99,695 matches
-
între politicieni de mâna a șaișpea, o poveste penibilă despre "tălpile" aplicate anul trecut de Năstase lui Iliescu și invers, câteva mărunte dezvăluiri despre matrapazlâcurile unor foști și actuali demnitari au fost considerate mai importante decât acest succes nu doar real, dar și rarissim. Măcar o zi să fi lăsat presa deoparte senzaționalismul ieftin. Un astfel de premiu vine în România cam o dată la jumătate de secol, pe când furtișagurile cu care ne este împuiat capul se petrec zilnic... și asta într-
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
camera alunecă peste și printre straturi de flori. Primul episod (infernul) e un montaj exultând de violență, la care, în opinia lui Godard, se reduce întreaga istorie a omenirii. Acest montaj alcătuit din secvențe, majoritatea din alte filme, unele de "real footage" are și o tentă post-colonialistă, în sensul că Godard descrie crearea unui Celălalt într-un rol peren de țap ispășitor, prin intermediul unei voci feminine care comentează imaginile. Următorul "episod" (Godard le numește regate și le separă prin intertitluri) e
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
să (in)valideze moral desfășurarea unui duel. Din diverse motive, pe care am încercat să le trec în revistă, duelul nu a primit în spațiul românesc "drept de împămîntenire" (formularea îi aparține lui Alecsandri). Ar fi totuși cîteva excepții: duelurile reale, practicate de iuncherul B.P. Hasdeu (cu precizarea că s-au produs în coordonatele civilizației cazone țariste), și duelurile virtuale, prezente în dramaturgia lui Camil Petrescu. În rest, duelurile din istoria/cultura română sînt de regulă înfruntări ratate: trucate, mimate, simulate
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
restrâns (după cât se pare circa 15.000 exemplare) și se zbate într-o grea situație financiară. Dacă ar beneficia de un sprijin financiar suficient, ziarul s-ar putea dezvolta și este în mare măsură potrivit spre a dobândi o înrâurire reală asupra opiniei publice românești". Și urmându-și gândul, ambasadorul a continuat: "în caz că ar fi posibilă alocarea de mijloace pentru câștigarea de influență asupra presei românești, aș recomanda următorul procedeu: în primul rând, sprijinirea domnului Crainic și a ziarului său. Domnul
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
română în panorama culturală lusitană din care este, practic, absentă - în ciuda afinităților profunde și cu totul particulare existente între țările noastre. Vă puneți totuși, mai concret, problema receptării? Cine îl va citi pe Eminescu, acum, în Portugalia? Poate avea ecou real, la ora actuala, o asemenea antologie? Deși , la noi, publicul cultivat rămîne cantonat într-o rețea de referințe mai degrabă limitată la limbile de mare circulație, sîntem convinși că există cititori realmente pregătiți să-l descopere pe Eminescu și celelalte
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
grafică ieșită din computer. De parcă ar fi viu, dă din cap, dă din mână și e în stare chiar să se exprime cursiv. Stau la o jumătate de metru de el, dar mi-e greu să cred în existența lui reală. Toată lumea e convinsă că e mort demult și lui asta-i convine. îl deranjează doar cumplita singurătate. Luptând împotriva ei, și-a luat un motan slab, i-a pus numele Terentie, făcând un curios apel la patronimicul soției. Conform spuselor
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
Stelei de Aur, categorisit de Stalin drept cel mai bun roman despre țărănimea colhoznică, le-a produs cititorilor sovietici și celor din democrațiile populare o impresie de neuitat. Câțiva ofițeri din armata sovietică, luându-l pe eroul romanului drept personaj real, i-au scris o scrisoare plină de admirație, probând încă o dată încrederea rusului în cuvântul scris: "Mult stimate Serghei Timofeevici, - scriau ofițerii, - citind romanul lui Semeon Babaevski, am fost foarte interesați de faptele Dumneavoastră vitejești și am fost foarte emoționați
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
puțin decât poet: Astăzi suntem un popor/ și nu doar niște prostănaci păcăliți/ și astăzi sare în ajutorul/ parlamentului nostru/ Saharov,/ ștergându-și sfielnic/ ochelarii crăpați." Evtușenko și-a denumit autobiografia roman, adunând la un loc personaje imaginare cu altele reale. în esență, cartea se învârtește în jurul puciului din august 1991. A scris un capitol-unicat, o confesiune ca din partea lui Gorbaciov, mai exact a "gândurilor" lui, - altul despre Elțîn, căutându-și șosetele înainte de a pleca la luptă cu puciștii. A scris
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
vă aduceți, vă rog, aminte când vă veți schimba adresa, să mi-o semnalați pe cea nouă. Astfel voi putea să iau contactul cu Dvstră când mă voi afla în situația de a vă da vești și indicații în privința unei reale posibilități de publicare a unora din poeziile Dvstră. Nu voi uita să-i semnalez admirabilului Righi scrisoarea Dvstră și să-i comunic adresa. Primiți toate bunele mele urări în activitatea Dvstră, și cele mai cordiale salutări de la al Dvstră Carlo
