3,419 matches
-
omologii atât în interiorul obiectului, cât și în interiorul interpretării. În consecință, avantajul reprezentat de inaugurarea demersului cu analiza mimeticului în platonism constă în aceea că permite cântărirea atentă a tuturor acelor elemente care intră în joc când vine vorba de o reconsiderare a figurii...2 Postularea unei omologii atât în interiorul obiectului, cât și în interiorul interpretării depășește simpla corespondență între planuri (ontologic, respectiv simbolic), deschizând, din cerc în cerc, domeniul unei totalități care, în cele din urmă, nu mai poate fi totalizată. Conceptul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
deja menționate, în treacăt) se vor dovedi, de asemenea, de un real folos. 1.8 Lumi ficționaletc "1.8 Lumi ficționale" De câtăva vreme ne stau la dispoziție și teorii ale referinței mai subtile și totodată mai permisive care înlesnesc reconsiderarea raporturilor dintre literatură și lume și, implicit, reabilitarea mimesis-ului. Un ajutor considerabil vine, la acest capitol, din direcția filosofiei analitice. Am putut constata că dificultatea esențială căreia trebuie să îi facă față orice teorie a ficțiunii rezidă în faptul că
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în anumite privințe, naivă) că există, pe de o parte un discurs capabil să numească univoc ființările și, pe de altă parte, unul care ne permite să vorbim despre imposibil/incognoscibil, se strecoară pe această cale îngustă în tentativele de reconsiderare a discursului poetic - și artistic, în genere. Nu este neapărat vorba despre întoarcerea venerabilei convingeri că „despre incognoscibil pot vorbi doar Poeții, maeștri ai metaforei (care spune mereu altceva) și ai oximoronului (care spune permanent prezența împreună a contrariilor) - idee
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
abordare normativ instituționalistă ........................................................................... 104 6. Teoria „multiplilor investitori sociali” ............................................ 111 7. Concluzii ..................................................................................... 117 V. Analiza instituțională a organizării socialeconomice ........................... 119 1. Instituții și acțiune rațională .......................................................... 119 2. Instituții și organizare socială ....................................................... 127 3. Instituții și conceptul de „eficiență” ................................................ 133 4. Reconsiderarea acțiunii sociale ...................................................... 136 5. Concluzii .................................................................................... 141 VI. Rețele și cooperare socială ............ ........................................... 144 1. Organizarea rețelelor sociale ........................................................ 145 2. Acțiune implicată În rețele ............................................................ 149 3. Cercetări empirice ale modelului implicării ..................................... 151 4. Rețele sociale și capital social ...................................................... 163 VII. O teorie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
construcție socială ce reflectă concepțiile raționalizatoare ale societății, și nu rezultatul presiunilor individuale spre eficiență. Organizarea socială a anumitor activități și dimensiunile organizării (structura instituțională de producție, cum ar spune Coase, 1992) sunt determinate macrosocial la nivel cognitiv, ideologic. 4. Reconsiderarea acțiunii sociale „De-a lungul istoriei științelor sociale, a existat mereu o tensiune Între teoreticienii care evidențiau constrângerile structurale și culturale exercitate asupra acțiunii și cei care subliniau capacitatea actorilor individuali de a determina o modificare În cursul evenimentelor. [...] Evident
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
abia apoi devin coercitive normativ. Producerea cunoașterii este rezultatul activității umane, este independentă de un proces de convergență a semnificațiilor umane individuale. Acțiunea socială este producătoare de sensuri, de cunoaștere, În funcție de interesele grupului sau indivizilor care o dezvoltă. Astfel, În reconsiderarea relației instituții - acțiune trebuie să ținem seama de interdependențele reciproce dintre acțiune și instituții. Această reciprocitate se bazează pe relația dialectică dintre cunoaștere și baza sa socială - cunoașterea este un produs social și cunoașterea este un factor al schimbării sociale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
conservatoare, sancționând abaterile de la ideologia dominantă. North consideră că acțiunea colectivă, facilitată de oportunitățile legale de organizare și instituită sub forma actorilor colectivi, a organizațiilor, este capabilă să altereze incremental structura instituțională care a făcut-o posibilă În prima fază. Reconsiderarea acțiunii sociale ne este utilă tocmai În Înțelegerea felului În care funcționează instituțiile. Implicarea acestora În viața socială nu este mecanică, deterministă. Ele furnizează doar cadrele reglementative, normative și cognitive care Împuternicesc, dar și constrâng acțiunea socială. Actorii reproduc, dar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relații de putere, deoarece stabilesc anumite sensuri ale cooperări și presupun o anumită distribuire a resurselor sociale. Din punct de vedere epistemic, câmpurile echivalează cu introducerea de variabile sociale, politice și culturale În modelul neoclasic al pieței, dar și cu reconsiderarea rolului acțiunii În cadrul teoriilor instituționaliste. Ele sunt structuri de interacțiuni emergente, ordonate social și cultural și se constituie În modele teoretice cu grad mai mare de izomorfism față de patternurilor reale de cooperare Între actori decât piața concurențială sau integrarea ierarhică
