1,648 matches
-
demarăm o anchetă, ne gândeam să inaugurăm două noi rubrici, dar cursul evenimentelor, abilele manevre de culise ale unora ne-au retazat orice speranță. Știu că, neavând nici un angajat și tu însuți lucrând fără vreun angajament pecuniar, aproape întreaga activitate redacțională stă pe umerii tăi. În acest context, mai ai răgaz pentru propria creație? Am acceptat de la început să fac asta fără avantaje pecuniare. Aproape nimeni din jurul meu nu a crezut cu adevărat că lucrez de plăcere. Iar dacă totuși au
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
spate și dacă lucrurile acestea vor ramâne moarte va fi foarte greu. Este chiar trist. 103 MAGDA GRIGORE: Femeia este o efervescență a existenței Conduceți, în calitate de redactor-șef, o importantă revistă de cultură. Cum ați reușit să vă impuneți concepția redacțională și care a fost reacția colegilor față de programul dumneavoastră? Conducerea unei publicații este o experiență pentru orice scriitor, o provocare. Această șansă face ca exigențele să crească. O revistă bună este, până la urmă, o sincronizare a unor destine literare și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
ce țin de oameni, ca întotdeauna, și nu de idei. Chiar în acest timp revista pe care o conduc se confruntă cu o asemenea tristă situație. Acest lucru se poate întâmpla oriunde există un context asemănător. La nivelul unei echipe redacționale există de multe ori vicii de comunicare; unii nu s-au alfabetizat încă în domeniul sensibil al diversităților de opinii și/sau n-au cultul relațional; alții nu știu să abordeze un conflict și nici nu vor să învețe acest
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
la două rânduri, titlurile vor avea un aspect tipografic deosebit, bine ales, vor fi prezentate statistici în anexă, fără a se omite legendele și citatele clare). Mai nou, informațiile despre eveniment, textele complementare se trimit direct publicațiilor pe email-ul redacțional, însoțite de o formulă protocolară. MANAGEMENTUL CUNOAȘTERII 157. Ce procese cuprinde managementul conținutului digital? R: Managementul conținutului digital cuprinde : * crearea de conținut digital, * integrarea acestuia în colecții și baze de date, * publicarea pe site-uri web, * asigurarea securității și integrității
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Nu ar trebui să fie așa. Orice lectură inteligentă și responsabilă a unui text sacru nu îndeamnă la crimă. Nu o justifică. Absolut nimic din această lume nu justifică asasinatele din redacția jurnalului Charlie Hebdo. Pledez însă pentru o politică redacțională mai matură, înțeleaptă și responsabilă. Nu poți fi orb și surd la repetatele atenționări din partea serviciilor secrete franceze cu privire la pericolul atentatelor și tu să continui să batjocorești o întreagă lume musulmană de dragul rating-ului și a câștigului financiar. (Patronii jurnalului
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Cicerone Theodorescu e menționat ca redactor-șef, iar între 1950 și 1958 nu se mai dau informații asupra conducerii; se pare că din 1953 redactor-șef este Petru Dumitriu, care predă ștafeta, probabil în 1956, lui Ov. S. Crohmălniceanu. Caseta redacțională reapare în 1958, acum menționându-i pe Mihai Ralea - director, Ov. S. Crohmălniceanu - redactor-șef, Marin Preda și Victor Tulbure - redactori-șefi adjuncți. Ulterior mai deține funcția de director Demostene Botez (1965-1973). Redactori-șefi sunt Demostene Botez (1962-1965), Șerban Cioculescu (1965-1967), Radu
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Ioanichie Olteanu (1974-1987), iar adjuncți Aurel Baranga (1958-1967), Paul Georgescu (1958-1972), Ioanichie Olteanu (1972-1974). Funcția de secretar general (sau responsabil) de redacție o îndeplinesc Vladimir Colin (1974-1981) și Gheorghe Pituț (1984-1987). În anii 1987-1989 conducerea este asigurată de un consiliu redacțional coordonat de Alexandru Balaci. În Cuvânt înainte din numărul inaugural, nesemnat, dar scris, după unele mărturii, de Mihai Ralea, se afirmă că revista e „nouă”, lucru marcat și prin numerotarea ab initio (se va reveni la numerotarea continuă abia în