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
dialogul cu un teritoriu stilistc destul de larg, în componența căruia intră deopotrivă elemente simboliste, expresioniste și metafizice, aceea în care Hodler se întîlnește cu Vameșul Rousseau și amîndoi cu atmosfera nocturnă și misterioasă a unui nord generic, dincolo de orice geografie reală. Și, în fine, cea de-a treia componentă, deja enunțată într-unul din momentele anterioare, privește lumea elenistică, imaginea pompeiană, cu alte cuvinte acel repertoriu de semne (și artista merge uneori pînă la citat, la prelevare iconografică și simbolică explicită
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
cvasi-onirică între personaje ce au trăit toată viața pe meridiane diferite, în epoci despărțite de secole sau milenii. Totul este posibil în scrisul lui Constantin Virgil Negoiță. Eroii biblici își fac simțită prezența în istoria omenirii sub chipul unor identități reale din cartea de istorie sau chiar sub cel al unor personaje fictive din marile romane ale literaturii universale. Existența omenirii, așa cum este ea percepută de Constantin Virgil Negoiță, seamănă cu un vis în care se amestecă Biblia, Istoria și marile
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
sub presiune, iar fantasmele ne încolăcesc diafan și lasciv, uneori mult mai pătrunzător decît faptul de viață însuși. Un bun prieten, astăzi tătic de adolescent cu toate funcțiile întregi, dar pe atunci un tînăr filiform și timid, deși în planul real evita femeile și părea posedat de vocația neprihănirii, mi-a mărturisit odată că marea lui fantasmă erotică se leagă de o scenă a ejaculării diluviene, de viziunea unor cearceafuri înecate în viituri seminale care, mai apoi, să dobîndească prin uscare
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
perspective intenabile, dar și contrasemnarea ei de către cîteva nume, la rîndul lor importante, într-un număr mai vechi din Caiete critice, înțesat de hiperbole închinate fostului director al Editurii Cartea Românească. De ce să nu ne mulțumim cu recunoașterea unor merite reale ale sale și să-i atribuim altele, fanteziste? Căci adevărul este acesta, rezumat de dl Geacăr: "Om al vremii sale, un democrat Marin Preda n-ar fi avut cum să fie". Deoarece: "Tributul plătit regimului se simte". Se simte perpetuu
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
lui Preda nu fac altceva decît să ilustreze "regula curajului limitat". în aceeași manieră formală, romancierul se străduiește a combate evazionismul literar, care ar fi, pe filiera retoricii de partid (cităm iarăși vorbele lui Preda): "ocolirea premeditată, programatică a problemelor reale și obsedante ale timpului și societății noastre contemporane". Dar, dacă acceptăm regula jocului, nu ne dăm seama că "evazionist" s-ar cuveni socotit Preda însuși? De ce prozatorul a evitat cu sistem a vorbi despre "problemele reale și obsedante" ale vremii
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
premeditată, programatică a problemelor reale și obsedante ale timpului și societății noastre contemporane". Dar, dacă acceptăm regula jocului, nu ne dăm seama că "evazionist" s-ar cuveni socotit Preda însuși? De ce prozatorul a evitat cu sistem a vorbi despre "problemele reale și obsedante" ale vremii sale, adică despre înăbușirea libertății, mistificarea realității prin ideologizare obligatorie și prin propagandă delirantă, falsificarea scării axiologice, decimarea agriculturii, ostilitatea față de Occident, cultul tot mai sufocant al personalității dictatoriale ș.a.m.d., "probleme" care circumscriau viața
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
primul poet român modern, Grigore Alexandrescu este, din perspectiva Epistolelor sale, ceea ce s-ar putea numi primul scriitor române "de meserie". El este întîiul autor de la noi care pune în discuție în chip realist condiția socială a scriitorului, dificultățile existențiale reale ale acestuia, realitatea prozaică ce se ascunde de multe ori în spatele mitului superiorității poetului. Apariția scriitorului în cultura română este o carte care oferă o excelentă descriere a stării literaturii (și, implicit, culturii) române din anii care au premers apariției
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
de la început, privitoare la temeiurile apropierii lui Jules Verne de români, atâta câtă a fost. Ce l-a îndemnat să ne dea atenție? într-o scrisoare adresată cuiva în 1895, din care Hobana extrage un pasaj, Verne declară, cu modestie reală sau jucată, că nu a urmărit în cărțile lui mai mult decât un program de instruire geografică: "Am impresia că nu ai văzut niciodată în acest gen de lucrare scopul spre care tinde: învățarea geografiei, descrierea Pământului. Pentru fiecare altă
