2,720 matches
-
se scrie: nici una, nici alta nu sunt de imaginat fără contribuția Monicăi Lovinescu"211. În contextul marcat de comunism, Monica Lovinescu menține o direcție consecventă în promovarea culturii autentice. Ea militează pentru înlocuirea modei social-realismului, pentru rezistență și libertate. Este receptivă la noile teme și curente. Spiritul ei critic susține anticomunismul literar din exil. Se opune temelor trasate de orizontul comunist, de aceea proletcultismul (caracterizat prin confuzie în valori și criterii) îi este adversar. Deși exilul se încheie după revoluția din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu întrebări deschise au fost: - deschiderea către nou/ schimbare - lucrul în echipă/ colaborare - continua perfecționare - optimism/ gândire pozitivă 1. deschiderea către nou/ schimbare Ca dimensiune a personalității, deschiderea către nou este măsura în care o persoană gândește flexibil și este receptivă la idei noi; oamenii mai deschiși tind spre creativitate și inovare, pe când oamenii mai puțin deschiși doresc simpla menținere a status quo-ului. Am ales să denumesc acestă dimensiune astfel deoarece itemii specifici aleși în acest chestionar fac referiri la nivelul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
cu întrebări deschise au fost: - deschiderea către nou/ schimbare - lucrul în echipă/ colaborare - continua perfecționare - optimism/ gândire pozitivă 1. deschiderea către nou/ schimbare Ca dimensiune a personalității, deschiderea către nou este măsura în care o persoană gândește flexibil și este receptivă la idei noi; oamenii mai deschiși tind spre creativitate și inovare, pe când oamenii mai puțin deschiși doresc simpla menținere a status quo-ului. Am ales să denumesc acestă dimensiune astfel deoarece itemii specifici aleși în acest chestionar fac referiri la nivelul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
a trecut la conexarea problemei drepturilor omului de politica de emigrare. Începînd cu 1983, numărul celor care pledau pentru suspendarea sau anularea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România a crescut considerabil, inclusiv în rîndurile membrilor Senatului american. Mai puțin receptiv la soluție rămînea Departamentul de Stat. Comerțul american și-a pierdut rolul pe care-l avusese pînă atunci în România, această țară depinzînd mai puțin de exporturile americane, unul din aspectele influenței Washington-ului. Cei trei susținători inițiali ai "Clauzei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să ia mai în serios revendicările teritoriale ale lui Stalin cu privire la România. Trupele sovietice aveau să ajungă 138 în curînd în Europa de Est. Prin urmare, în martie 1943, cînd Eden a ajuns la Washington, a remarcat că președintele american era mai receptiv ca niciodată negocierii teritoriale cu sovieticii. Atît Roosevelt, cît și Churchill au căzut, așadar, de acord că Stalin "va dori și va trebui să obțină concesii teritoriale" din partea României 139. Izbînda sovieticilor de la Stalingrad și înfrîngerile suferite de germani în fața
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Gheorghiu-Dej cu privire la noua direcție, ambasadorul american din România, Schantz, le sugeră celor de la Washington să ia în considerare ideea lărgirii comerțului cu bunuri de consum între SUA și România. Departamentul de Stat nu s-a dovedit, însă, a fi prea receptiv. România se sustrăgea în continuare de la prevederile restrictive referitoare la export. Cea mai recentă infracțiune era expedierea a 100 de jepuri Willys Universal, construite în SUA, trimise în Siria și retransportate cu vasul italian "S.S. San Piero" la Constanța, în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washingtonul pentru a-și asigura tehnologia necesară și pentru "a da substanță pretențiilor sale la legitimitate și permanență, în ochii propriului popor". Concluzia la care ajunsese CSN în noul document, denumit 5811, era aceea că Bucureștiul este "așadar extraordinar de receptiv la intensificarea contactelor cu Occidentul"898. București-Moscova-Washington În noiembrie 1956, tratativele economice româno-americane de la București fuseseră curmate brusc de revolta din Ungaria. Eforturile Washingtonului de a se folosi de intervenția sovietică de la Budapesta ca de un instrument de propagandă nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România erau prea puțini în comparație cu românii care doreau să plece în Statele Unite. Departamentul de Stat organizase o expoziție de artă populară românească la Washington și New York și îi încuraja pe americani să viziteze Bucureștiul 925. Puține persoane au fost, însă, receptive. Și totuși, viitorul relațiilor comerciale dintre Washington și București nu depindea de expoziții, ci de soluționarea revendicărilor, iar Comisia de Soluționare a Revendicărilor Externe nu-și încheiase încă misiunea. Mai mult chiar, aceste relații româno-americane au fost dezavantajate și de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României fără ajutor străin. Ca urmare a poziției lui Hrușciov, liderul român era forțat să caute alte surse de sprijin tehnologic și economic. William Crawford, ambasadorul Americii în România, a cerut insistent Statelor Unite să-l ajute pe Gheorghiu-Dej. Administrația era receptivă, dar nu și Congresul. În iulie, președintele Kennedy a propus iar extiderea comerțului cu restul Europei, ca mijloc de încurajare a democrației în blocul sovietic 1012. La două luni după aceea, William Tyler, secretar de stat adjunct, a susținut în fața
