3,297 matches
-
aceste acțiuni ale penitentului, pentru că, prin credința pe care o mărturisește, penitentul poate afirma sensibilitățile legăturii dintre el și divinitate, iar prin dezlegarea pe care Dumnezeu o oferă, se confirmă nu doar credința penitentului singular, ci și a întregii Biserici. Reconcilierea se produce prin cuvântul mărturisirii penitentului, prin cuvântul dezlegării preotului și prin rugăciunea Bisericii pentru reconcilierea și convertirea păcătoșilor. 3.1.5 Dimensiunea personală Alături de aspectul eclezial, trinitar sau liturgic, penitentul trăiește în cadrul celebrării sacramentului reconcilierii și o dimensiune intimă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dintre el și divinitate, iar prin dezlegarea pe care Dumnezeu o oferă, se confirmă nu doar credința penitentului singular, ci și a întregii Biserici. Reconcilierea se produce prin cuvântul mărturisirii penitentului, prin cuvântul dezlegării preotului și prin rugăciunea Bisericii pentru reconcilierea și convertirea păcătoșilor. 3.1.5 Dimensiunea personală Alături de aspectul eclezial, trinitar sau liturgic, penitentul trăiește în cadrul celebrării sacramentului reconcilierii și o dimensiune intimă, personală, pentru că reconcilierea este o acțiune personală. El se găsește, până la urmă, în mod personal cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și a întregii Biserici. Reconcilierea se produce prin cuvântul mărturisirii penitentului, prin cuvântul dezlegării preotului și prin rugăciunea Bisericii pentru reconcilierea și convertirea păcătoșilor. 3.1.5 Dimensiunea personală Alături de aspectul eclezial, trinitar sau liturgic, penitentul trăiește în cadrul celebrării sacramentului reconcilierii și o dimensiune intimă, personală, pentru că reconcilierea este o acțiune personală. El se găsește, până la urmă, în mod personal cu momentele sale proprii în celebrarea acestui sacrament. Pentru eficacitatea acestui sacrament, trăirile individuale ale penitentului trec prin etapele de referință
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prin cuvântul mărturisirii penitentului, prin cuvântul dezlegării preotului și prin rugăciunea Bisericii pentru reconcilierea și convertirea păcătoșilor. 3.1.5 Dimensiunea personală Alături de aspectul eclezial, trinitar sau liturgic, penitentul trăiește în cadrul celebrării sacramentului reconcilierii și o dimensiune intimă, personală, pentru că reconcilierea este o acțiune personală. El se găsește, până la urmă, în mod personal cu momentele sale proprii în celebrarea acestui sacrament. Pentru eficacitatea acestui sacrament, trăirile individuale ale penitentului trec prin etapele de referință ale structurii de celebrare a sacramentului: căința
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acțiune de îndestulare cu caracter medicinal. Prin acceptarea acțiunilor de îndestulare și de reparare a daunelor păcatului, se demonstrează o distanțare de păcate și o luptă împotriva răului. Fiind prezente și în cadrul celorlalte celebrări sacramentale, aceste dimensiuni fac ca sacramentul reconcilierii să se încadreze în economia sacramentală generală a Bisericii. Alături de aceste dimensiuni, tendința practicii actuale este aceea de a accentua și funcțiile sacramentului reconcilierii în viața creștinului, care fac ca reconcilierea să fie privită ca: - un mod privilegiat al eliberării
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o luptă împotriva răului. Fiind prezente și în cadrul celorlalte celebrări sacramentale, aceste dimensiuni fac ca sacramentul reconcilierii să se încadreze în economia sacramentală generală a Bisericii. Alături de aceste dimensiuni, tendința practicii actuale este aceea de a accentua și funcțiile sacramentului reconcilierii în viața creștinului, care fac ca reconcilierea să fie privită ca: - un mod privilegiat al eliberării de povara păcatului și al primirii iertării divine; - un mod de împăcare a creștinului cu Biserica, reinserându-l într-însa; - un mod de justificare și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în cadrul celorlalte celebrări sacramentale, aceste dimensiuni fac ca sacramentul reconcilierii să se încadreze în economia sacramentală generală a Bisericii. Alături de aceste dimensiuni, tendința practicii actuale este aceea de a accentua și funcțiile sacramentului reconcilierii în viața creștinului, care fac ca reconcilierea să fie privită ca: - un mod privilegiat al eliberării de povara păcatului și al primirii iertării divine; - un mod de împăcare a creștinului cu Biserica, reinserându-l într-însa; - un mod de justificare și de menținere a valorilor sociale care slujesc
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care slujesc creșterea și maturizarea autentică a creștinului; - un mod de realizare al controlului social, penitentul comparând valorile propuse de către Biserică cu cele propuse de tradiția socială. În multe locuri din spațiul eclezial, crește interesul pentru celebrarea comunitară a sacramentului reconcilierii, iar prin aceasta, se conștientizează valoarea socială nu doar a păcatului, ci și a sfințeniei. În fața acestor aspecte pertinente, se interpun adesea și-provocările oferite de schimbările sociale contemporane, de noile ideologii și idei asupra vieții morale. Acest fapt aduce