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
asupra stării mele și mă întrebam: < >". În plus, textele în discuție cuprind și erori care nu mai depind de traducere, ci par să reflecte limitele culturale ale unor vorbitori nativi. E vorba de greșeli de ortografie ("Ceia ce vezi este real") sau de morfosintaxă, precum extinderea lui ca și ("Interiorul părea ca și un tunel") sau folosirea conjuncției căci în locul lui că : "Eu recunosc căci fără puterea supranaturală a Domnului Isus Hristos, nici această carte și nici altele care au scopul de
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
au câte un Antipa al lor, creat și modelat în acord cu propria imaginație, cu fantasmele personale. Oglinda veche și misterioasă refuză să reflecte imaginea eroului; și numai în ochii inteligentelor patrupede (cuplul canin Eromanga-Argus) acesta e văzut la scară reală... Ambiguitatea lui, structurală, este marcată așadar și printr-o încețoșare a perspectivei, printr-o diminuare a capacităților perceptive. Martorii oculari își pierd astfel credibilitatea naratologică, lansându-se în speculații fanteziste asupra a ceea ce au văzut, de fapt, cu ochii lor
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
umoare, totuși, trecînd peste omenești excese. O mărturie creditabilă, cum grano salis, despre om, oameni, prietenii sub vremi. În capitolul ultim, Drumuri, istoria (personală) este reconstruită spațial, din impresii de călătorie, mai curînd de turism cultural, deopotrivă voiaj în timp real și pribegie imaginară, stîrnită de amănunte din cărți. O lume (mare) ancorată de hulubele ochelarilor... Întîi, preambulul despre călătorii români, de cînd se știu, prin țările străine, un spectacol fantastic, în care se amestecă mirare cu admirare. Apoi Germania, cu
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
din întâmplare (semnul unei camere ținute în mână), schimbarea frecventă de focus, montajul mult prea Ťliberť pentru un film artistic". Aceste coduri sunt problematice tocmai pentru că fac ca materialul filmat să pară necodificat, să fie interpretate ca o garanție pentru "Real TV". O altă caracteristică fundamentală a documentarului este "voice-over", care funcționează ca o marcă a autorității, din moment ce imaginea servește ca dovadă a adevărului comentariului și evocă noțiunea de vizibil ca probă. Astfel de semnificanți se dau drept nesemnificanți și au
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
dovadă a adevărului comentariului și evocă noțiunea de vizibil ca probă. Astfel de semnificanți se dau drept nesemnificanți și au efectul de a camufla faptul că documentarul este și el o reprezentare, nu o transparentă și inocentă redare a lumii reale. Oricum, Potter se folosește de aceste coduri având conștiința implicațiilor lor politice și reușește să submineze eficiența acestui "realism". Voice-over-ul feminin nu doar încadrează narațiunea, ci e și pus la treabă pentru a destabiliza noțiunea de gen. Introducerea vocii e
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
face-o în cazul când ați hotărât să revedeți meleagurile natale" (în vol. George Bălan în dialog cu Emil Cioran, ed. Cartea Românească, 1996). Muzicologul își făcea iluzii în 1967, ca atâția alții, că România se îndrepta spre o liberalizare reală, care ar fi făcut posibilă refacerea legăturilor cu marii noștri exilați. Supărare perpetuă În LUCEAFĂRUL (nr. 17) prozatorul și eseistul Alexandru George face din nou caz de o pretinsă campanie pe care "România literară" ar fi purtat-o împotriva sa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
Titlul și eroul cărții trimit de îndată la personajul lui Trollope, Augustus Melmotte, escrocul ce se aruncă sub roțile trenului atunci când datoriile acumulate îl depășesc. Dincolo însă de modelul livresc, Ernest Melmont al lui Snoo Wilson are și un prototip real: Robert Maxwell. Născut în Rutenia anilor'20 într-o familie de evrei săraci, ajuns, în mod miraculos, dintr-un simplu băiat ce mâna turmele satului, caporal în Armata Britanică, distins cu ordinul Crucea Militară, Maxwell devine după război editor în
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
competiție nebunească cu acesta, suspectat de afaceri cu arme nucleare și de spionaj în favoarea KGB-ului, dar și a Mossad-ului, în plină prăbușire a imperiului său financiar, Maxwell a fost găsit înecat în apropierea iahtului personal. Pornind de la aceste date reale, imaginația debordantă și neistovită, îndelung exersată de dramaturgul britanic, creează o lume buimăcitoare, grotesc-fantastică, tăiată în cadre cinematografice care se întipăresc pe retină. Turnată în tiparul scrierilor medievale incrementa atque decrementa imperii, substanța romanului despre Marele M acoperă toate palierele
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]