7,241 matches
-
în coordonatele ei esențiale, următoarele aspecte. Actorii sociali acționează în virtutea unei motivații care nu se reduce la nevoile de bază (hrană, somn, sex, îmbrăcăminte, locuință), ci cuprinde și trebuințe de ordin superior, cum ar fi realizarea plenară a personalității, norma reciprocității în relațiile interpersonale, atașamentul față de valori general umane (solidaritate, dreptate, adevăr etc.). Pe lângă motivația propriu-zisă, care implică nevoile, trebuințele și scopurile, subiectivitatea mai presupune un aspect, și anume acela că oamenii nu se raportează direct la lume și semenii lor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Oricum, alți factori rămânând constanți, cu cât credibilitatea e mai accentuată, cu atât mai puternică este influența ei în schimbarea de atitudine. Asemănarea sursei cu receptorul sporește, de asemenea, influența persuasiunii. Asemănarea înseamnă, la rândul ei, similaritatea comunicatorului cu persoana-țintă, reciprocitatea și grupul de referință. Similaritatea poate fi etnică, religioasă, de statut socioeconomic, de vârstă, de sex ș.a. și chiar una de trăsături fizice. Și în această arie, cercetările sunt încă destul de parcelare, preocupându-se prea puțin de problema încrucișării criteriilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în această arie, cercetările sunt încă destul de parcelare, preocupându-se prea puțin de problema încrucișării criteriilor de similaritate, respectiv de urmărire a ceea ce se întâmplă atunci când sursa este similară cu receptorul din anumite puncte de vedere și disimilară din altele. Reciprocitatea spune că influența comunicatorului crește și în cazul în care îi atribuim prețuirea față de noi: ne place de cei care credem că ne plac. Funcționează, așadar, principiul reciprocității prețuirii. Indivizii sunt însă atenți nu numai la asemănările sursei cu persoana
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
similară cu receptorul din anumite puncte de vedere și disimilară din altele. Reciprocitatea spune că influența comunicatorului crește și în cazul în care îi atribuim prețuirea față de noi: ne place de cei care credem că ne plac. Funcționează, așadar, principiul reciprocității prețuirii. Indivizii sunt însă atenți nu numai la asemănările sursei cu persoana și statutul lor, ci și la asemănarea și discrepanța dintre aceasta și grupul de referință (reperul valoric, normativ al indivizilor), care poate coincide sau nu cu cel de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
conversația este eficientă. Se pot purta discuții Între părinți și copii pe baza unor programe școlare orientative. Prietenii au un rol important În orientarea școlară. „Colegii de clasă pot constitui grupuri de co discipoli, parteneri de comunicare intelectuală bazată pe reciprocitate.” Când copilul e mic se aseamănă cu o bucată de aluat, căreia i se poate da orice formă; sau un fel de lut al olarului; prin urmare părinții au putința de a face din fragedele lor odrasle ceea ce vor. „Copiii
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
mai puțină acțiune concretă, ușor de observat. Așa cum banii pot fi investiți, politicienii vorbesc despre stocarea capitalului politic, din care să poate "extrage" pe viitor. Desigur, se poate ca până la urmă o astfel de bunăvoință să nu fie onorată, iar reciprocitatea imprecisă este mai puțin tangibilă decât un schimb imediat. Cu toate acestea, efectele indirecte ale atractivității și propagarea influenței pot contribui în mod semnificativ la obținerea unor rezultate favorabile din diverse tranzacții. Altfel, liderii ar trebui să insiste asupra recompenselor
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
tangibilă decât un schimb imediat. Cu toate acestea, efectele indirecte ale atractivității și propagarea influenței pot contribui în mod semnificativ la obținerea unor rezultate favorabile din diverse tranzacții. Altfel, liderii ar trebui să insiste asupra recompenselor imediate și asupra unei reciprocități precise, iar noi știm că nu se acționează întot-deauna în felul acesta. Psihologia socială a dezvoltat un corp substanțial de cercetare empirică pentru explorarea raporturilor dintre atractivitate și putere.29 Este, de asemenea, mai probabil ca puterea blândă să fie
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
pozitive sau negative, și doar în plan secund sunt considerate ca relații funcționale; * rețeaua primară are un caracter dinamic, se modifică în funcție de dinamica raporturilor interpersonale, aflate sub influența circumstanțelor și a diverselor fenomene sociale; * relațiile interne rețelei se caracterizează prin reciprocitate (directă sau indirectă, imediată sau promisă pentru altă dată, etc.); * în cadrul acestui tip de rețea, nu sunt practicate "schimburi bănești", monetare; nimeni nu este, de regulă, plătit în bani sau în alte "forme materiale" pentru ceea ce face în rețeaua din
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
