1,708 matches
-
L’Unité de l’homme, Paris, Seuil, pp. 491-507. TAGUIEFF Pierre-André (1988), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, La Découverte. Φ Culturalism, Cultură, Diferență (dreptul la Î), DIVERSITATE, ETNICITATE, Etnocentrism, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, PREJUDECATĂ, RASISM Patrietc "Patrie" Φ FRATERNITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE Patrimoniu culturaltc "Patrimoniu cultural" Provenită din etimonul latin patrimonium, vocabula „patrimoniu” caracterizează ceva bun, interesant, esențial pentru fiecare și, În aceeași măsură, pentru colectivitate. Combinată rând pe rând cu calificative precum ecologic, fosil, gastronomic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
refuzul unor practici violente În interiorul școlilor (a se vedea povestea Marei Gozet, apărută În 2003 În Collèges de France, Paris, Fayard)? Se știe că anatema este folosită cu ușurință În anumite medii care-și spun „alternative” sau „libertare”. Delictul de rasism se pedepsește. N-am putea include printre actele de delincvență și insulta „rasist” sau „fascist”, adresatăpentru un „da” sau un „nu” În anumite situații din viața cotidiană unui comerciant sau unui profesor care doresc să impună respectarea unor reguli elementare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
socială relativ puternică (În comparație cu societățile neindustrializate), asistă la pierderea bazei eterogenității și, astfel, la intensificarea spaimei de celălalt. Distrugând raporturile ierarhice tradiționale, ea face necesară instituirea unor diferențe arbitrare cu scopul menținerii identității sociale. „Diferențele” rasiale Îndeplinesc perfect această funcție. Rasismul, din această perspectivă, apare ca rezultatul căutării unor diferențe substitutive (Tinland, 1978, pp. 23-33). Ar exista deci o legătură Între rasism și modernitate politică, așa cum credea și Louis Dumont (a se vedea totuși, Într-o perspectivă critică asupra analizelor acestuia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tradiționale, ea face necesară instituirea unor diferențe arbitrare cu scopul menținerii identității sociale. „Diferențele” rasiale Îndeplinesc perfect această funcție. Rasismul, din această perspectivă, apare ca rezultatul căutării unor diferențe substitutive (Tinland, 1978, pp. 23-33). Ar exista deci o legătură Între rasism și modernitate politică, așa cum credea și Louis Dumont (a se vedea totuși, Într-o perspectivă critică asupra analizelor acestuia, lucrările lui Alain Renaut sau Dominique Schnapper, În special La Relation à l’autre). O categorie socială Din imperfecțiunea instrumentelor și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
imperfecțiunea instrumentelor și din ezitările clasificărilor rasiale, putem deduce că „rasa nu este un element spontan al percepției și al cunoașterii” (Guillaumin, 1981, p. 59). De altfel, practicile discriminatorii se pot lipsi foarte bine de o categorisire biologică. Existența unui „rasism fără rasă” o dovedește Îndeajuns. Descriind violențele xenofobe ale unor locuitori din Guadelupa Îndreptate Împotriva unor dominicani (septembrie 1979 și decembrie 1981), Laënnec Hurbon (Hurbon, 1983, p. 1990) remarcă: „Dar toate acestea nu seamănă cumva cu rasismul? Și dacă da
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
biologică. Existența unui „rasism fără rasă” o dovedește Îndeajuns. Descriind violențele xenofobe ale unor locuitori din Guadelupa Îndreptate Împotriva unor dominicani (septembrie 1979 și decembrie 1981), Laënnec Hurbon (Hurbon, 1983, p. 1990) remarcă: „Dar toate acestea nu seamănă cumva cu rasismul? Și dacă da, nu este ciudat? Căci ne aflăm În prezența practicilor și discursurilor a două grupuri de populații negre. Poate că se va putea verifica din nou că rasismului puțin Îi pasă de problema rasei”. Ceea ce nu ne va
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
p. 1990) remarcă: „Dar toate acestea nu seamănă cumva cu rasismul? Și dacă da, nu este ciudat? Căci ne aflăm În prezența practicilor și discursurilor a două grupuri de populații negre. Poate că se va putea verifica din nou că rasismului puțin Îi pasă de problema rasei”. Ceea ce nu ne va surprinde, dacă ne amintim că, din punct de vedere istoric, noțiunea de rasă s-a construit prin combinarea mai multor tipuri de clasificare, nu numai anatomică, ci și juridică (rasa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
determină modurile de a fi și de a gândi. Factorul explicativ primordial pentru a Înțelege diversitatea lumii sociale era pentru Renan limba, și nu sângele. În fond, era vorba Însă despre același mod de gândire esențialist ca și al teoreticienilor rasismului biologic. Superioritatea limbilor indo-europene (sau ariene) față de limbile semitice inducea superioritatea rasei ariene față de rasa semitică. Știm ce utilizare s-a dat În anii ’30 acestei superiorități. În secolul al XIX-lea, ca și În prima jumătate a secolului XX