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
președinte american într-o țară socialistă. Aminti doar în treacăt de China, Europa de Est și Uniunea Sovietică, menționînd că este deschis față de schimbările din aceste țări. "Orice națiune, de orice mărime și din oricare parte a lumii va vedea că sîntem receptivi la noile demersuri realiste către un drum al păcii"1334. După ce-și susținură discursurile, Nixon și Ceaușescu se urcară în limuzina prezidențială și se îndreptară, încet, către centrul orașului, printre șiruri parcă nesfîrșite de oameni ce-i ovaționau. La
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o suspendare de o vară, Camera Reprezentanților a aprobat recomandarea președintelui de prelungire a legii din 1949 pe un termen de 4 ani, în ciuda opoziției categorice a unei minorități liberale destul de numeroase. Cu toate acestea, Senatul părea a fi mai receptiv la apelurile pentru liberalizare lansate în cursul audierilor Comisiei de Bănci și Finanțe. În octombrie, senatorii Edmund Muskie, din Maine și Mondale au propus înlocuirea Legii controlului exporturilor, aflată la momentul respectiv în atenția Senatului, cu o nouă lege privind
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
favorizate" Uniunii Sovietice. El nu voia ca această clauză să se adauge "colac peste pupăză" la măsurile protecționiste aflate în atenția Congresului 1505. Dacă Mills era insensibil la presiunile Casei Albe pentru Moscova, congresmenii aveau să fie și mai puțin receptivi la presiunile pentru Clauza României. Conștient de faptul că Ceaușescu era, probabil, dezamăgit de evenimentele recent petrecute, Nixon îl trimise pe secretarul de stat Rogers la București, în prima săptămînă din iulie. Președintele voia să-l asigure pe Ceaușescu de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
plus, sovieticii nu trebuiau să mai hărțuiască oamenii prin vize de emigrare, ci să le insufle un anumit simț al "alinierii", astfel încît cei ce solicită emigrarea să știe, în general, că li se va aproba cererea. Jackson putea fi receptiv la o "înțelegere confidențială", care să permită anumite modificări în amendament 1637. Raportul lui Eberle se încheia cu o notă primită de la Jackson, în care acesta enumera cîteva întrebări la care voia ca sovieticii să răspundă. Una dintre ele se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a Tratatului de la Helsinki. Comitetul s-a reunit pe 16 și pe 24 septembrie și a analizat modul în care fiecare țară respectase Legea finală. Raportul despre România atrăgea atenția asupra politicii de represiune internă, arătînd, totuși, că Bucureștiul este receptiv la problemele drepturilor omului ridicate de țările occidentale 2085. Audierile, deși nu au avut nici un impact asupra relațiilor româno- americane, au determinat o reacție promptă din partea lui Ceaușescu. Pe 29 octombrie, într-un interviu publicat de cotidianul norvegian "Afterposten", președintele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Carter nu. Elocvența lui Reagan îl atrăgea pe Ceaușescu. El credea că poziția dură a președintelui american față de Uniunea Sovietică este de natură să îmbunătățească relațiile între România și Washington, ca o răsplată a desprinderii Bucureștiului de Moscova. Ceaușescu era receptiv la cuvintele lui Reagan și făcea abstracție de măsurile întreprinse de acesta, printre care și decizia din aprilie de a pune capăt embargoului la cereale, instituit de Carter împotriva Uniunii Sovietice 2090. Relațiile româno-americane nu au evoluat prea mult în timpul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru încă trei ani, întrucît balanța de concesiuni din domeniul comerțului și al serviciilor este satisfăcătoare 2102. Deși argumentele președintelui pentru prelungirea derogării erau compatibile cu cele ale predecesorului său, mulți congresmeni se temeau că Reagan nu este suficient de receptiv la problema drepturilor omului. Cu cîteva săptămîni mai înainte, președintele îl propusese pe Ernest Lefever în locul lui Pat. Derian, în funcția de șef al Biroului pentru Drepturile Omului și Probleme Umanitare. Candidatura lui Lefever era un fel de paratrăsnet pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