furnizează sau pe care le primesc; * rolurile persoanelor implicate în rețea (clienți, asistenți sociali, voluntari, etc.) determină natura relațiilor manifestate între ele; * factorii normativi (juridici) și cei economici (financiari-monetari) joacă un rol mai important în acest domeniu decât relațiile de reciprocitate. Studiul rețelelor sociale se află în centrul cunoașterii relațiilor dintre indivizi și societate, dintre aspectul clinic și cel comunitar, reconciliind sau apropiind analizele macro cu cele microsociale. Din teoria rețelelor au fost derivate două tipuri de cercetări și intervenții, și
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
numărul de indivizi-membri ai rețelei); dimensiunea rețelei (proporția dintre relațiile directe efective ale unui subiect și relațiile directe teoretice posibile cu ansamblul membrilor); centralitatea rețelei (posibilitatea de a ajunge la un individ, accesul individului la rețea); * indicatori interacționali: natura legăturilor (reciprocitate, dependență etc.); intensitatea legăturilor (frecvența, durata etc.); tipul conținuturilor vehiculate în cadrul relațiilor. Analiza rețelelor vizează forme și "etaje" relaționale, între care amintim: relații reale și relații ideale între actori; relații directe și relații indirecte (mediate); relații centrate pe individ și
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
conflictuale, fiind determinată să servească alte obiective și alți actori decât cei cărora li se consacrase cu naivitate. Acest fapt ar duce tocmai la împotmolirea în iluzia de simetrie vehiculată de acest tip de acțiune, adică posibilitatea efectivă a unei reciprocități a schimbului care ar aboli ca prin farmec raporturile simbolice de dominare la scară internațională. Pentru a măsura fenomenele care se dezvăluie prin intermediul acestei intervenții, trebuiau dimpotrivă avute în vedere cadrele în care aceasta ia naștere și se desfășoară și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
construiască o relație egalitară de schimb pentru a contracara capcanele din cadrul ajutorului pentru dezvoltare, care fac parte din evoluția raporturilor de dominare postcolonială, relația de asistență fiind ea însăși clar identificată ca parte integrantă a acesteia. Elaborarea unei noțiuni de "reciprocitate" a schimbului provine astfel dintr-o dorință de neutralizare a asimetriei intrinsece; ea nu face decât să o deturneze, trimițând-o în cartierele periferice, care adăpostesc o populație majoritar precarizată, fragilizată în statutul ei și produsă global ca străină. Cel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
apariției unei joncțiuni între aceste două domenii: în plan ideologic și imaginar, mai întâi; la nivelul modurilor de implicare a subiecților și al proceselor concrete de reconstrucție a politicului pe care le manifestă, în al doilea rând. Ideea însăși de reciprocitate a cărei inițiatoare este aici în mod concret asociația de înfrățire nu este concepută întocmai ca o simetrie a schimburilor care ar putea fi constitutivă înfrățirii ca atare, așa cum și-o reprezintă chiar inițiatorii ei. Ea provine dintr-o echivalare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acordurilor între nivele instituționale omoloage, cu cea a "cartierelor dificile" din nord și din sud. Proiecția, pe această bază, într-o alteritate fantasmagorică intervine în calitate de supoziție a unei complementarități culturale a competențelor în acțiunea "socială" față de logica pură a economiei. "Reciprocitatea" este într-adevăr enunțată de multă vreme ca o dorință, condensând și exprimând astfel contradicțiile din cadrul ajutorului pentru dezvoltare. Realizarea ei nu poate fi concepută astăzi decât în funcție de construirea unei ficțiuni a substituției între "problemele sociale", cauzele acestora, soluțiile care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de impunere și de dominație care leagă "nordul" (adică țările occidentale) de "sud". Într-adevăr, în interiorul acestui dispozitiv ideologic are loc o echivalare a "problemelor sociale" care exprimau cândva clivajul dintre nordul industrializat și sudul subdezvoltat. În concepția sa, experiența "reciprocității schimburilor" încercată la Lille, după imaginea manifestărilor de "solidaritate mondială" pe care le reproduce la scară proprie, pornește de la o negare a naturii sociale, istorice și politice a "problemelor sociale" pe care își propune să le atace. Ea nu poate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
trebuință apare, după Schutz, în perioada 3-7 ani și se continuă până la vârsta adultă, în interiorul atmosferei și activității școlare, profesionale, civice și la nivelul grupului, sub forma statutelor ierarhice. Trebuința de afecțiune se referă, îndeosebi, la relațiile diadice. Ea reclamă reciprocitate și se exprimă polar, fie prin aprobarea emoțională, fie prin gradul de respingere emoțională. Pentru fiecare din aceste trebuințe, Schutz distinge diferite niveluri de conduită interpersonală, exprimată în hiper sau în hipo, astfel: • excesele: sunt subiecți care suportă greu singurătatea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acceptate sau reglementate prin consensul (explicit sau implicit) al indivizilor. Partenerii au sentimentul că evoluția și construcția relației depind foarte mult de ei, de deciziile, participarea, dăruirea și de contribuția fiecăruia. Resortul care o întreține și o alimentează este autodezvăluirea, reciprocitatea, încrederea. Relațile informale sunt în general mai apropiate, mai dinamice, chiar mai tensionate. Ele presupun un grad mai ridicat de intercunoaștere. Partenerii simt un grad mai mare de libertate și de deschidere (decât le cere sau le interzice relația formală