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este ceea ce cutuma numește rasă. Cu alte cuvinte, „noțiunea trebuie ridicată la rang de producție socială analizabilă la fel ca și celelalte producții sociale” (Guillaumin, 1977, p. 10). Vom reține deci caracterul fundamental al procesului de distingere, precum și funcționalitatea unui rasism fără rasă. Altfel spus, rasa constituie Înainte de toate „o categorie ș...ț de excludere și de ucidere” (Guillaumin, 1981, p. 65). Faptul că realitatea ei se situează pe terenul simbolicului, și nu al biologicului o face cu atât mai redutabilă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Guillaumin, 1981, p. 65). Faptul că realitatea ei se situează pe terenul simbolicului, și nu al biologicului o face cu atât mai redutabilă. Și dacă negarea faptului rasial, permisă În stadiul actual al științei, nu ajunge pentru a lupta Împotriva rasismului, motivul este acela că realitatea rasei e Înainte de toate socială. Nu suntem siguri că cei care, fără nici o rea intenție, caută să-i dea o aparență legitimă sunt conștienți de această teribilă realitate. A. P. & GAYON Jean (1997), „Le philosophe et
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Paris, La Découverte. — (1998), „Le Racisme”, Les Cahiers du CEVIPOF, nr. 20, pp. 4-104. TINLAND Franck (1978), La Différence anthropologique. Essai sur les rapports de la nature et de l’artifice, Paris, Aubier Montaigne. Φ ANTIRASISM, Diferență (dreptul la Î), Excludere, RASISM Rasismtc "Rasism" Ceea ce numim prin convenție „rasism” n-a Încetat, În ciuda banalizării termenului din cauza suprautilizării politice și mediatice, să pună probleme de definire. Simultan, cuvântul a devenit o insultă În limbajul obișnuit („rasist mizerabil!”). Este important așadar, pentru specialiștii și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Découverte. — (1998), „Le Racisme”, Les Cahiers du CEVIPOF, nr. 20, pp. 4-104. TINLAND Franck (1978), La Différence anthropologique. Essai sur les rapports de la nature et de l’artifice, Paris, Aubier Montaigne. Φ ANTIRASISM, Diferență (dreptul la Î), Excludere, RASISM Rasismtc "Rasism" Ceea ce numim prin convenție „rasism” n-a Încetat, În ciuda banalizării termenului din cauza suprautilizării politice și mediatice, să pună probleme de definire. Simultan, cuvântul a devenit o insultă În limbajul obișnuit („rasist mizerabil!”). Este important așadar, pentru specialiștii și oamenii de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Cahiers du CEVIPOF, nr. 20, pp. 4-104. TINLAND Franck (1978), La Différence anthropologique. Essai sur les rapports de la nature et de l’artifice, Paris, Aubier Montaigne. Φ ANTIRASISM, Diferență (dreptul la Î), Excludere, RASISM Rasismtc "Rasism" Ceea ce numim prin convenție „rasism” n-a Încetat, În ciuda banalizării termenului din cauza suprautilizării politice și mediatice, să pună probleme de definire. Simultan, cuvântul a devenit o insultă În limbajul obișnuit („rasist mizerabil!”). Este important așadar, pentru specialiștii și oamenii de știință care recurg la acest
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la o serie de exigențe ce țin de epistemologie, dar și de filosofia morală și de filosofia politică. Probleme de definire: tipuri de abordare și niveluri de analiză Ne mulțumim cel mai adesea, inclusiv În anumite lucrări academice, să definim rasismul prin cele două presupuse componente ale sale. În primul rând, biologizarea diferitului sau a diferențelor pentru a naturaliza o inferioritate atribuită sau a stabili o clasificare ierarhizantă a grupurilor umane. În al doilea rând, o respingere a diferenței de tip
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atitudinilor și comportamentelor care exprimă o irezistibilă și fundamentală „refuzare a celuilalt”, a celuilalt ca fiind diferit, străin și amenințător, atitudine sau dispoziție pe care o vom numi heterofobă (Memmi, 1982, pp. 115-118; Taguieff, 1995, pp. 302-304), ceea ce Înseamnă că rasismul este conceput ca o xenofobie generalizată și ideologizată. Problema definirii este Însă departe de a fi rezolvată. Se cuvine, din această perspectivă, să disociem ceea ce este amestecat În judecata comună și În discursul obișnuit. Vom distinge, mai Întâi, rasismul clasic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că rasismul este conceput ca o xenofobie generalizată și ideologizată. Problema definirii este Însă departe de a fi rezolvată. Se cuvine, din această perspectivă, să disociem ceea ce este amestecat În judecata comună și În discursul obișnuit. Vom distinge, mai Întâi, rasismul clasic, biologic și inegalitar (Banton, 1987), și neorasismul, diferențialist și cultural, care nu biologizează diferitul (Taguieff, 1988, p. 14 și urm.). Primul este axat pe afirmarea și menținerea unei superiorități rasiale pe care și-o atribuie dominanții, În timp ce al doilea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