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ceea ce știe și poate copilul, deprinderile și abilitățile pe care le are Într-o anumită etapă a dezvoltării sale; • evaluarea finală are ca obiective: - estimarea eficienței intervenției sau a programului; - modificarea planului sau a programului, În funcție de constatări; - reevaluarea copilului și reconsiderarea deciziei. În definirea indicatorilor care structurează tipul de evaluare a nevoilor și progreselor În dezvoltarea copilului există trei abordări majore: a) Evaluarea prin raportare la standarde sau norme măsoară performanțele unui copil Într-o anumită arie de dezvoltare, pornind de la
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
aptitudinal al fiecărui copil inclus În programul educațional al unei școli. Instruirea diferențiată semnifică personalizarea sau individualizarea demersului instructiv-educativ În raport cu setul de observații și examinarea cerințelor individuale (specifice fiecărui copil), constituind un mijloc de ameliorare a educației În general, prin reconsiderarea particularităților de evoluție și dezvoltare ale fiecărui elev În parte. A răspunde diferențiat la diversitate Înseamnă a antrena capacitățile/resursele personale și de grup, având la bază individualizarea și colaborarea actorilor procesului didactic. Permanent, educatorul trebuie să evalueze nivelul achizițiilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ci, dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina excesivă, indiferența etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a Învățământului pe noi trepte; ea nu se opune În nici un fel inițiativei și originalității individuale sau colective de regândire și reconsiderare În spirit creator a oricăror aspecte care privesc perfecționarea și modernizarea metodologiei Învățământului de toate gradele. În fond, creația, În materie de metodologie, Înseamnă o necontenită căutare, reînnoire și Îmbunătățire a condițiilor de muncă În instituțiile școlare. Rolurile profesorului se
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Științele educației traversează o perioadă de restructurare și dezvoltare, care Înregistrează atât extensia preocupărilor cât și reconsiderarea unor domenii sau subdomenii. Cu deosebire după anul 1990 o dată cu lansarea formală a paradigmei educație pentru toți - Învățământul a acordat o mai mare atenție unor grupuri de copii marginalizate, vulnerabile. Democratizarea școlii și egalizarea șanselor - deși intens discutate și controversate
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
poate fi considerată un model de omilie dogmatică. Chiar dacă nu abordează de la început pănă la sfărșit numai subiectul dogmatic, devenind pe alocuri o omilie biblică, această omilie înfățișează punctat taina întrupării și a învierii Măntuitorului, precum și implicațiile acestor evenimente în reconsiderarea și mai ales realitatea demnității firii omenești. Tema demnității firii umane în viziunea Sfăntului Grigorie Palama a fost temeinic conturată de mai mulți părinți atoniți contemporani. Unul din ei spune: "Vrednicia firii omenești și implicit a trupului se exprimă cel
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
în domeniul reformei administrației publice implică modificări ale componentelor majore, incluzând administrația centrală, administrația locală și serviciile publice. Pe de altă parte, dezvoltarea democrației reclamă instituirea unei noi relații între cetățeni și administrație, creșterea și întărirea rolului autorităților locale și reconsiderarea parteneriatului cu societatea civilă. Reforma administrației publice este o prioritate pentru Guvernul României. În contextul integrării în Uniunea Europeană, îmbunătățirea standardelor administrației publice și implementarea reformelor în toate domeniile acesteia sunt deosebit de importante. Sectorul public trebuie să se adapteze schimbărilor continue
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
și contextele socioculturale și istorice avute în vedere, transformările contemporane sunt astfel marcate în mod diferit de ajustările realității la procesele de hegemonizare a unei piețe dominate de financiar. Prin incidențele lor localizate și de amploare internațională, aceste mutații presupun reconsiderarea problematicilor științifice elaborate în alte conjuncturi, reexaminarea instrumentelor de observație și a categoriilor de analiză. Înainte de toate, ar putea fi necesar să revenim pe scurt asupra orientărilor științifice care au ghidat modul în care antropologii au înțeles fenomenele de industrializare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Miron Costin, în Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, unde „om fantastic” este echivalent cu „individ cu sistemul nervos dereglat”: „Tiran direptu fantastic, adecă buiguitoriu în gânduri”. În literatura medievală, ideea de fantastic propune o reevaluare a lumii, prin reconsiderarea unor noțiuni ca păcatul, pocăința sau damnarea. Utilizarea acestuia în artele plastice, cultivarea formelor fantastice, urâte, diforme, cu același rol moralizator, de a sugera atât forța răului, cât și energiile sale distructive, acestea sunt condițiile în care se va ivi
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