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
optzeciștilor, o reprezentare pe măsura potențialului ei. Primul număr din V.r. apărut după 22 decembrie 1989 (numerotat 10-12/1989, dar editat la începutul anului 1990) se deschide cu editorialul Viața românească în libertate, în care sunt exprimate intențiile colectivului redacțional în contextul noului moment istoric. Numărul mai cuprinde un grupaj dedicat centenarului morții lui Ion Creangă, un dosar intitulat Istoria unui număr topit de cenzură, unde se prezintă avatarurile unui text de Constantin Noica, a cărui publicare fusese interzisă de
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
același număr mai sunt prezenți Ion Ianoși, Alexandru Paleologu, Nicolae Manolescu, I. Negoițescu, Gheorghe Iova (Acțiunea textuală) ș.a. În 1990 în colegiul revistei figurează Mihai Șora, Petru Creția, Gabriel Liiceanu, Mircea Martin. Redactor-șef este Cezar Baltag, iar din colectivul redacțional mai fac parte Florența Albu, Vasile Andru, Traian T. Coșovei, Petre Got, Ileana Mălăncioiu (redactor-șef adjunct), Gheorghe Pituț (secretar general de redacție), Nicolae Prelipceanu. Ulterior în redacție intră Aurelian Titu Dumitrescu, George Gibescu, Gheorghe Grigurcu, Maria-Ana Tupan. În 1992
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
fac parte Florența Albu, Vasile Andru, Traian T. Coșovei, Petre Got, Ileana Mălăncioiu (redactor-șef adjunct), Gheorghe Pituț (secretar general de redacție), Nicolae Prelipceanu. Ulterior în redacție intră Aurelian Titu Dumitrescu, George Gibescu, Gheorghe Grigurcu, Maria-Ana Tupan. În 1992 caseta redacțională este oarecum modificată - redactor-șef: Cezar Baltag, redactor-șef adjunct: Ileana Mălăncioiu, secretar general de redacție: Aurelian Titu Dumitrescu, în acest colectiv intrând și Liviu Ioan Stoiciu. La moartea lui Cezar Baltag, în 1997, două numere (5-6 și 7-8) sunt
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
tineri scriitori și Mihai Bicleanu îi fac însă pe aceștia să părăsească o publicație despre care cred că ar fi început să avanseze „directive literare mucegăite”. Ei își adună „puterile financiare”, iar Z., având contribuția principală, își asumă și însărcinările redacționale, și la sfârșitul anului 1928 scot „XX literatura contimporană”, păstrând aceiași colaboratori. Cu alte încercări în proză, dar și cu versuri sau recenzii și articole, unele iscălite A. Z., A. Zar, Azar, mai e prezent în „Bilete de papagal”, „unu
ZAREMBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290708_a_292037]
-
contemporane [PUR]), Introduction à la sociologie politique (Introducere în sociologia politică [Seuil]). Este de asemenea fondatorul și directorul Centrului de Studii și Cercetării despre Democrație (CERAD), laborator pe lângă Rennes-I • Democrație; Marxism; Societate civilă; Totalitarism. SYLVAIN BOULOUQUE, istoric, membru al comitetului redacțional al revistei Communisme, el este autorul volumului Anarchistes face aux guerres coloniales (Anarhiștii și războaiele coloniale [Atelier de crîation libertaire, 2003]), și coautor al volumelor Traîtes et trahisons. Guerres, imaginaires sociaux et constructions politiques (Trădători și trădări. Războaiele, imaginar social
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
premium? Dar „USA Today“?) 4. Quality și premium nu se implică reciproc. Dacă un ziar quality este unul pentru clasa de mijloc și clasa de sus, atunci de ce quality înseamnă în primul rând layout special și nume celebre în caseta redacțională, iar nu redactori și editori premium? Nu poți oferi doar un ambalaj mișto pentru cei care dedică ziarelor o importanță majoră în defavoarea televiziunii. Cine alege un quality alege în defavoarea a altceva, cu costuri mari (bani plus TIMP plus RENUNȚAREA la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