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
profunzimea Răscumpărării, care se realizează în Cristos Isus”. Toate acestea cer, în continuare, o atenție deosebită și lucidă a creștinului asupra vieții sale de credință și a practicii sacramentale pe care eventual o cultivă. Există provocări nenumărate și la adresa sacramentului reconcilierii, dar trei mari compartimente sunt mai evidente: relativitatea morală, confuzia sensului noțiunii de păcat și pierderea sentimentului de vinovăție. 3.2.1 Relativitatea morală Tendința relativității morale a fost observată încă din a doua jumătate a secolului trecut și își
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vinovăție. Dezvoltarea unei atitudini de individualism narcisic influențează această pierdere a sentimentului de vinovăție; persoana dorește să se protejeze de orice gen de vină. Accentul exagerat așezat asupra unui tip de „libertate individuală” conduce la o îndepărtare categorică de sacramentul reconcilierii și de modul de mărturisire auricular. Treptat, se proliferează alte remedii de „eliberare” a sentimentului de vinovăție: prin dialog, prin psihoterapii, prin sport, prin relaxare, etc. Aceasta se întâmplă pentru că vinovăția nu mai este considerată în legătură cu păcatul, ci este înțeleasă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ambientului social în care trăiește sau datorită organizării defectuoase a întregii societății. Chemarea la iubire, în aceste context, își pierde perspectiva evanghelică și își însușește doar un sens pur psihologic și ideologic. 3.3 Criza vieții sacramentale și a sacramentului reconcilierii Schimbările la nivel social și cultural fac să se perceapă în mod diferit anumite limbaje și simboluri religioase, fapt care face ca nivelul concepției despre Biserică și despre sacramente să fie schimbat. Schimbarea modului de a percepe omul determină și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de a gândi devine, în consecință, altul. Schimbându-se percepția asupra familiei, asupra rolului acesteia în societate și a autorității sale, se schimbă și concepția, la modul general, cu privire la autoritate, fapt ce afectează în mod evident caracterul judiciar al sacramentului reconcilierii, confesorul fiind perceput greșit, pentru că nu i se mai recunoaște autoritatea care i se atribuia inițial. Toată această situație a determinat declanșarea unei „crize a dimensiunii sacramentale”. Criza sacramentului nu este o consecință doar a lipsei de credință, sau a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este o consecință doar a lipsei de credință, sau a ignoranței în fața dogmelor, ci vine din faptul că lumea „și-a fabricat” o altă morală, care treptat conduce la o „descreștinare” a vieții cotidiene și la o denaturare a aspectului reconcilierii sacramentale. Ea este vizibilă și din punct de vedere sociologic, empiric, în ceea ce privește frecvența și semnificația pe care credincioșii le acordă trăirii sacramentelor. Există anumite elemente ce țin și de viața internă a comunității creștine care favorizează criza despre care vorbim
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fără nevoie de un confesor. Se refuză medierea din partea unei terțe persoane (a confesorului) în relația cu Dumnezeu. Diferiți autori afirmă că această criză are o caracteristică dublă - cantitativă și calitativă -, observând atât o slabă frecvență în participarea la sacramentul reconcilierii, cât și o atitudine precară în momentul celebrării aceluiași sacrament. Dificultățile identificate se datorează însă și unor aspecte specifice, ce privesc în mod direct reconcilierea sacramentală, astfel: a) apare o nouă manieră de a privi anumite probleme morale legate de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o caracteristică dublă - cantitativă și calitativă -, observând atât o slabă frecvență în participarea la sacramentul reconcilierii, cât și o atitudine precară în momentul celebrării aceluiași sacrament. Dificultățile identificate se datorează însă și unor aspecte specifice, ce privesc în mod direct reconcilierea sacramentală, astfel: a) apare o nouă manieră de a privi anumite probleme morale legate de sexualitate și de viață. Știind complicațiile unor păcate legate de aceste aspecte și cunoscând poziția Bisericii, unii credincioși s-au îndepărtat de sacramentul reconcilierii; b
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
direct reconcilierea sacramentală, astfel: a) apare o nouă manieră de a privi anumite probleme morale legate de sexualitate și de viață. Știind complicațiile unor păcate legate de aceste aspecte și cunoscând poziția Bisericii, unii credincioși s-au îndepărtat de sacramentul reconcilierii; b) schimbarea simbolicii și a înțelesului termenului de „păcat”, exprimat prin imagini de murdărie, contaminare, pătare, deviere, greutate a vinei, face să nu se mai înțeleagă în mod clar dezastrul și consecințele pe care acesta le aduce persoanei umane și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sentimentului de „datorie a existenței” față de Dumnezeu. Dacă ar fi corectă, această datorie ar face ca vina, în situație de păcat, să nu se datoreze elementelor sociale sau personale denigrate, ci datorită nerespectării conștiinței originii