11,798 matches
-
deși la ultimul recensământ al oficialităților sârbe au fost declarați doar 35 de mii de vlahi și aproximativ 3 mii de români. „Numărul oficial este un număr atât de fals, încât este de necrezut. De la an la an, de la un recensământ la altul tot ne-au împuținat. Este foarte important cine face recensământul și dacă numărul românilor este bun sau nu pentru autoritățile de la Belgrad. Acestor peste 250 de mii de români li se adaugă alți peste 30 de mii care
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
de mii de vlahi și aproximativ 3 mii de români. „Numărul oficial este un număr atât de fals, încât este de necrezut. De la an la an, de la un recensământ la altul tot ne-au împuținat. Este foarte important cine face recensământul și dacă numărul românilor este bun sau nu pentru autoritățile de la Belgrad. Acestor peste 250 de mii de români li se adaugă alți peste 30 de mii care lucrează în străinătate“, ne explică domnul Jurj fenomenul. În Serbia de Răsărit
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
început era deosebire între creștinii din Apus și cei din Răsărit, în ceea ce privește dată acestei sărbători. Astfel, în Apus, cel puțin de prin sec. III, Nașterea Domnului se serba, ca și azi, la 25 decembrie, potrivit unei vechi tradiții, după care recensământul lui Cezar August, în timpul căruia Sf. evanghelist Luca ne spune că s-a întâmplat Nașterea Domnului (Luca ÎI, 1 ), a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fundarea Romei). După Sf. Ioan Gură de Aur, tradiția aceasta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92994_a_94286]
-
16 mai 1812 la București. „În hanul agentului secret Manuc Bei.” Imperiul Otoman vindea Imperiului Rus un teritoriu, care nu era al lui, de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de sate, (recensământ 1817). Au intrat, cu japca, în componența Imperiului Rus ținuturile Hotin, Orhei, Soroca, Lăpușna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ținutului Iașilor și Bugeacul. Autoritățile țariste au reorganizat, în 1813, gubernia Basarabia ce a fost supusă unei
De la UNIRE la REUNIRE – Sergiu GĂBUREAC [Corola-blog/BlogPost/93043_a_94335]
-
română, din ținutul bucovinean înstrăinat, are nevoie de sprijinul material al României, fără de care n-ar putea apărea. Simțind iubirea și susținerea Patriei-mamă, românii bucovineni ar fi mai tari în aspirații, mai uniți în cuget și în faptă și la recensământul ce se va desfășura la sfârșitul anului curent, în Ucraina, declarându-se români, dar nu și „moldoveni”, cum doresc cei de la conducere. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului al României ar trebui să insiste pe lângă Ministerul Învățământului și Științei al
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
noiembrie 2015 Agenda 19 noiembrie 14:00-15:00 - Sosirea participanților 15:00-15:15- Înregistrarea participanților 15:15-16:30 - Asociația Jurnaliștilor din Presa Locală. Înființare. Statut. Obiective. 16:30-17:00 - Pauză de cafea 17:00-18:30 - Consolidarea Convenției Organizațiilor de Media. Recensământul membrilor. Discuții despre primirea de membri noi. 19:30 - Cină 20 noiembrie 9:30-11:00 - Consolidarea Convenției Organizațiilor de media. Strategia de consolidare și de creștere a capacității organizaționale a COM 11:00-11:30 - Pauză de cafea 11:30-13:00
Reuniunea Convenției Organizațiilor de Media (COM) cu tema Libertatea de expresie – între lege și responsabilitate. [Corola-blog/BlogPost/93408_a_94700]
-
subvenționarea în proporție de 100% a transportului în comun presupune un efort bugetar de 45.000 de lei pe lună, bani care sunt prevăzuți deja în buget. Lugoj este al doilea oraș ca mărime din județul Timiș și, potrivit ultimului recensământ, are peste 46.000 de locuitori. Roxana Dobre, A.M.PRESS
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93477_a_94769]
-
la Veneția se înșeală. încă de prin secolul al XIII-lea puteau fi văzuți în grupuri de câte doi-trei asistând neputincioși cum crește apa. Igrasia, umezeala, condensul, inundarea subsolurilor, bulele papale îi secerau pe capete. în 1362, de pildă, la recensământul lor, mai existau 14, ce-i drept sănătoși tun, toți unul și unul. Episodul 145 VENEȚIA - ORAȘ DESCHIS Vorbind despre Veneția, nu se poate, desigur, să nu pomenești de faimoasele gondole, acele bărci de eleganța lebedelor în jurul cărora s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de cea dinainte decît prin numele maghiare gravate pe cruci. Doar Înspre vale, unde povîrnișul devenea mai abrupt, mormintele, străjuite la fel de pietre funerare cu litere de bronz, Își rupeau alinierea; aici nu mai apăreau ocupațiile ca Într-o fișă de recensămînt, În schimb puteai citi fel de fel de stihuri „Tu care ești pierdută În neagra veșnicie...“ sau „Te-ai dus ca un crin de curată / copilă pe veci adorată...“, „nemîngîiatul tău mire“ și altele. În vase de tablă se decolorau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
