11,491 matches
-
1998), tipuri la care se mai pot adăuga și altele (vezi și Mitrofan, 2003): agresivitate directă (agresarea nemijlocită) și indirectă (prin intermediari); violentă și nonviolentă; individuală și de grup; manifestă și latentă. Literatura de domeniu mai face distincția între agresivitatea reactivă - cea prin care se răspunde unei provocări - și cea proactivă, inițiată fără provocări prealabile. Importantă este, de asemenea, diferențierea între agresivitatea verbală și cea fizică, aceasta din urmă fiind mult mai gravă, atât prin consecințele asupra agresantului, cât și prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
receptării lor în Franța și în România, apoi cele despre Marcel Proust și destinul capodoperei sale în literatura română interbelică sau despre relațiile marelui scriitor cu românii. În ce privește receptarea lui în spațiul românesc, romanul lui Proust va fi caracterizat drept „reactiv pentru definirea unor poziții critice, pentru descifrarea modelului personal al fiecăruia de a gândi în problema romanului modern”. Alte pagini definesc ipostaza rebreniană a epicului (nici aici nu lipsesc formulările care se rețin: „contemporan ca om cu Proust și Gide
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
evaluarea obiectelor și a valorii acestora, mergând adesea până la o importantă slăbire a tendințelor autoconservatoare. 4. Frustarea Eului Aceasta reprezintă una dintre temele importante ale Psihologiei Morale. Orice frustrare a Eului unei persoane va avea urmări fie imediate, de tip reactiv, fie la distanță În timp, manifestate prin atitudini psiho-morale de o factură particulară. Reacțiile la frustrare au fost studiate de noi cu altă ocazie. Ele reprezintă teme ale psihopatologiei sau ale psihanalizei. Ne vom ocupa În continuare de atitudinile psiho-morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
decursul vieții. Persoana răspunde la aceste situații, În mod specific, imediat, sau În timp. Adesea, aceste răspunsuri, pe care le-am numit atitudini și reacții, sunt etichetate În mod simplist și eronat ca tulburări psihice, boli mintale sau stări patologice reactive. Într-o anumită privință aceste aspecte sunt justificate, dar de cele mai multe ori se exagerează. Greșeala constă În faptul că nu se face corelația Între natura situațiilor de viață și modul de reacție, tipul de răspuns al persoanei. De multe ori
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
rezolvate urgent. Modul de viață contemporan a adus schimbări importante atât pentru om, cât și pentru grupul social-uman. Condițiile de viață, ritmul vieții și obligativitatea de asimilare a noului antrenează noi forme de manifestare ale patologiei psihice: suprasolicitare, stres, stări reactive de tip nevrotic, anxios, depresii, afecțiuni psihosomatice, tulburări de comportament, conduite de tip deviant, sociopatii, creșterea violenței, toxicomanii și perversiuni sexuale. Toate acestea constituie un tablou sumbru al vieții comunității umane a secolului XX, în plină expansiune a civilizației. Creșterea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de sănătatea mintală, factorii de risc și vulnerabilitatea personalității față de bolile psihice, aspectele particulare legate de suicid, conduitele deviante, alcoolism, socio-patologia psihiatrică a grupului familial, epidemiologia bolilor psihice, adaptarea și inadaptarea psihosocială, activitatea intelectuală și surmenajul intelectual, nevrozele și stările reactive, stresul psihic, aspectele morbidității psihice în grupul familial, aspectele medico-legale ale bolilor psihice, psihoprofilaxia și recuperarea bolilor psihice etc. Deosebit de prețioasă a fost colaborarea, în anii de activitate de la Institutul de Neurologie și Psihiatrie din București, a d-nei dr. Alexandra
