1,394 matches
-
încrederii sau bazelor cooperării sociale). După cum am văzut, Jubb și Rossi conced acest lucru, însă, spre deosebire de Erman și Möller, sugerează că aceste condiții pot fi justificate prin apelul la egalitate ca valoare instrumental-politică (așa cum este ea înțeleasă de obicei de realiști) și nu - în mod obligatoriu - prin utilizarea principiului moral al egalității de demnitate și respect. Cum anume am putea însă face acest lucru, de vreme ce, așa cum Jubb și Rossi au admis, egalitatea - fie ea și egalitatea cetățenilor sau a subiecților autorității
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pentru îndeplinirea obiectivelor fundamentale ale politicii? Odată ce luăm în serios ideea că egalitatea nu reprezintă o condiție indispensabilă pentru politică, speranța că putem întrebuința egalitatea ca valoare instrumental-politică pentru a întemeia condițiile egalitariene ale legitimității susținute, pe bună dreptate, de realiști se dovedește a fi una iluzorie. Odată ce luăm în serios ideea că egalitatea nu reprezintă o condiție indispensabilă pentru politică, realizăm, altfel spus, că, în ciuda faptului că au apelat în acest scop și la unele argumente și explicații mai puțin
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și la unele argumente și explicații mai puțin inspirate, Erman și Möller și-au demonstrat punctul de vedere. Jubb și Rossi au fost învinși, fără drept de apel, în confruntarea argumentativă. Condițiile egalitariene ale legitimității (inclusiv cele pentru care pledează realiștii) nu pot fi întemeiate decât cu ajutorul principiului egalității umane fundamentale 29. Realismul radical nu este o poziție metodologică "fezabilă" sau "realistă" cu privire la întemeierea concepțiilor legitimității politice. Exigența metodologică a realismului radical - renunțarea la principiile și valorile morale în argumentarea din
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
perspectiva propusă de Alice Baderin. În cadrul unei execuții scurte și sumare (dar nu mai puțin eficiente) a pretenției realiștilor de a se fi "eliberat" de principiile și valorile morale "pre-politice", Baderin ne propune să întrebăm nu doar ce temei au realiștii pentru condițiile egalitariene ale legitimității pe care le avansează, ci și care este baza convingerii lor că politica este preferabilă dominației. Altfel spus: de ce politică și nu doar dominație? De ce sunt statele obligate să apeleze la politică și nu la
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
care este baza convingerii lor că politica este preferabilă dominației. Altfel spus: de ce politică și nu doar dominație? De ce sunt statele obligate să apeleze la politică și nu la dominație în relația cu cetățenii lor? Este evident, observă Baderin, că realiștii consideră că "politica este preferabilă situației non-politice" și că ei valorizează pozitiv situația în care un stat își justifică puterea fiecărui cetățean prin comparație cu situația în care el nu face acest lucru 30. Care este, așadar, baza acestei convingeri
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
un stat își justifică puterea fiecărui cetățean prin comparație cu situația în care el nu face acest lucru 30. Care este, așadar, baza acestei convingeri realiste? După cum evidențiază Baderin, răspunsul la această întrebare nu poate fi decât acela că preferința realiștilor pentru politică în detrimentul dominației se sprijină pe anumite convingeri morale "pre-politice", deși ei refuză, pur și simplu, să le conștientizeze sau să le recunoască 31. Nu vreau să trec la următorul capitol fără să fac încă două precizări. Prima este
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moralismul evidențiat de Erman și Möller, ci de toate celelalte forme de moralism care i-au fost atribuite sau/și obiectate. Nu văd cum am putea să nu fim de acord, spre exemplu, cu Jonathan Floyd, în constatarea că și realiștii exprimă, la rândul lor, judecăți morale - desigur, de natură consecințialistă, nu deontologică - atunci când își expun teoriile despre comportamentul sau raționalitatea politică și - ca atare - în concluzia că și ei sunt "moraliști" în acest sens32. De altfel, după știința mea, niciun
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
exprimă, la rândul lor, judecăți morale - desigur, de natură consecințialistă, nu deontologică - atunci când își expun teoriile despre comportamentul sau raționalitatea politică și - ca atare - în concluzia că și ei sunt "moraliști" în acest sens32. De altfel, după știința mea, niciun realist nu a protestat, cel puțin până acum, împotriva unei astfel de concluzii cu privire la teoriile sale politice 33. De asemenea, așa cum o arată și câteva dintre considerațiile pe care le-am adus în atenție în acest capitol, nu văd cum am
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