7 armeni, un german și un ungur; 900 sunt agricultori, 30 meseriași, 13 comercianți, 45 profesiuni libere, 60 de muncitori și 30 servitori. Știu carte 136, dintre care 6 femei, nu știu carte 2152 din care 1126 femei. Contribuabili, după recensământul pentru perioada 1891-1896, sunt 443. II. Teritoriul comunei are o întindere de 4500 ha. Proprietari mari sunt: George Sterian, cu o moșie de 750 ha, dintre care 646, 84 ha pământ productiv care îi dau un venit de 12.038
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au pierdut, au plecat în alte răzeșii sau au căutat loc de așezare în altă parte, pe altă moșie, satul Filipeni a rămas, s-a „umplut” cu oameni veniți din alte locuri, având statutul de clăcași. Satul este amintit în recensământul zis rusesc din 1772, 1773-1774, în Condica abețedară din 1833 și în Dicționarul Topografic și Statistic al României din anul 1871. Filipenii au rămas reședința boierilor Rosetti până în anul 1949, fiind și centrul administrativ al comunei căreia i-a dat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să fi cumpărat o delniță în Filipeni. Ungureanu (toți bejenarii ardeleni erau numiți ungureni), ar putea fi răze din satul apropiat Ungureni, existent și astăzi, care și-a găsit loc, prin căsătorie sau prin cumpărare, în moșia răzășească Filipeni. în recensământul din 1774, între cei 7 scutiți de bir este înscris Ion Hălmaciu, vornic în Filipeni, iar o anafora din 1803 vorbește de popa Andrei care slujea la biserica ridicată de boierii Rosetti, biserică mutată apoi în satul Lunca, la 1840
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe Lucan Curteanu care vinde postelnicului Grigore Roset (Rosetti) 5 stânjeni moșie în hotarul Fruntești, cu câte 2 galbeni stânjenul. Inițial, locuitorii așezați în Slobozia - Filipeni au fost „scutelnici” ai bănesei Maria Dumistrăchioaia (Maria Rosetti), după cum se face precizarea în recensământul zis rusesc, din 1772-1773 și 1774. Categoria „scutelnicilor”, a „poslușnicilor” (făceau slujbă pe moșia și la curtea boierească, fiind scutiți de orice dare către stat) au luat amploare în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, diminuând veniturile visteriei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de boierul Ștefan Rosetti sau de urmașul lui în Slobozia, în tiubiana, poate chiar și în Runc. După eliberarea și împroprietărirea țăranilor la 1864, aceste familii s-au așezat în satul Lunca, alături de toți ceilalți bejenari. Dintre cei înscriși la recensământul din 1774, numai numele de familie Munteanu mai există și astăzi, ceilalți au primit nume de familie după introducerea, în 1864, a Registrelor de Stare Civilă. Toate familiile birnice care au locuit pe moșia Filipeni erau lipsite de pământ propriu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
manifeste cu mult mai multă reținere, fiind atenuate și îndepărtate de noile realități social-politice. Buduioasa La izvoarele pârâului Dobreana, acolo unde hotarele moșiei Filipeni se întâlnesc cu hotarele moșiei Oțelești și Mărăști a existat un cătun numit Buduioasa, înregistrat de recensământul din anul 1772-1773-1774. Deși se afla pe moșia Filipeni a răzeșilor, a fost trecut ca aparținând la satul Mărăști. Numele i-ar veni de la niște budăie pentru colectat apa, scobite în trunchiuri de copac și folosite la adăpatul vitelor. Pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
domnii vechi ai Moldovei. Din această cauză și din altele, printre care și aceea că ei nu au putut dovedi prin „uricul satului” „Talpa” Frunteștilor, actul care să le arate începutul și hotarele, au ajuns ca în „Condica liuzilor” (un recensământ al birnicilor) din 1803, Frunteștii să fie înscris ca sat al banului Ștefan Roset, sat de clăcași, așa cum se arată și în harta publicată tot atunci. Toate încercările boierilor Rosetti de a-i supune pe răzeși la clacă și a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