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportamentul (E. Minkowski, K. Jaspers, K. Schneider). Aceste aspecte sunt esențiale pentru acțiunea de igienă mintală, necesitând cunoașterea exactă a marilor tablouri nosologice. În sensul acesta, bolnavii psihic pot fi: persoane care reacționează patologic la experiențele vieții trăite (nevroze, stări reactive); persoane care-și schimbă regimul de personalitate în funcție de un proces de dezechilibru interior, endogen, nefiind influențate de factori externi (psihoze); constituții caracteriale anormale ale personalității (psihopații); nedezvoltări intelectuale, afective, neuro-motorii (oligofrenii); persoane care simulează tulburări psihice pentru obținerea unor avantaje
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conflict emoțional. El are la bază o stare de angoasă, care duce la nevroze. Conflictul legat de un obstacol relațional extern este un conflict de competiție și conduce la declanșarea instinctului combativ și a manifestărilor agresive. 3. Reacția și patologia reactivă Reacția este un termen apărut tardiv, care desemnează conceptul de acțiune reciprocă, atunci când individul acționează la rândul său asupra agentului cauzal. În cazul reacției, avem de-a face cu un cuplu sau cu o „pereche compensată”, formată din acțiune și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de anulare a acțiunii traumatizante; retenția (refularea sau staza afectivă), care este o acțiune din interiorul subiectului către interiorul său, mișcare sau acțiune care duce, prin asimilarea sau înglobarea traumatismului, la apariția unor procese patogene, a unor tulburări sau boli reactive. O dată cu acestea apare și conceptul de boală reactivă, care se definește în felul următor: un răspuns la un traumatism sau la o acțiune exercitată din exteriorul persoanei; ceea ce urmează în caz de eșec sau de abreacție insuficientă. În sfera psihiatriei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
staza afectivă), care este o acțiune din interiorul subiectului către interiorul său, mișcare sau acțiune care duce, prin asimilarea sau înglobarea traumatismului, la apariția unor procese patogene, a unor tulburări sau boli reactive. O dată cu acestea apare și conceptul de boală reactivă, care se definește în felul următor: un răspuns la un traumatism sau la o acțiune exercitată din exteriorul persoanei; ceea ce urmează în caz de eșec sau de abreacție insuficientă. În sfera psihiatriei și a psihoigienei, conceptul de reacție apare în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cea mai frecventă de afectare a stării de sănătate mintală, fapt care face ca igiena mintală să le acorde o atenție deosebită. K. Schneider deosebește două mari tipuri de reacții, după cum urmează: reacții anormale la evenimentele vieții trăite exterioare: depresia reactivă; starea crepusculară reacțională; delirul reacțional; reacții conflictuale interne, legate direct de natura personalității: crizele de mânie bruscă, necontrolată și de nestăpânit; reacțiile de gelozie anormală; reacțiile depresive grave; neîncrederea, îndoiala, care duc la dezvoltări de tip paranoic. 5. Aspectele patice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în mediul penitenciar au fost semnalate de multă vreme de specialiști (Baillarger, Delbruck, Kraepelin, Bonhoffer, Costedoat, Heuyer și Fouquet), care au arătat că ele fie se datorează constituției psihologice de tip deviant-caracteriopatic a acestor indivizi, fie este vorba de psihoze reactive ce apar ca urmare a regimului de penitenciar. Manifestările de natură constituțională implică tarele ereditare, constituția perversă sau hiperemotivă și cazurile de intelect de limită. Deținuții din penitenciare, în majoritatea lor devianți sociopatici, „aduc” cu ei această încărcătură caracterial-constituțională, pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt efectele lor? Așa cum spuneam, ele sunt de două feluri, fiecare având caracteristici și urmări proprii, după cum se poate vedea mai jos. a) Efectele imediate ale schimbărilor sociale asupra stării de Sănătate mintală se pot manifesta prin: nevroze și stări reactive; conduite de refugiu (alcoolism, consum de droguri, migrații populaționale); conduite