am putea să nu ne declarăm de acord cu Michael Freeden sau William E. Scheuerman în sugestia că distincția realistă între politică și dominație este una moralistă (i.e., una impregnată de valori și principii morale). Mai mult, în opinia mea, realiștii s-au putut simți încrezători în legitimitatea și fezabilitatea proiectului alungării moralismului metodologic din filosofia politică nu numai pentru că s-au bazat și se bazează pe asumpții sau premise greșite în evaluarea șanselor argumentării de tip instrumental în rezolvarea problemelor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
36, însă el are, fără îndoială, dreptate atunci când susține că ea constituie rezultatul unui "proces de idealizare" - inclusiv, aș adăuga, în sensul unui proces de moralizare - a politicii 37. A doua precizare, ce răspunde imperativului de a fi corect față de realiști, este aceea că argumentarea prezentată în acest capitol nu arată că distincția între realism și moralism este una superfluă. Pentru ca distincția între moralism și realism să fie superfluă trebuie să fie adevărat că valorile morale sunt necesare (apelul la ele
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
concepțiile referitoare la regulile dezirabile sau idealurile de organizare socială și politică. Nu văd nimic "nefezabil" - deși, desigur, aceasta nu înseamnă și că nu văd nimic indezirabil - în proiectul argumentării pe temeiuri pur instrumentale, de genul celor pentru care insistă realiștii, pentru sau împotriva acestui tip de concepții politice normative. Ca atare, în opinia mea, o distincție între moralism și realism rămâne, în principiu, posibilă, chiar dacă, desigur, una cu o arie de "aplicabilitate" mult mai restrânsă decât și-ar dori realiștii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
realism rămâne, în principiu, posibilă, chiar dacă, desigur, una cu o arie de "aplicabilitate" mult mai restrânsă decât și-ar dori realiștii radicali. Despre realismul moderat Am sugerat la un moment dat - împotriva curentului de opinie dominant - că unul dintre principalii realiști moderați este, în opinia mea, Bernard Williams 1. Pe ce mă sprijin în această opinie? Recunosc, bineînțeles, că există suficiente pasaje din Williams care legitimează interpretarea sa dominantă, ca realist radical. Pasajele care susțin această interpretare sunt, de obicei, pasaje
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dat - împotriva curentului de opinie dominant - că unul dintre principalii realiști moderați este, în opinia mea, Bernard Williams 1. Pe ce mă sprijin în această opinie? Recunosc, bineînțeles, că există suficiente pasaje din Williams care legitimează interpretarea sa dominantă, ca realist radical. Pasajele care susțin această interpretare sunt, de obicei, pasaje din In the Beginning Was the Deed. Însă In the Beginning Was the Deed nu este singura lucrare ce trebuie luată în calcul în interpretarea poziției lui Williams cu privire la moralism
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
se par și recenziile pe care el le-a realizat lucrărilor fundamentale ale lui John Rawls sau Robert Nozick (principalii filosofi politici pe care i-a considerat și desemnat drept moraliști). Iar în aceste recenzii Williams pare mai curând un realist moderat decât unul radical. Afirmațiile sale nu sună deloc precum cele ale unui adept al tezei că argumentările și proiectele de natură morală sunt nejustificate, lipsite de valoare sau importanță, irelevante sau indezirabile pentru filosofia politică. Dimpotrivă. Spre exemplu, în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
suficient de umanitară pentru a satisface exigențele morale, cât și suficient de riguroasă pentru a răspunde exigențelor raționale ale celor care caută [într-o lucrare de filosofie politică] mai mult decât câteva intuiții fără legătură între ele"2. Spre deosebire de cei mai mulți realiști, foarte supărați - și critici față - de înaltul grad de abstractizare și idealizare al afirmațiilor și teoriilor moraliștilor, Williams recunoaște despre demersul lui Rawls din A Theory of Justice că "orice întreprindere de tipul acestui proiect trebuie să-și opereze mișcările
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
eleganței formale decât pe cele ale realismului ancorat în concret" și care "își lasă concluziile la un înalt nivel de abstractizare și idealizare, unul cu mult deasupra sau dincolo de realitățile politice prezente"4. Însă, continuă Williams, în contradicție evidentă cu realiștii radicali, "acest fapt nu constituie o slăbiciune a cărții, deși Nozick ar fi trebuit să evidențieze mai bine ceea ce oferă și ceea ce nu oferă lucrarea sa"5. Iar astfel de afirmații sunt reluate și în eseul "The Moral View of
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de problemele sociale și politice curente 8. După știința mea, Williams nu sugerează însă nicăieri că preocupările, standardele și metodele moraliste ar trebui pur și simplu abandonate de filosofii politici în favoarea focalizării exclusive pe cele de sorginte realistă, așa cum consideră realiștii radicali. Iar prin "nicăieri" nu vreau să spun "nicăieri în recenziile pe care le-a publicat", ci "nicăieri în scrierile sale politice". În lumina acestor observații, consider că nu sunt foarte departe de adevăr atunci când afirm că Williams ar trebui