axat pe afirmarea și menținerea unei superiorități rasiale pe care și-o atribuie dominanții, În timp ce al doilea presupune cultul identităților particulare și al purității lor, de unde stereotipurile negative ale imigrației ca „invazie” și „poluare”. Trebuie, apoi, să facem distincție Între rasismul de tip universalist, fondat pe o negare a identității, și rasismul de tip diferențialist, fondat pe o negare a umanității. Să precizăm această distincție fundamentală: rasismul derivat din universalismul abstract nu recunoaște demnitatea specifică a unui grup sau a altuia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o atribuie dominanții, În timp ce al doilea presupune cultul identităților particulare și al purității lor, de unde stereotipurile negative ale imigrației ca „invazie” și „poluare”. Trebuie, apoi, să facem distincție Între rasismul de tip universalist, fondat pe o negare a identității, și rasismul de tip diferențialist, fondat pe o negare a umanității. Să precizăm această distincție fundamentală: rasismul derivat din universalismul abstract nu recunoaște demnitatea specifică a unui grup sau a altuia și se recunoaște prin refuzarea totală a dreptului la diferență (chiar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stereotipurile negative ale imigrației ca „invazie” și „poluare”. Trebuie, apoi, să facem distincție Între rasismul de tip universalist, fondat pe o negare a identității, și rasismul de tip diferențialist, fondat pe o negare a umanității. Să precizăm această distincție fundamentală: rasismul derivat din universalismul abstract nu recunoaște demnitatea specifică a unui grup sau a altuia și se recunoaște prin refuzarea totală a dreptului la diferență (chiar regândit ca drept individual), prin negarea diversității ca valoare (el este deci heterofob), În timp ce rasismul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasismul derivat din universalismul abstract nu recunoaște demnitatea specifică a unui grup sau a altuia și se recunoaște prin refuzarea totală a dreptului la diferență (chiar regândit ca drept individual), prin negarea diversității ca valoare (el este deci heterofob), În timp ce rasismul care derivă din viziunea diferențialistă radicală constă În sacralizarea sau absolutizarea diferențelor, fie ele fenotipice sau culturale, și nu poate recunoaște În consecință o demnitate umană egală membrilor tuturor grupurilor deoarece neagă originea comună a oamenilor (ar putea fi numit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În sacralizarea sau absolutizarea diferențelor, fie ele fenotipice sau culturale, și nu poate recunoaște În consecință o demnitate umană egală membrilor tuturor grupurilor deoarece neagă originea comună a oamenilor (ar putea fi numit heterofil, datorită pasiunii sale declarate pentru diferențe). Rasismul diferențialist se exprimă, În forma sa dură, prin intoleranță rasială, iar În forma sa blândă, prin teza incomunicabilității radicale a culturilor. Trebuie, de asemenea, să nu confundăm rasismul de exploatare (ilustrat de colonialismul european sau de sistemul sclavagist modern), deci
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
oamenilor (ar putea fi numit heterofil, datorită pasiunii sale declarate pentru diferențe). Rasismul diferențialist se exprimă, În forma sa dură, prin intoleranță rasială, iar În forma sa blândă, prin teza incomunicabilității radicale a culturilor. Trebuie, de asemenea, să nu confundăm rasismul de exploatare (ilustrat de colonialismul european sau de sistemul sclavagist modern), deci un rasism ideologic a cărui principală funcție este aceea de a legitima un proces de exploatare-dominare (Williams, 1965), cu rasismul de exterminare, care include un proiect de genocid
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se exprimă, În forma sa dură, prin intoleranță rasială, iar În forma sa blândă, prin teza incomunicabilității radicale a culturilor. Trebuie, de asemenea, să nu confundăm rasismul de exploatare (ilustrat de colonialismul european sau de sistemul sclavagist modern), deci un rasism ideologic a cărui principală funcție este aceea de a legitima un proces de exploatare-dominare (Williams, 1965), cu rasismul de exterminare, care include un proiect de genocid mai mult sau mai puțin explicit, ilustrat cel mai clar de regimul nazist (Katz
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a culturilor. Trebuie, de asemenea, să nu confundăm rasismul de exploatare (ilustrat de colonialismul european sau de sistemul sclavagist modern), deci un rasism ideologic a cărui principală funcție este aceea de a legitima un proces de exploatare-dominare (Williams, 1965), cu rasismul de exterminare, care include un proiect de genocid mai mult sau mai puțin explicit, ilustrat cel mai clar de regimul nazist (Katz, 1980). Această distincție importantă, introdusă la sfârșitul anilor ’60 de gânditoarea Jeanne Hersch (Hersch, 1967, pp. 127-128), o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că, În perioada post-nazistă, În urma procesului de la Nürnberg, norma antirasistă a fost nu numai interiorizată de cetățenii statelor democratice-pluraliste, În special datorită acțiunii organizațiilor militante, ci și instituționalizată, cu ajutorul unui arsenal legislativ care a permis sancționarea unor acte ca delicte. Rasismul nu a dispărut, dar modurile sale de manifestare au devenit nemărturisite, rușinoase, iar exprimarea a devenit indirectă și implicită: nemaiapărând decât În mod excepțional În spațiul public sub formă de acte flagrante sau de cuvinte explicite susceptibile de a intra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]