a lungul cîtorva decenii“ ale autorului, Vasile Stati, absolvent al „facultății istorico-filologice“ și doctor habilitat în științe istorice, specialist în probleme de etnolingvistică moldovenească, după cum el însuși se prezintă pe coperta a IV-a. Explicația pe care o aduce colegiul redacțional (nu se știe din cine e compus, dar probabil autorul are motive să-l țină secret!) descumpănește, era acum diferită de cea dintre limba spaniolă vorbită în Spania și cea vorbită în alte țări hispanofone. Pentru că pare a fi scrisă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la școlile din Republica Moldova, unde învățaseră mai înainte, nu toate abaterile constatate la Galați erau considerate greșeli. Autorul dicționarului menționat a știut să exploateze și această față a lucrurilor. Numai că oricine citește Cuvînt înainte din Dicționar..., aparținînd colegiului redacțional, constată că textul este scris într-o frumoasă limbă românească literară. Ba chiar și Expunere de motive, pusă sub însemnul unui motto extras din Șerban Coresi (Fraților rumăni, cetiți și nu judecareți necetind înainte <footnote Acest motto descumpănește: a) pare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ca și limbile vlahă, valahă, românească citate mai sus. Nu este în intenția noastră să analizăm Dicționarul lui Vasile Stati, căci nici n-ar putea fi analizat ca dicționar bilingv, ci doar ca un fel de dicționar explicativ <footnote Colegiul redacțional chiar consideră dicționarul „încercarea modestă de a acoperi măcar o parte din golul lexicografic, care ia la noi proporții“; lucrarea era reclamată de „vocabularul actual uzual din Republica Moldova, care s-a îmbogățit cu numeroase cuvinte și expresii“ (p. 3). footnote
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Huși, prin Hotărârea nr. 7/2001. Începe colaborarea la revista piteșteană "Argeș". 2002. Apar volumele Fragmentele lui Lamparia, Fundația "Scrisul românesc", Craiova și "Complexul Bacovia", Ed. Junimea din Iași. Face parte din colectivul redacțional al revistei "Viața Basarabiei", serie nouă, directori Mihai Cimpoi și Eugen Uricaru. Este inclus în The Contemporary Who`s Who, din Reilagh, Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii. 2003. Apar succesiv, două ediții ale volumul Basarabia sau drama sfâșierii (Ed.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în față susțineau boala luetică a scriitorului, manifestată pe un fond oarecum ereditar, căreia, în cele din urmă i-a căzut pradă și datorită unei existențe dezordonate, cu excese de alcool și cafea, cu o extenuare fizică totală de pe urma solicitărilor redacționale degradante. G. Călinescu atrage atenția Theodor Codreanu și urmașii săi spuseseră esențialul, cristalizaseră un șablon convenabil despre un Eminescu victimă a unei agonii încheiate la 15 iunie 1889 printr-o "paralizie generală"", ambiționând în continuare să demoleze șablonul și să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ușa, / Dar îl loc de vâlvătaie / M-a întâmpinat... cenușa" (2479). Epigrama este o replică la un titlu al unei poezii de Adrian Păunescu, Ieșirea din sobă. Epigrama a fost trimisă "României literare", unde autorul poeziei citate intrase în colegiul redacțional. Nu se spune dacă epigrama a fost publicată. Lecturile umplu total timpul profesorului și directorului de școală, dar nu s-ar putea spune că are un program riguros în acest sens. E mai curând dus de pasiune până la contopire, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Iași, septembrie 2012, p. 32-35, articol publicat inițial în Revista mea nr. 2571 din 6 septembrie 2012, Israel; Martha Eșanu, în Revista mea nr. 10, Tell Aviv, 10 ianuarie 2013, , Din lumea cărților: Filmul unei lansări de carte - „Prietenie”. e) Redacționale „Evenimentul" din 13 iulie 2008; Dacia literară, pliant info. septembrie decembrie 2005; Evenimentul, 20 iulie 2005; revista „Vestea bună" nr.61, octombrie 2006, despre volumul „VasluiCapitala Țării de Jos" și în continuare număr de număr, articole cu semnătura Ion N.
