3,475 matches
-
poate fi mântuită prin negarea idealului actualizat și dezvăluirea unui nou ideal pe care, cumva, îl poartă în pântecele sale. Calea aceasta către profunzimile realității (ale vieții) este fără sfârșit, deși ea pare a reîncepe, din când în când. "Eterna reîntoarcere" către viața însăși, prin actul de reevaluare este chemarea pe care omul o va putea urma oricând; pentru aceasta îi trebuie însă ceva care și-a pierdut "actualitatea" și pare a fi pierdut și șansa de a mai reveni: voința
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
trăind-o. Dar secătuirea resurselor vitale ale istoriei a fost, totuși, necesară pentru reîmprospătarea acestei forțe care trage în jos către originea vieții însăși, către o survenire a voinței de putere. Reevaluarea tuturor valorilor reprezintă un act posibil doar prin reîntoarcerea la sursele primare ale vieții; așadar, posibilitatea sa este legată tocmai de pierderea acestora. Eterna reîntoarcere (conceptul este interpretat, aici, într-un mod liber, depășind o încadrare semantică strictă în care pare a nu-l fi așezat nici autorul său
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care trage în jos către originea vieții însăși, către o survenire a voinței de putere. Reevaluarea tuturor valorilor reprezintă un act posibil doar prin reîntoarcerea la sursele primare ale vieții; așadar, posibilitatea sa este legată tocmai de pierderea acestora. Eterna reîntoarcere (conceptul este interpretat, aici, într-un mod liber, depășind o încadrare semantică strictă în care pare a nu-l fi așezat nici autorul său) este un concept ale cărui sensuri se apropie de imaginea mitologică a nostalgiei începuturilor. Gustave Thibon
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aici, într-un mod liber, depășind o încadrare semantică strictă în care pare a nu-l fi așezat nici autorul său) este un concept ale cărui sensuri se apropie de imaginea mitologică a nostalgiei începuturilor. Gustave Thibon sugerează că "eterna reîntoarcere" asigură omului ceea ce-i lipsea după ce "Dumnezeu a murit": eternitatea. Doar în clipa refacerii ființei sale, viața este viață ca atare; în rest, ea este coruptă. Degradarea vieții omului își află temeiul în actul desăvârșitor al umanului: evaluarea. Ceea ce dă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sale, viața este viață ca atare; în rest, ea este coruptă. Degradarea vieții omului își află temeiul în actul desăvârșitor al umanului: evaluarea. Ceea ce dă măreție omului îi și tocește măreția. De altminteri, reevaluarea este act "pozitiv" doar în clipa reîntoarcerii la sursele primare ale existenței; dincolo de această instanță ea este minciună. Iar minciuna modernității este dogmatizarea ființei, adevărului și realului. Un critic autorizat al filosofiei lui Nietzsche tălmăcește astfel aceste gânduri ale filosofului german: "Lumea nu este nici adevărată, nici
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
minciună și un reziduu de umanitate. Ne-am putea aștepta la o renaștere a omului prin "învierea" lui Dumnezeu? Logica demersului nietzschean nu respinge o asemenea idee. De altminteri, tocmai ceea ce dă viața omului, rearun-cându-l către originea vieții, anume eterna reîntoarcere, îngăduie și deicidul; dar numai atât cât actul ca atare este încă o simplă posibilitate; produs, el actualizează și potențează la maximum tocmai originile vieții, care nu pot ajunge în ființa lor decât ca absolut. (Poate, ca Dumnezeu!?) Reîntoarcerea eternă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
eterna reîntoarcere, îngăduie și deicidul; dar numai atât cât actul ca atare este încă o simplă posibilitate; produs, el actualizează și potențează la maximum tocmai originile vieții, care nu pot ajunge în ființa lor decât ca absolut. (Poate, ca Dumnezeu!?) Reîntoarcerea eternă stă în posibilitatea oricărui om. Dar numai cei "chemați" o trăiesc: sunt "oamenii nobili". Logica lui Nietzsche, referitoare la conceptul omului nobil, nu poate nesocoti deicidul: de fapt, îl impune, căci omul în postura sa de "legiuitor" (evaluator originar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cea umană) cu un sens ireversibil, cum face C. Rădulescu-Motru, căci re-evaluarea presupune o revenire, așa încât, devenirea are o formă circulară. Și la unul și la celălalt există câte un agent: cel al înnoirii liniare este vocația; cel al veșnicei reîntoarceri este nobilul, omul superior ("filosoful"); sau ar putea fi supraomul. Prin conceptul vocației, personalismul energetic confirmă determinismul prin finalitate, care, după cum am văzut, este construit în analogie cu structura formală a finalității kantiene. Legiuitorul (termen generic, aici, pentru filosof, nobil
