1620-1788: arta „flautului”* După Anvers și Genova, Amsterdamul reface rețelele unei „inimi”. Pentru a finanța importurile alimentare, zona agricolă adiacentă furnizează produse sofisticate îin, cânepă, rapiță, hamei), crește oi, dezvoltă industria coloranților și filatura mecanizată. Toate acestea îi permit să înceapă industrializarea producției de alimente, iar apoi a celei de îmbrăcăminte. Amsterdamul vopsește țesături de lână din întreaga Europă, inclusiv din Anglia, în ciuda măsurilor protecționiste promulgate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
700 de comune, dar în realitate era o organizare mai temeinică a statului de a strânge și pune la adăpost produsele agricole impuse de P.M.R. ca tot țăranul să dea cotă parte de produse agricole: grâu, porumb, floarea soarelui, mei, rapiță, lapte, ouă, carne, lână și altele, chiar dacă nu le cultiva, se echivalau cu ceea ce cultiva și trebuia să achite cota, care era impusă prin regula diabolică a luptei de clasă, importată din Uniunea Sovietică. Comuna Hlipiceni făcea parte din raionul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
700 de comune, dar în realitate era o organizare mai temeinică a statului de a strânge și pune la adăpost produsele agricole impuse de P.M.R. ca tot țăranul să dea cotă parte de produse agricole: grâu, porumb, floarea soarelui, mei, rapiță, lapte, ouă, carne, lână și altele, chiar dacă nu le cultiva, se echivalau cu ceea ce cultiva și trebuia să achite cota, care era impusă prin regula diabolică a luptei de clasă, importată din Uniunea Sovietică. Comuna Hlipiceni făcea parte din raionul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
AG. Acolo stătea scris, cât se poate de convingător, că cineva cu numele meu părăsise întreprinderea Siegfried I „însușindu-și saboții de lemn aflați în proprietatea întreprinderii“. Potasă nu se mai extrage acolo, iar de cultivat se cultivă mai mult rapiță decât sfeclă de zahăr. Dar muntele de steril încă se mai înalță din câmpia plată, de neconceput fără el. El amintește de o vreme în care furtul de sfeclă de zahăr și întreruperile de curent făceau parte din cotidian, bonurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe lîngă toate locurile pe care le văzusem de pe apă cu cîteva săptămîni înainte. Picioarele mele produceau un sunet de plesnet pe piatra de rîu. Din cauza tălpilor subțiri simțeam fiecare pietricică. Totul era în floare. Arbuștii și ierburile. Ciuboțica cucului, rapița, gura-leului, micile, rotundele păpădii. Totul era larg deschis, absorbind aerul greu al serii și, în schimb, împrăștiindu-și parfumul, seva, scamele pufoase care încerca să se ridice de pe pămînt, dar plutea doar pentru o clipă, în liniște și apoi se
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
guleai. Ei bine, dacă mai îmbunătățeam rețeta și cu două-trei ouă și un bob de drojdie, fericirea era deplină. Mai puțin însă ne descurcam cu uleiul. Cel de floarea soarelui fiind foarte scump apelam la cel de feroviar, uleiul de rapiță, materie primă la felinarele de la gară. La nalangâte veneau în puhoi musafirii: Ignatie Cravcenco și fiii, preotul Țurcanu și tot așa. Musafirii veneau și cu materia primă dar și cu vinul atât de necesar taifasului. Eu și Ilie, conform documentului
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mai apucase să însămânțeze culturile de primăvară, ba, mai rău, ceea ce însămânțase cu atâta grijă în toamna dinaintea Marii Revoluții Mondiale se dusese pe apa sâmbetei. După Marea Revoluție Mondială a mai lucrat doar câteva luni, apoi moștenitorii cultivatorilor de rapiță au alungat-o din sat cu ciomege, spunându-i că nu au nevoie de un agronom, unealtă a comuniștilor, că ei știu ce trebuie să cultive și cum să cultive pământurile strămoșești, chiar dacă erau de meserie strungari, frezori și chelneri
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pe locurile unde ea semănase grâu furajer, pentru folosința oamenilor, un soi proaspăt experimentat, productiv, la fel de productiv precum cel pentru animale, dar la fel de gustos precum cel pentru oameni, veniseră și devastaseră culturile frumos înfrunzite, băgaseră plugurile în el și semănaseră rapiță. Ea le spusese că pământurile lor nu sunt potrivite pentru culturile de rapiță, dar aceștia au continuat să semene rapiță, parcă Dumnezeu le luaseră mințile, susțineau sus și tare că ei trebuie să semene rapiță fiindcă și strămoșii lor, acum
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
experimentat, productiv, la fel de productiv precum cel pentru animale, dar la fel de gustos precum cel pentru oameni, veniseră și devastaseră culturile frumos înfrunzite, băgaseră plugurile în el și semănaseră rapiță. Ea le spusese că pământurile lor nu sunt potrivite pentru culturile de rapiță, dar aceștia au continuat să semene rapiță, parcă Dumnezeu le luaseră mințile, susțineau sus și tare că ei trebuie să semene rapiță fiindcă și strămoșii lor, acum o sută de ani, tot rapiță semănaseră și nu chiar toți muriseră de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
animale, dar la fel de gustos precum cel pentru oameni, veniseră și devastaseră culturile frumos înfrunzite, băgaseră plugurile în el și semănaseră rapiță. Ea le spusese că pământurile lor nu sunt potrivite pentru culturile de rapiță, dar aceștia au continuat să semene rapiță, parcă Dumnezeu le luaseră mințile, susțineau sus și tare că ei trebuie să semene rapiță fiindcă și strămoșii lor, acum o sută de ani, tot rapiță semănaseră și nu chiar toți muriseră de foame. Unii au mai și rămas, ca
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
plugurile în el și semănaseră rapiță. Ea le spusese că pământurile lor nu sunt potrivite pentru culturile de rapiță, dar aceștia au continuat să semene rapiță, parcă Dumnezeu le luaseră mințile, susțineau sus și tare că ei trebuie să semene rapiță fiindcă și strămoșii lor, acum o sută de ani, tot rapiță semănaseră și nu chiar toți muriseră de foame. Unii au mai și rămas, ca dovadă că ei există, au venit să-și ia pământurile înapoi, pământuri furate de comuniști
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
lor nu sunt potrivite pentru culturile de rapiță, dar aceștia au continuat să semene rapiță, parcă Dumnezeu le luaseră mințile, susțineau sus și tare că ei trebuie să semene rapiță fiindcă și strămoșii lor, acum o sută de ani, tot rapiță semănaseră și nu chiar toți muriseră de foame. Unii au mai și rămas, ca dovadă că ei există, au venit să-și ia pământurile înapoi, pământuri furate de comuniști și lucrate atât de prost de aceștia. Ea nu îndrăznea să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să-și ia pământurile înapoi, pământuri furate de comuniști și lucrate atât de prost de aceștia. Ea nu îndrăznea să le spună că nu comuniștii au lucrat pământurile, că au făcut-o chiar ei, nepoții și strănepoții celor care cultivau rapiță pe aceste pământuri acum o sută de ani, la unii chiar le-a plăcut C.A.P.-ul, au furat cât au putut din averea comună, mult mai mult decât ar fi obținut din propriul lor pământ, cu propria lor muncă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]