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
este asigurată de consiliul de administrație, constituit potrivit legii; regia este organizată și funcționează în conformitate cu regulamentul anexat, parte integrantă a prezentei hotărâri. Articolul 5 Pentru îndeplinirea obiectului de activitate, Regia Autonomă "Editura Didactică și Pedagogică" are în structura sa colective redacționale teritoriale, la Cluj și Timișoara, și colective tehnice la Oradea și Craiova. Articolul 6 Regia Autonomă "Editura Didactică și Pedagogică" își acoperă cheltuielile, inclusiv dobânzile, amortizarea investițiilor și rambursarea creditelor din venituri provenite din activitatea proprie. Articolul 7 Personalul trecut
HOTĂRÂRE nr. 645 din 17 septembrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind înfiinţarea Regiei Autonome "Editura Didactică şi Pedagogică" pentru editarea manualelor şcolare, a manualelor universitare şi a altor lucrări destinate învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107995_a_109324]
-
Informare și Documentare se stabilesc prin ordin al ministrului învățămîntului și științei. ... Articolul 6 (1) Salarizarea personalului din aparatul Institutului Național de Informare și Documentare se face conform anexei nr. VI, lit. A la Legea nr. 57/1974. ... (2) Personalul redacțional se salarizează potrivit anexei nr. V, cap. IV lit. a) la Legea nr. 57/1974, iar Oficiul de calcul se va salariza după nivelul de salarizare al oficiilor din centrele de calcul de gradul I. ... Articolul 7 Personalul transferat în
HOTĂRÎRE nr. 1077 din 6 octombrie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Informare şi Documentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107311_a_108640]
-
inginer principal III, pe funcția de inginer principal ÎI, prin depășirea procentului maxim prevăzut la art. 172 (6) din Legea nr. 57/1974 cu numarul carelor de reportaj aflate în dotare. Articolul 6 Întregul personal al Radioteleviziunii Române, inclusiv personalul redacțional și artistic, va beneficia de un spor de 10% calculat asupra salariului tarifar potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 57/1974 . Articolul 7 Prevederile prezentului decret-lege se aplică de la data de 1 martie 1990. PREȘEDINTELE CONSILIULUI PROVIZORIU DE UNIUNE
DECRET-LEGE nr. 109 din 30 martie 1990 privind unele măsuri de imbunatatire a salarizarii personalului muncitor din Radioteleviziunea Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121030_a_122359]
-
aparatul unor instituții prevăzute în anexa nr. VI, capitolul I, lit. A, nota ÎI, poz. 1 - 11, la care salarizarea este mai mică cu două clase, precum și paranteză de la poz. 10 din notă I la aceeasi anexă. Articolul 2 Personalul redacțional din cadrul Agenției de presă "Rompres" va fi salarizat în continuare potrivit sistemului de salarizare aprobat pentru unitățile de presă prevăzut la art. 165 și anexă nr. V, capitolul IV, lit. a) și b) la Legea nr. 57/1974 . De asemenea
DECRET-LEGE nr. 110 din 30 martie 1990 privind abrogarea şi modificarea unor prevederi din Legea nr. 57/1974. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121031_a_122360]
-
punerea în aplicare a regulamentului pentru organizarea transporturilor feroviare marșrutizate , cu modificările ulterioare; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 2.238/1952 privind regimul lucrărilor de traducere și stabilirea tarifelor pentru personalul nescriptic folosit în lucrările de traducere sau cu caracter redacțional, publicată în C.H.D. nr. 5 din 27 octombrie 1952, cu modificările ulterioare; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 2.337/1952 privind reduceri și scutiri de majorări de întârziere la plata impozitelor și taxelor, acordate oamenilor muncii, publicată în C.H.D. nr.
HOTĂRÂRE nr. 735 din 10 noiembrie 1997 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119598_a_120927]