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conceptul vocației, personalismul energetic confirmă determinismul prin finalitate, care, după cum am văzut, este construit în analogie cu structura formală a finalității kantiene. Legiuitorul (termen generic, aici, pentru filosof, nobil, om superior, chiar supraom), reevaluatorul tuturor valorilor, cel care trăiește veșnica reîntoarcere, deschide două orizonturi: al trecutului, în seria căruia el este punct final; al reevaluării, în care el este autorul actului originar, fiind el însuși de condiția originarului. Odată așezat în limitele propriei lucrări, legiuitorul reface ordinea trecutului; omul însuși capătă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în limitele propriei lucrări, legiuitorul reface ordinea trecutului; omul însuși capătă îndreptățire existențială prin actul său. Cele patru idei fundamentale ale filosofiei lui Nietzsche, potrivit unor interpreți ai acesteia (E. Fink, de exemplu) moartea lui Dumnezeu, voința de putere, veșnica reîntoarcere a Aceluiași, supraomul semnifică împreună tocmai acest moment al îndreptățirii existențiale a omului creator. Deicidul își are rostul în acest patrulater semantic. În schema formală a finalității kantiene și în cea a determinismului prin finalitate personalist-energetică, Dumnezeu lipsește pur și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
către natură (către sursele vieții) este, totodată, înaintare către Dumnezeu. Căci "Dumnezeu a murit" fiindcă omul s-a pierdut de sine, s-a dezumanizat. Atingerea limitei de jos a umanului comite deicidul. Și, într-un fel, dacă urmăm logica eternei reîntoarceri, refacerea omului (reumanizarea lui) înseamnă reînvierea lui Dumnezeu. Regăsim aici, cred, termenii primari ai creștinismului, reprobat, uneori în termeni violenți, de Nietzsche: mântuirea ca re-umanizare și învierea ca act mântuitor. Atingerea condiției de creator face din om un fel de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sănătoasă" a nobililor vestesc supraomul. Acesta se definește printr-un act în afara sa reevaluarea tuturor valorilor -, nu prin recunoaștere de sine. Totuși, spațiul așteptatei sale geneze este umanul, mai bine-zis, interioritatea umană, cum consideră Ernst Bertram. "Această idee (ideea eternei reîntoarceri n. C.) care, prin puterea sa transformatoare, urma să sfâșie istoria omenirii în două, idee care urma să devină misterul oamenilor superiori și care, prin aptitudinea sa de a educa și selecta, urma să-l cheme pe supraom din interioritatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
într-o reabilitate a omului prin personalizare, într-o reapropiere și chiar identificare a omului cu modelul divin; "personalitatea" rezultat al personalizării reprezintă tocmai constituția divină a omului, survenită prin mântuire, adică prin recâștigarea condiției pierdute datorită căderii în păcat. "Reîntoarcerea la starea de perfecțiune primitivă comentează Gheorghe Vlăduțescu ideea despre a treia creație -, de aceea ar echivala cu revenirea la Dumnezeu și la conștiința că libertatea și voința sunt răul și căderea e istoria, mișcarea umană"287. În esența sa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deschiderea celebrului Teatru alla Scală din Milano după lucrările de restaurare reclamate de distrugerile provocate de război, marele dirijor Arturo Toscanini - un îndârjit adversar al nazismului, nu a ezitat să includă în program pagini din creația lui Verdi. După aceasta reîntoarcere glorioasa pe prima scenă de operă din Italia, parcursul pe mai departe a lui Giuseppe Verdi va fi unul triumfal. Expasiunea în lumea întreagă a repertoriului verdian în anii deceniilor nouă și zece (era celor trei celebrii tenori - Pavarotti, Domingo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
vor întoarce (Sotto îl paterno tetto...Oh potessi nel mio core). În final Leonora va părăsi scenă îndreptându se spre satul din apropiere. Tabloul 2 În apropierea castelului lui Ezzelino. Între timp tatăl Leonorei, Oberto, sosește și el, bucuros de reîntoarcere dar preocupat de soarta fiicei sale despre care nu mai știe nimic. Curând își va face apariția Leonora care este surprinsă să-și regăsească tatăl în apropierea castelului lui Ezzelino. În primul moment Oberto va fi furios pe Leonora la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ceaușescu și România au militat consecvent în toate întâlnirile și convorbirile pe care le avea cu alte personalități, pentru rezolvarea situației poporului palestinian, în conformitate cu interesele sale naționale, prin mijloace pașnice care să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate, reîntoarcerea refugiaților palestinieni și la crearea unui stat palestinian independent și suveran pe teritoriul recunoscut de ONU și de comunitatea internațională. Diplomația românească, inclusiv președintele țării, au reușit să sensibilizeze șefi de state și de guverne, personalități marcante ale vieții politice
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
anii petrecuți la Geneva, în Secretariatul ONU, eram tentat să-i spun cât mai multe dar, trebuie să recunosc, instinctul de conservare, prudența, au fost mai puternice. Așa cum bănuiam, veștile cu privire la isprava noastră la Nairobi au ajuns la București înaintea reîntoarcerii noastre în țară. Nimeni nu ne-a felicitat pentru ceea ce am făcut acolo, dar nici nu am primit reproșuri. Aveam ferma convingere că poziția noastră de la Nairobi și modul în care am acționat au fost corecte și oportune. Tot la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