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu vreau să spun "nicăieri în recenziile pe care le-a publicat", ci "nicăieri în scrierile sale politice". În lumina acestor observații, consider că nu sunt foarte departe de adevăr atunci când afirm că Williams ar trebui considerat mai curând un realist moderat decât unul radical. Dacă am sau nu dreptate în privința lui Williams este totuși mai puțin important în economia acestui capitol. Obiectivul nostru fundamental aici nu este dezbaterea pe tema interpretării adecvate a poziției realiste a lui Williams. Ceea ce ne
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
același 26. Nici Mark Philp nu a reușit, în opinia mea, să aducă un argument legitim pentru teza că filosofia politică nu este doar o diviziune a eticii. În spiritul realismului moderat, Philp i-a criticat destul de aspru pe acei realiști radicali care sunt de părere că "toți cei care își petrec timpul analizându-l pe Rawls sau implicându-se în dezbaterile pe tema dreptății comit o mare greșeală"27, evidențiind - totodată - și ceea ce moraliștii au știut dintotdeauna, și anume că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
care lucrăm în spațiul academic, indiferent de disciplina în care profesăm 37. Nu cred că este cu totul inutil să precizez aici și că o obiecție similară celei aduse lui Newey sau Philip ar respinge și un alt posibil argument realist "moderat" împotriva ideii că filosofia politică este o ramură a eticii. În finalul capitolului anterior, am arătat că realiștilor le rămâne la dispoziție cel puțin un tip de concepții politice normative în privința cărora pot susține în mod consecvent argumentarea pur
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
socială și politică. Invocând un astfel de argument ei ar cădea însă pradă, desigur, aceleiași confuzii între filosofia politică și științele politice căreia i-au fost victime și Newey sau Philp 38. Am spus în cuvântul înainte că, deși argumentele realiștilor moderați pentru această idee nu sunt deloc convingătoare, cred că nu este, într-adevăr, întru totul corect să caracterizăm filosofia politică (doar) ca o diviziune a eticii. Aceasta pentru că în cadrul ei există, după știința mea, cel puțin un proiect despre
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cel puțin un proiect despre care nu sunt foarte sigur că poate fi subsumat într-un mod cu totul neproblematic acestei caracterizări. Și nu am în vedere aici, așa cum s-ar putea crede, proiectul liberalismului politic centrat pe rațiunea publică. Realiștii nu s-au înșelat în opinia că liberalismul politic de acest tip constituie, la rândul său, o formă de moralism. Așa cum insistă și susținătorii săi, în ciuda caracterului său "politic", liberalismul centrat pe rațiunea publică rămâne o teorie a "moralității politice
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fac parte, însă, din categoria acestor principii 3. În lumina acestor convingeri, cred că sunt îndreptățit să consider că apelul filosofilor moraliști la acest principiu atunci când argumentează pentru concepțiile lor sau împotriva concepțiilor altor filosofi politici este pe deplin justificat. Realiștii vor protesta, cel mai probabil, împotriva acestui argument invocând faptul că, pentru a satisface exigențele principiul egalității (și libertății) umane fundamentale, o teorie politică nu trebuie să fie neapărat justificată pe temeiuri morale. Și o teorie justificată pe temeiuri pur
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acestui argument invocând faptul că, pentru a satisface exigențele principiul egalității (și libertății) umane fundamentale, o teorie politică nu trebuie să fie neapărat justificată pe temeiuri morale. Și o teorie justificată pe temeiuri pur instrumentale, de genul celor favorizate de realiști, poate fi compatibilă cu exigențele acestui principiu. Iar realiștii ar avea dreptate, desigur, în această privință. De altfel, cei mai mulți dintre ei apără, fie și numai în cazul societăților cu tradiție democratic-liberală, tot liberalismul sau, în orice caz, o versiune a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
principiul egalității (și libertății) umane fundamentale, o teorie politică nu trebuie să fie neapărat justificată pe temeiuri morale. Și o teorie justificată pe temeiuri pur instrumentale, de genul celor favorizate de realiști, poate fi compatibilă cu exigențele acestui principiu. Iar realiștii ar avea dreptate, desigur, în această privință. De altfel, cei mai mulți dintre ei apără, fie și numai în cazul societăților cu tradiție democratic-liberală, tot liberalismul sau, în orice caz, o versiune a acestuia, ca sistem sau ideal de organizare politică 4
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]