delictuale antisociale; conduite de dependență socială. b) Efectele tardive ale schimbărilor sociale asupra stării de sănătate mintală se pot manifesta prin: schimbarea treptată a conduitelor și acțiunilor umane; schimbarea gusturilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ani prezintă următoarele caracteristici: interese psihosociale legate de intrarea individului în viața socială, profesională, întemeierea familiei etc.; factorii cu acțiune morbigenetică sunt predominant psihosociali, legați de începutul activității profesionale, adaptarea socio-profesională, competiția socială, eșecuri, conflicte; afecțiuni psihice reprezentate prin stări reactive, nevroze, toxicomanii, psihoze endogene; grupa de vârstă cuprinsă între 31 și 40 de ani se caracterizează prin următoarele: interese legate de viața socială și profesională, de familie; factorii cu acțiune morbigenetică sunt de ordin familial, social, profesional; afecțiunile psihice cele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de vârstă. În sensul acesta, noi am remarcat o anumită distribuție a riscului de morbiditate psihiatrică corespunzătoare grupelor de vârstă, după cum urmează: grupei de vârstă cuprinse între 0 și 15 ani îi corespund oligofreniile, epilepsia, tulburările de comportament, fugile, stările reactive legate de conflicte familiale; grupei de vârstă cuprinse între 16 și 20 de ani îi sunt caracteristice tulburările psihice care pot apărea datorită crizelor de pubertate și adolescență, și anume: tulburări de comportament și adaptare, stări reactive diferite, formele de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportament, fugile, stările reactive legate de conflicte familiale; grupei de vârstă cuprinse între 16 și 20 de ani îi sunt caracteristice tulburările psihice care pot apărea datorită crizelor de pubertate și adolescență, și anume: tulburări de comportament și adaptare, stări reactive diferite, formele de debut ale schizofreniei, unele forme de toxicomanie, fugă și vagabondaj, conduite deviante de tip sociopatic; grupei de vârstă cuprinse între 21 și 30 de ani îi corespund următoarele tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip sociopatic, toxicomanii și alcoolism, schizofrenie și PMD etc.; grupei de vârstă cuprinse între 31 și 40 de ani îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: alcoolism, toxicomanii, psihopatii și conduite deviante sociopatice, stări reactive, nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă cuprinse între 41 și 50 de ani îi corespund următoarele: alcoolism, psihopatii, stări reactive, nevroze, paranoia, conduite aberante; grupei de vârstă cuprinsă între 51-60 de ani îi corespund ca tulburări psihice următoarele: psihopatii, stări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cuprinse între 31 și 40 de ani îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: alcoolism, toxicomanii, psihopatii și conduite deviante sociopatice, stări reactive, nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă cuprinse între 41 și 50 de ani îi corespund următoarele: alcoolism, psihopatii, stări reactive, nevroze, paranoia, conduite aberante; grupei de vârstă cuprinsă între 51-60 de ani îi corespund ca tulburări psihice următoarele: psihopatii, stări reactive, nevroze, tulburări psihice de preinvoluție. grupei de vârstă cuprinse între 61 și 70 de ani îi sunt caracteristice nevrozele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă cuprinse între 41 și 50 de ani îi corespund următoarele: alcoolism, psihopatii, stări reactive, nevroze, paranoia, conduite aberante; grupei de vârstă cuprinsă între 51-60 de ani îi corespund ca tulburări psihice următoarele: psihopatii, stări reactive, nevroze, tulburări psihice de preinvoluție. grupei de vârstă cuprinse între 61 și 70 de ani îi sunt caracteristice nevrozele, ASC, demența senilă; grupei de vârstă de peste 70 de ani îi sunt caracteristice ASC și demența senilă. Cunoașterea acestor aspecte este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atât „eșecuri”, cât și „succese”; riscul pentru starea de sănătate mintală privește, în primul rând, capacitatea de adaptare a individului la viață și de reușită în competiția cu ceilalți, specifice pentru această perioadă ca boli psihice sunt nevrozele, depresia, stările reactive, alcoolismul, psihozele afective, paranoia, bolile psihosomatice; din punctul de vedere al igienei mintale se impune instituirea unor „tactici și strategii de viață” care să mențină echilibrul psihic și capacitățile de adaptare a individului la viață; etapa de involuție bio-psihosocială reprezintă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dar cu o mare bogăție de idei de tip ruminativ; pe acest fond se nasc îndoieli, scrupule, obsesii, fobii, ezitări, pudoarea morbidă; crizele pubertare cu caracter episodic; adolescența poate lua masca tuturor bolilor psihice. astfel, pot apărea bufee de tip reactiv sau psihotic, care fie sunt simple crize, fie exprimă debutul unei schizofrenii; ele au, de regulă, un caracter atipic, destul de greu de clarificat din punct de vedere diagnostic; se remarcă un amestec de elemente care conferă un caracter atipic tabloului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
inadaptare socială, agresiv și antisocial. Comportamentul patologic are la bază o tulburare psihică primară, care antrenează după ea modificări ale comportamentului de diferite forme și intensități. Acest tip de comportament se poate prezenta în mai multe moduri: conduite de tip reactiv (anxioase, fobice, impulsive, isterice, depresive etc.) sau nevrotic; conduite de tip caracteriopatic, specifice pihopatiilor (impulsivitate, iritabilitate, instabilitate, distimii etc.); conduite de tip psihotic, în care nota dominantă o dă dezacordul total al individului în raport cu realitatea, asociat cu o gravă alterare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
procesele de tip structural, dinamic sau relațional, fie în mod izolat, fie asociate între ele, putând determina tulburări ale diferitelor aspecte ale proceselor psihosociale, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Natura proceselor psihosociale Tipul dezechilibrelor psihosociale Endogene Reactive Structurale Conduitele agresive Sindromul delirant-anomic Sociopatiile Dinamice Sindromul de sinistrație Toxicomaniile Stările depresive Nevrozele Relaționale Sindromul de izolare comunitară / marginalizare / excludere Sindromul de înstrăinare comunitară Sindromul de privare de libertate Din analiza tabelului de mai sus rezultă că noi am
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de izolare comunitară / marginalizare / excludere Sindromul de înstrăinare comunitară Sindromul de privare de libertate Din analiza tabelului de mai sus rezultă că noi am preferat să izolăm următoarele grupe de dezechilibre psihosociale ale comunităților umane astfel: - dezechilibre psihosociale de tip reactiv; - dezechilibre psihosociale de tip endogen. Mecanismele care stau la baza tulburărilor psihosociale menționate constau în: - scăderea coeziunii grupului comunitar-uman, care duce la apariția unei patologii comunitare de tip structural, reprezentată prin: conduite agresive, sindromul delirant-anomic, sociopatii; - creșterea presiunii sociale, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
PROCESE PSIHOSOCIALE RELAȚIONALE (ADAPTARE) LIMBAJ/EXPRESII RELAȚII INTERPERSONALE COMUNICARE COOPERARE MENTALITATEA SPIRITUL GREGAR NIVELUL NOETIC FORȚE PREFERENȚIALE PROCESE PSIHOSOCIALE STRUCTURALE CREȘTE COEZIUNEA COMUNITARĂ IDEALUL AXIOLOGIC LIBERTATEA ASPIRAȚII TREBUINȚE/TENDINȚE PROCESE PSIHOSOCIALE DINAMICE SCADE PRESIUNEA SOCIALĂ I. Dezechilibrele psihosociale de tip reactiv 1. Sociopatiile Conceptul de sociopatie a fost relativ recent introdus în sfera de preocupări a psihiatriei sociale și iginei mintale (L. Bellak, P.M. Brunetti, M. Bates, N. Petrilowitsch și H. Flegel, M. Bleuler). Studiile actuale situează sociopatiile în cadrul conduitelor antisociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]