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lucru cu dedicație, din toată inima, deplin, de parcă ar face pentru ei înșiși, știind că, dacă vor fi la rândul lor la nevoie, vor primi ajutorul prietenului pe care și ei îl ajută. Cu toate că în relațiile de prietenie funcționează principiul reciprocității, prietenii nu țin cu stridență, "farmaceutic" echilibrul în problema schimbului de servicii prietenești. Una dintre părți poate veni mai mult sau vreme mai îndelungată în ajutorul celelalte, fără să aștepte o recompensă imediată sau pe (aceeași) măsură. Cu toate acestea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la comportamentul de cooperare îi va pricinui pierderi semnificative, augmentând în același timp profitul oponentului" (p. 33). În atare condiții, jucătorul care a hotărât totuși să sufere pierderi temporare cu scopul de a-și determina partenerul să coopereze (potrivit normei reciprocității) a ales cum ar zice A. Rapaport "calea martirului". • Robert Knox și Ronald Douglas (1971, apud Boncu, 2006) au sugerat că în condiții de ambiguitate competiția este singurul răspuns adecvat. Până când jucătorii își dau seama că, optând pentru cooperare, celălalt
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
-l dorim sau care credem că ne aparține de drept, nu ne putem proteja timpul și spațiul personale etc. De asemenea, furia noastră se declanșează atunci când un eveniment ne zdruncină sistemul de valori. Bunăoară, o valoare destul de des întâlnită este reciprocitatea: așteptăm, în principiu, de la ceilalți să se comporte față de noi precum ne comportăm noi față de ei46. O lipsă de reciprocitate ne enervează (cu ușurință); se poate întâmpla ca (într-o relație interpersonală) fiecare să aibă propria sa viziune despre reciprocitate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
asemenea, furia noastră se declanșează atunci când un eveniment ne zdruncină sistemul de valori. Bunăoară, o valoare destul de des întâlnită este reciprocitatea: așteptăm, în principiu, de la ceilalți să se comporte față de noi precum ne comportăm noi față de ei46. O lipsă de reciprocitate ne enervează (cu ușurință); se poate întâmpla ca (într-o relație interpersonală) fiecare să aibă propria sa viziune despre reciprocitate și să aibă, astfel, impresia că face (sau că dă) mai mult decât celălalt. Un alt eveniment invocat este și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reciprocitatea: așteptăm, în principiu, de la ceilalți să se comporte față de noi precum ne comportăm noi față de ei46. O lipsă de reciprocitate ne enervează (cu ușurință); se poate întâmpla ca (într-o relație interpersonală) fiecare să aibă propria sa viziune despre reciprocitate și să aibă, astfel, impresia că face (sau că dă) mai mult decât celălalt. Un alt eveniment invocat este și mânia unei alte persoane. P. Ekman subliniază faptul că: "unul dintre cele mai periculoase aspecte ale mâniei este acela că
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
13). Dacă însă concurența presupune încrederea în forțele proprii, manipularea relațiilor în direcția satisfacerii propriilor interese (individuale) și invidie, cooperarea implică încredere în celălalt, satisfacerea motivațiilor ambilor parteneri, bună-credință, fidelitate. Relațiile de cooperare depind în mare măsură de încrederea reciprocă. Reciprocitatea este cheia acestui tip de relații (sau ceea ce biologul nord-american Robert Trivers a numit altruismul reciproc). În actualele condiții, însă, nu este ușor să avem încredere unii în alții, mai ales atunci când ea încrederea tinde să fie folosită în interes
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
interpreta (enervați) că știe ce face și puțin îi pasă (nivelul 3) sau, pur și simplu, vrea să ne umilească (nivelul 4). 46 În lucrarea sa The Rules of the Game, Carl Sagan face o interesantă ierarhizare a formelor de reciprocitate (Dawson, 2007): a. regula de aur: ce voim să ne facă nouă oamenii, să le facem și noi la fel (sau, altfel spus, să le facem noi celorlalți, ceea ce dorim să ne facă ei nouă); b. regula de argint: (reversul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
așa cum a fost marele ironist, care n-a dăruit societății românești nimic altceva decât o oglindă perfidă, pentru chipurile ei nefardate. Posteritatea, față de asemenea scriitor, este o continuă replică, cu jocul de oglinzi întors asupră-i ca un omagiu de reciprocitate. Alături de Eminescu și Creangă, Caragiale are meritul de a fi introdus în literatura română, primele forme de fantastic, forme preluate atât din mitologia populară românească cât din cea europeană, pe care le-a tratat astfel încât au rezultat unele din cele
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]