noastre divine; f) celebrarea sacramentului reconcilierii cu un cert „automatism al acordării iertării”. Conform celor afirmate, remarcăm că astăzi societatea a ajuns să trăiască consecințele unei „iluzii a inocenței” prin care pare că nu se mai consideră nimic ca fiind păcat, ci totul natural și inocent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din teologia morală, sau chiar o superficialitate în a trata păcatele, dispoziția penitentului și momentele de educare a penitenților prin cateheze adecvate cu privire la penitență. Papa Ioan Paul al II-lea afirma că aceasta este o cauză reală a crizei sacramentului reconcilierii, preoții fiind ocupați cu alte activități și mai puțin disponibili în a celebra reconcilierea. Unii însă afirmă că criza în care se găsește sacramentul reconcilierii astăzi este în strânsă conexiune cu „categoriile antropologice ale universului simbolic, prin care experiența religioasă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
momentele de educare a penitenților prin cateheze adecvate cu privire la penitență. Papa Ioan Paul al II-lea afirma că aceasta este o cauză reală a crizei sacramentului reconcilierii, preoții fiind ocupați cu alte activități și mai puțin disponibili în a celebra reconcilierea. Unii însă afirmă că criza în care se găsește sacramentul reconcilierii astăzi este în strânsă conexiune cu „categoriile antropologice ale universului simbolic, prin care experiența religioasă este mediată”. Faptul că există o dublă terminologie folosită pentru acest sacrament - „reconciliere” și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Ioan Paul al II-lea afirma că aceasta este o cauză reală a crizei sacramentului reconcilierii, preoții fiind ocupați cu alte activități și mai puțin disponibili în a celebra reconcilierea. Unii însă afirmă că criza în care se găsește sacramentul reconcilierii astăzi este în strânsă conexiune cu „categoriile antropologice ale universului simbolic, prin care experiența religioasă este mediată”. Faptul că există o dublă terminologie folosită pentru acest sacrament - „reconciliere” și „penitență” - poate crea o oarecare confuzie: accentuarea termenului de „reconciliere” face
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebra reconcilierea. Unii însă afirmă că criza în care se găsește sacramentul reconcilierii astăzi este în strânsă conexiune cu „categoriile antropologice ale universului simbolic, prin care experiența religioasă este mediată”. Faptul că există o dublă terminologie folosită pentru acest sacrament - „reconciliere” și „penitență” - poate crea o oarecare confuzie: accentuarea termenului de „reconciliere” face ca ușor să se piardă ideea de „penitență”, iar așezarea mereu împreună a acestor două noțiuni conduce la iluzia unei sinonimii, fapt ce determină o renunțare la un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentul reconcilierii astăzi este în strânsă conexiune cu „categoriile antropologice ale universului simbolic, prin care experiența religioasă este mediată”. Faptul că există o dublă terminologie folosită pentru acest sacrament - „reconciliere” și „penitență” - poate crea o oarecare confuzie: accentuarea termenului de „reconciliere” face ca ușor să se piardă ideea de „penitență”, iar așezarea mereu împreună a acestor două noțiuni conduce la iluzia unei sinonimii, fapt ce determină o renunțare la un oarecare stil de viață penitențial, ascetic, de pocăință și crearea unei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
intimist, făcând să se creadă că iertarea depinde doar de enumerarea păcatelor, sau de un preot anume și nu de însuși darul lui Dumnezeu. Însă, așa cum afirmă unii autori, există un paradox: deși se vorbește de o criză a sacramentului reconcilierii, a frecvenței acestuia, de fapt, acest sacrament nu face parte dintr-o „normalitate” a vieții creștine, dat fiind faptul că botezul este sacramentul care exprimă adeziunea totală a omului la Dumnezeu, iar Euharistia este sacramentul ce ține legătura continuă și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acest sacrament nu face parte dintr-o „normalitate” a vieții creștine, dat fiind faptul că botezul este sacramentul care exprimă adeziunea totală a omului la Dumnezeu, iar Euharistia este sacramentul ce ține legătura continuă și intimă cu Dumnezeu. Drept urmare, sacramentul reconcilierii ar trebui celebrat doar pentru a repara ceea ce a fost distorsionat în ființa umană în raport cu botezul și cu Euharistia. Această concepție nu are nicidecum intenția de a anula valoarea reconcilierii sacramentale și nici planul mântuitor al lui Dumnezeu, care, spre
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ce ține legătura continuă și intimă cu Dumnezeu. Drept urmare, sacramentul reconcilierii ar trebui celebrat doar pentru a repara ceea ce a fost distorsionat în ființa umană în raport cu botezul și cu Euharistia. Această concepție nu are nicidecum intenția de a anula valoarea reconcilierii sacramentale și nici planul mântuitor al lui Dumnezeu, care, spre a fi împlinit, are nevoie și de celebrarea acestui sacrament, așa cum Isus Cristos l-a instituit. Recunoscând acest lucru, Biserica se angajează în căutarea unor soluții, pentru ca darul lui Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]