libertatea religioasă și drepturile minorităților"2279. Deși a prezentat practicile românești de emigrare cu părțile lor bune și rele, iar pe cele privind drepturile omului le-a descris ca fiind negative, Fascell nu s-a opus recomandării președintelui. Bucureștiul fusese receptiv la anumite cazuri umanitare și cifrele lunare pentru emigrație nu mai reflectau ritmicitatea ciclică de la sfîrșitul anilor '70. El a concluzionat că hotărîrea de a reînnoi Clauza pentru România devine din ce în ce mai dificilă, cu fiecare an, iar recomandarea de prelungire "se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
electricitate cîtorva mii de cetățeni români. Între anii 1983 și 1986, Senatul american a început să-și schimbe atitudinea față de suspendarea Clauzei României. Acesta a fost dintotdeauna mai puțin prompt în acțiunile sale decît Camera Reprezentanților. Senatorii erau mai puțin receptivi la cererile alegătorilor lor decît membrii Camerei. Pentru a reprezenta un stat întreg, senatorul nu avea nevoie de voturile alegătorilor săi decît o dată la șase ani și îi plăcea să creadă că judecă lucrurile dintr-o perspectivă națională. Din punctul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu și-l asumă cu servilism, fiind capabil să atace convențiile atunci când acestea i se par iraționale. În acest sens, este ilustrativă afirmația lui Ion Zamfirescu: "Avem de-a face, nu cu un tradiționalism înghețat, dogmatic, ci cu unul viu, receptiv, de natură să reprezinte și o frână, și un îndemn critic înspre noi orizonturi și agregări."164 Această suplețe în gândire se observă încă din primele rânduri prin care se surprinde problematica abordării unui scriitor din perspectiva timpului. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de poezie prin concretizarea unor imagini care să devină expresia trăirilor (ideile vor fi prelucrate și dezvoltate ulterior de către imagiști). Conștientizarea deschiderii unei noi epoci artistice, încrederea în nevoia unei schimbări fundamentale în ceea ce privește coordonatele procesului creativ, dar și a celui receptiv, a făcut din T. E. Hulme unul dintre cei mai importanți precursori ai modernismului englez. În cenaclul pe care Hulme îl organiza în locuința sa din Londra, înainte de Primul Război Mondial, a reușit să dezbată și să-și împărtășească ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
fusese ales deputat la Brest în 1913. Experiențele creștin-democraților din Franța aveau în comun un slab ecou în țară, chiar dacă Sillon-ul se bucura de o largă răspîndire. Debușeul electoral a fost însă întotdeauna foarte limitat. Cîteva regiuni rurale păreau mai receptive, cum ar fi nordul și mai ales Bretania, unde Ouest-Éclair a avut un impact remarcabil. De fapt, ziarul catolic nu era creștin-democrat, ci mai degrabă conservator sau monarhist, uneori atras de Acțiunea Franceză fondată în 1898, și al cărui dinamism
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în mod sensibil mai puțin riguroase, ele se clarifică tot mai rar, mă simt mult mai ușor obosit. d) Sănătatea mea este într-o stare mai labilă ca urmare a unei permanente anemii, care mă face mai 94 GÂNDITORUL SINGURATIC receptiv la infecții. Asta micșorează încă și mai mult șansa de a presta o muncă cu adevărat bună. e) Deși îmi este imposibil să fac anticipări precise, mi se pare probabil că mintea mea nu va mai lucra niciodată atât de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aceea, constatările în legătură cu textul tradus (sau textul-scop) evaluează maniera în care s-a realizat acest proces. În consecință, stabilind măsura în care textul original (textul-sursă) se regăsește în cel tradus se stabilește, pe de o parte, performanța traducătorului și, aptitudinea receptivă a limbii-scop în raport cu limba-sursă, iar, pe de altă parte, în ce măsură activitatea de a traduce a stat sub imperiul unor exigențe, a urmat anumite principii, a uzat de procedee adecvate și a avut scopuri bine determinate. De aceea, cele trei "legi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este un atribut important al liderului; persoanele care au o stimă de sine ridicată pot deveni lideri mai ușor decât neîncrezătorii, ezitanții (Cowley și Cocs, În 1928 4.Empatia și sensibilitatea interpersonală sunt caracteristici ce nu pot lipsi liderului; persoana receptivă la "ecuația" personalității altora și capabilă să cunoască pe cei din jurul său, are șanse maxime să devină lider. 5.Alte caracteristici ale liderului sunt: - capacitatea și puterea de decizie (Haroux și Praet; - reușita școlară, În cazul liderului clasei; - capacitate de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
continuare profesorului. În afară de aceasta, la vârsta preadolescenței, spiritul critic și capacitatea de autoapreciere sunt puțin dezvoltate. La clasele mari, ca urmare a experienței acumulate în viața de școlar, spiritul critic este mai dezvoltat, iar elevii de această vârstă sunt mai receptivi la cea mai mică tentativă de nedreptate. Datorită sensibilității excesive, unii adolescenți se consideră nedreptățiți chiar și atunci când nu sunt. Cele mai frecvente forme de nedreptățire, care apar în răspunsurile și relatările elevilor sunt: a) Aprecierea cu o notă mai
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]