declanșat o acțiune de colonizare a teritoriului ocupat cu populații aduse din tot imperiul. Numai în satul Botoșana din actualul județ Suceava Conscripția înregistrează 117 capi de familie, care s-au așezat lângă cele 26 de familii locale, înregistrate la recensământul realizat în 1779 de Daniel Werenka. Nu știm sigur dacă nu cumva și cele 26 de familii existente la venirea bejenarilor sunt tot de origine ardeleană, venite cu mult timp în urmă. Cei 117 de capi de familie, însoțiți de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Melania.” Fiica lui Ioniță Roset, Maria (înainte de 17621794) și a Smarandei Sion a fost măritată cu banul Dumitrache, a cărui nume de familie nu-l cunoaștem, dar de care a fost despărțită, a fost proprietara moșiei Filipeni , după cum aflăm din recensământul zis rusescă din 1772-1773 și 1774, în care este menționat satul Slobozia - Filipeni și Maria Rosetti, băneasa Dumistrăchioaia. Recensământul vorbește de locuitorii din Slobozia - Filipeni „ce au fost scutelnici a dumisale bănesei Dumistrăchioaia”, din care 23 au fost supuși la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cărui nume de familie nu-l cunoaștem, dar de care a fost despărțită, a fost proprietara moșiei Filipeni , după cum aflăm din recensământul zis rusescă din 1772-1773 și 1774, în care este menționat satul Slobozia - Filipeni și Maria Rosetti, băneasa Dumistrăchioaia. Recensământul vorbește de locuitorii din Slobozia - Filipeni „ce au fost scutelnici a dumisale bănesei Dumistrăchioaia”, din care 23 au fost supuși la bir, rămânând scutiți 7, între care Maria văduvă și baba Anița. Dar bănoaia Dumistrăchioaia (Maria Rosetti) este înscrisă în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de locuitorii din Slobozia - Filipeni „ce au fost scutelnici a dumisale bănesei Dumistrăchioaia”, din care 23 au fost supuși la bir, rămânând scutiți 7, între care Maria văduvă și baba Anița. Dar bănoaia Dumistrăchioaia (Maria Rosetti) este înscrisă în același recensământ, lângă Buduioasa, trecută la Mărăști (a aparținut fie de moșia Filipeni - Dobreana, fie de moșia răzeșilor Oțelești, dar nu de Mărăști!). Slobozia - Filipeni, cu 12 permanenți (scutiți) - 4 săraci și 12 duhovnici. Din nota făcută de autorii recensământului ar rezulta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în același recensământ, lângă Buduioasa, trecută la Mărăști (a aparținut fie de moșia Filipeni - Dobreana, fie de moșia răzeșilor Oțelești, dar nu de Mărăști!). Slobozia - Filipeni, cu 12 permanenți (scutiți) - 4 săraci și 12 duhovnici. Din nota făcută de autorii recensământului ar rezulta că băneasa avea 12 scutelnici din cei 25 aprobați de divanul Moldovei. Aici ar intra slujitorii de la curtea boierească, care nu făceau „boieresc”, nici bir nu dădeau. Nu știm cu siguranță unde au fost curțile sau curtea boierească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vecini, clăcași, cât și robi. „Poslușnicii” boierilor au luat numele de scutelnici, dar și unii și alții erau o pacoste pentru visteria statului, foarte mulți se sustrăgeau plății birurilor. În situația de scutelnici au fost locuitorii din Slobozia - Filipeni până la recensământul rusescă din 1774. Și răzeșii din Fruntești erau scutelnicii boierului Costache Conache. Se ajunsese la situația în care visteria încasa biruri de la tot mai puțini contribuabili, asupra cărora cădeau sarcini fiscale tot mai mari, care au dus la fuga peste
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aflate în comuna Filipeni, județul Bacău, astăzi la 10 iunie 1921, numărul capilor de familie ca și întinderea de pășune ce posedă locuitorii și comuna)7 , nu avem garanția că ar reflecta realitatea, deoarece nu este realizată pe baza niciunui recensământ al animalelor, ci declarațiile celor interesați. Cei 669 capi de familie din comună posedau, după război, 4253 animale: cai, boi, vaci, oi și capre, ceea ce ar însemna că fiecare familie deținea 6,35 capete de animale, în timp ce, așa cum s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu jaful sistematică practicat de trupele de ocupație germane-austro-ungare, bulgare și turcești au dusă la scăderea puterii economice a țării. După statistica făcută de Primăria Filipeni în 1921 pe baza declarațiilor țăranilor proprietari de animale (pe atunci nu se făcea recensământul animalelor) s-ar putea crede că locuitorii din comuna Filipeni nu au înregistrat pierderi în animale. Trebuie avut în vedere că statistica era menită să demonstreze forurilor competente, însărcinate cu efectuarea reformei agrare din 1921, că erau multe animale în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vânt a lui Gh. Boca, deoarece, ne spune el, când era vântul mare, era trezit din somn (era argat la Gh. Boca!) și trimisă la moară ca să țină cu funia aripile morii, că altfel sărea roata care învârtea piatra.54 Recensământul din 1912 a înregistrat, pe lângă populație, și patrimoniul comunei Filipeni: o moară cu aburi în Lunca și una în satul Mărăști Vale, și câte o moară cu țiței în Fruntești și Mărăști Vale. Înainte și după primul război mondial, boierii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]