caracterul construit social. Experții în școală care sunt cercetătorii din această disciplină și îndeosebi echipa de la Paris-VIII ar fi supuși, potrivit acestui autor, unei analize administrativ corecte a lucrurilor, care justifică o viziune reformistă voluntaristă a disfuncționalităților școlare, fără o reconsiderare socială și politică. Pentru acest sociolog, școala nu este, în concluzie, decât reproducerea dominanței sociale, iar problemele școlii nu pot fi rezolvate, în definitiv, de școala însăși. Sigur, o parte a acestei teze e ușor de demontat, în sensul că
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
caracterul lor totalizant, împiedică acest lucru: negând orice responsabilitate locală, simplificând etiologia violenței într-o simplă producere socio-economică, ele trimit la speranța într-o iluzorie mare seară 11 când armonia postrevoluționară ar rezolva aceste probleme la urma urmei secundare. Dincolo de reconsiderările politice, pe care mulți cercetători ai violenței în școală le împărtășesc, trebuie să ne ferim de riscul lipsei de acțiune pe care îl implică ele. Acțiunea este posibilă tocmai deoarece condițiile locale influențează violența în școală. Riscurile explicațiilor prea globalizante
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ideilor și conceptelor care permit unirea celor patru orizonturi precedente, care sunt însuși conținutul activității științifice. Dezbaterile despre indicatorii violenței, despre delincvență, despre purtarea necuviincioasă și hărțuire sunt tot atâția indici ai existenței unei comunități active. Cercetările legate de metodologii, reconsiderarea modelelor (factori de risc, abordări holistice sau sistemice, perspective disciplinare diferite), evaluările programelor pun în joc analize mai deschise decât cred cei care îi condamnă laolaltă pe toți cercetătorii din domeniu. Diviziunile științifice rămân puternice, ceea ce e un lucru benefic
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Totuși numărul delincvenților juvenili autori de violențe dure este relativ redus (Farrington, 1986) și, fără a le subestima, importanța cantitativă a crimelor și delictelor din mediul școlar rămâne restrânsă (Gill și Hearnshaw, 1997; Lindström, 2001; Gottfredson, 2001). După o remarcabilă reconsiderare a problemei în Statele Unite, Denise Gottfredson, fără îndoială unul dintre cei mai buni specialiști mondiali în domeniu, poate conchide că victimizarea nu a evoluat în manifestări între primele ei studii din 1985 (Gottfredson și Gottfredson, 1985) și studiile mai recente
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
503). El a contribuit cu adevărat la schimbarea politicii americane față de Spania lui Franco. Dacă administrația americană făcuse pînă atunci apel la poporul spaniol să-l răstoarne pe Franco, spre sfîrșitul anului 1947, Kennan a recomandat, din motive de securitate, reconsiderarea poziției americane (Lafeber 1993: 65). În cele din urmă, insistînd mereu asupra inutilității diplomației în relațiile cu Uniunea Sovietică, Kennan n-a făcut nimic pentru a contracara mentalitatea de "noi-nu-ne-gociem" a cîtorva dintre administrațiile americane. Există o oarecare justificare pentru
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de alți actori și garantează ordinea economiei politice globale liberale. În consecință, prima clauză, așa-numita structură profundă a anarhiei, apare din ce în ce mai mult ca un înveliș fără conținut. Ea nu exclude nici conducerea fără guvern, nici formele de ierarhie. Această reconsiderare a clauzei a doua a lui Waltz a fost folosită și pentru a critica neorealismul, arătîndu-i incapacitatea de a înțelege schimbările istorice majore, cum ar fi trecerea de la sistemul medieval al statului la cel modern (Ruggie 1986 [1983]); dar a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și reprezentativă. Reformele de descentralizare au fost, prin urmare, un mijloc de a aduce guvernul mai aproape de cetățeni și de a permite individului să se implice mai mult în deciziile care îi afectau viața. Acest lucru a atras după sine reconsiderarea caracterului noțiunii de cetățenie, dar și al noțiunii de stat iacobin, ce fusese construit pe ideea de democrație reprezentativă având cetățeni care mențineau relația cu Adunarea Națională din Paris prin intermediul reprezentanților acestora. Antipatia iacobin-tradițională față de regionalism sau orice altă noțiune
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
statului" a devenit astfel o preocupare de bază a guvernelor franceze care s-au succedat, atât de stânga cât și de dreapta, toate adoptând-o, dar și adaptând-o la propriile circumstanțe și predilecții ideologice. Ceea ce a ieșit din această reconsiderare a naturii statului este doctrina conform căreia statul deține, două funcții diferite dar complementare: pe de o parte, planificarea strategică (formularea politică, dar și controlul și evaluarea); pe de altă parte, implementarea și managementul deciziilor politice de zi cu zi
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
labor among women in dual-earner families”, în Journal of Marriage and the Family, vol. 46, nr. 2, 1984, p. 357-364. Mihăilescu, ștefania (coord.), Din istoria feminismului românesc (Antologie de texte 1838-1929), Editura Polirom, Iași, 2002. Minow, Martha; Shanley, Mary Lyndon, „Reconsiderarea conceptului de familie. Drepturi și responsabilități relaționale”, în Narayan, Uma; Shanley, Mary Lyndon (coord.), Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Miroiu, Andrei, „Conservatorii români: între patriarhalism și construcția statului modern”, în Bucur, Maria; Miroiu, Mihaela (coord.), Patriarhat și emancipare
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]