etc.) (p. 49). 2. Și logica povestirilor a lui Vladimir Propp (1970) este denaturată în reprezentarea violenței. Din schema narativă complexă a lui Propp se reține în programele violenței televizuale aproape o singură fază/formă, lupta fizică, în detrimentul celorlalte (ajutor, reîntoarcere, recunoaștere, pact înșelător, substituție, răpire, furt, prezentarea, dezvoltarea și restabilirea ordinii, complicare, transfer/căutare, recunoaștere). Prezentarea violenței la televiziune, aproape ca un „dat natural” amplifică și chiar deturnează modelele narative identificate de R. Barthes și V. Propp în alte categorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
zilele sale, când economia nu mai era naturală, ci era economie de schimb, chiar o economie de schimb monetar. Impresionat, însă, de capcana profiturilor, filosoful a căutat o ieșire. De aceea el militează pentru îndreptarea lucrurilor spre binele omenirii, prin "... reîntoarcerea la crematistica naturală..."75. Economia schimbului și a banului, economia profitului, era condamnată de Aristotel. Prea târziu. Marea aventură, așa cum spuneam, începuse de câteva mii de ani. Homo Sapiens 76 este omul inteligent, cu vorbire articulată și capacități intelectuale depline
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
impuse de stat, instabilitatea politică. Atunci când recapătă încredere în monedă, oamenii reîncep să folosească moneda. Există și un troc asumat, practicat pentru avantajele sale ca formă de schimb. Philip Kotler vorbește chiar despre o evidentă tendință a economiei mondiale de reîntoarcere la troc294. Remarcăm, într-o sinteză evoluțiile în folosința trocului ca formă de schimb: extinderea sa în spațiu, dar și ca volum de relații comerciale, perfecționarea metodelor de schimb marfă contra marfă, apariția firmelor specializate în intermedierea directă marfă contra
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
circulație, a rezultat un boom inflaționist, urmat de o recesiune deflaționistă când oferta de bancnote s-a contractat. La sfârșind războiului regelui George cu Franța, în 1748, Parlamentul a început să preseze coloniile în vederea retragerii masei de bancnote și a reîntoarcerii la moneda metalică. În 1751, Marea Britanie a interzis orice emisiune de bancnote în New England și a ordonat inițierea unei acțiuni pentru convenirea, în monedă metalică, a banilor de hârtie deja emiși. În cele din urmă, în 1764, Parlamentul a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
că Newport, care până in acel moment fusese un centru înfloritor al importurilor companiei West Indian pentru vestul Massachusettsului, și-a pierdut activitățile comerciale în favoarea Bostonului, ajungând să se zbată în mediocritate. De fapt, așa cum un student din Massachusetts sublinia, reîntoarcerea către moneda metalică a produs, în mod surprinzător, dislocări, recesiuni sau deflație a prețurilor nesemnificative. Într-adevăr, prețul grâului a scăzut mai puțin în Boston decât in Philadelphia, care nu a readoptat moneda metalică la începutul anilor 1750. După reintroducerea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
unui nou statut social. Cursa solitară (În antiteză cu suspendarea controlată de bărbații satului) trebuie să confirme această schimbare: inițiații Își controlează sfâșierea trupului, iar rănile sunt dovada parcurgerii Întregului ciclu inițiatic. Depășirea durerii, oboselii și spaimei le dă dreptul reîntoarcerii acasă, neasistați de nimeni, deci ca persoane transfigurate, ca entități sociale cu o identitate și legitimitate aparte. În paralel cu transformarea inițiaților are loc și transformarea comunității. Aceasta reface, În cele cinci zile de ceremonial, istoria mitică fondatoare, intră În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rituale ale trecerii zilelor, anotimpurilor, anilor, Însemne care Înlocuiesc scurgerea egală a timpului cu una ritmată, fluxul impredictibil al evenimentelor cu o succesiune previzibilă de momente de graniță, caracterul inedit al fiecărui nou moment cu imaginea unui univers al „eternelor reîntoarceri”. Cele mai importante rituri calendaristice sunt asociate schimbării „crugului”, adică Încheierii unui ciclu și Începerii altuia nou (fie el an solar, an lunar sau grup de ani, precum secolul sau mileniul). Th. Gaster (1987, vol. XIII, pp. 148-150) propune o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
anumită influență asupra mediului, fie prin confirmarea și Întărirea unor reprezentări sociale, fie prin punerea În discuție și prin reflecția critică asupra valorilor și stereotipurilor comune. În acest sens, Ian Reader (1993, p. 222) relevă rolul simbolurilor renașterii și ale reîntoarcerii În sistemul imaginar al pelerinajului: Renaștere la o nouă viață după efectuarea pelerinajului, renașterea unei comunități sfărmate, renașterea și reafirmarea unei comunități recreate și a unei identități comunitare; pelerinajul implică restaurarea unor sfâșieri dureroase ale trecutului, vindecarea rănilor, pierderea și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]