7,010 matches
-
dată în istoria sa modernă în situația în care este favorabilă constituirii de comunități locale și regionale capabile să se gestioneze prin forțe proprii. Această transformare politică a fost însoțită de o schimbare economică la fel de importantă. Privatizarea avuției statului și redistribuirea deciziei economice este cea mai importantă dintre toate schimbările din economie. Comunismul concentrase atât proprietatea asupra capitalului, cât și decizia cu privire la utilizarea lui la nivelul administrației centrale. După 1989, monopolul administrației de stat asupra economiei a fost desființat. O mare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
complicate și care i-au impus trăsături ce nu provin nici din nevoile tehnologice, nici din caracteristicile piețelor, ci din istoria societăților în care s-a dezvoltat. Obiectivul principal al capitaliștilor rămâne profitul - dar dacă profitul poate fi obținut prin redistribuirea de către stat a resurselor societății și nu prin redistribuirea de către piață a acestora, atunci capitalismul va alege, dintre cele două posibilități, pe cea care îi permite cea mai ridicată profitabilitate. Or, tocmai acest lucru s-a întâmplat atât în România
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
provin nici din nevoile tehnologice, nici din caracteristicile piețelor, ci din istoria societăților în care s-a dezvoltat. Obiectivul principal al capitaliștilor rămâne profitul - dar dacă profitul poate fi obținut prin redistribuirea de către stat a resurselor societății și nu prin redistribuirea de către piață a acestora, atunci capitalismul va alege, dintre cele două posibilități, pe cea care îi permite cea mai ridicată profitabilitate. Or, tocmai acest lucru s-a întâmplat atât în România interbelică, cât și în cea a tranziției postcomuniste. Desigur
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
asemenea încercări au loc și în civilizația și economia occidentale, unde volumul mare al capitalului face ca și actele de corupție, de exemplu, să implice sume uriașe. Diferența constă însă în faptul că, spre deosebire de societatea și economia occidentală, corupția și redistribuirea prin intermediul statului reprezintă doar un mecanism secundar de distribuire în societate, piața rămânând dominantă. Ca și în România interbelică, în România zilelor noastre piața este încă un mecanism secundar de distribuire. Tranziția spontană a perioadei interbelice nu a produs caracteristici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
probabil că cea mai importantă trăsătură a postcomunismului românesc - care, pe de o parte, a participat la producerea lipsei de prosperitate, iar pe de altă parte, i-a contracarat semnificativ efectele - a fost restructurarea socială, realizată în mare măsură prin redistribuirea atât a avuției sociale deținute de statul român, cât și prin redistribuirea veniturilor în societate. Rezultatul a fost că, dacă nu prosperitatea, măcar avuția ce putea fi achiziționată de unele grupuri sociale depindea de capacitatea de a le închide altora
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o parte, a participat la producerea lipsei de prosperitate, iar pe de altă parte, i-a contracarat semnificativ efectele - a fost restructurarea socială, realizată în mare măsură prin redistribuirea atât a avuției sociale deținute de statul român, cât și prin redistribuirea veniturilor în societate. Rezultatul a fost că, dacă nu prosperitatea, măcar avuția ce putea fi achiziționată de unele grupuri sociale depindea de capacitatea de a le închide altora accesul la ele. Ca urmare a intereselor fie divergente, fie opuse a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sociale, fenomene economice și, mai ales, politici guvernamentale au contribuit la aceste dinamici pe scară largă. Politicile guvernamentale care favorizau grupuri sociale au fost numeroase, dar foarte puține dintre aceste politici au fost constante în timp, ceea ce a mărit dinamica redistribuirilor. La începutul anilor ’90, politicile guvernamentale au favorizat grupurile socio-profesionale ale muncitorilor industriali, notorie fiind favorizarea minerilor, ceferiștilor etc. în dezavantajul altor categorii de muncitori. De asemenea, au favorizat apariția, dezvoltarea și relativa bunăstare a unui mare număr de mici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai târziu, CDR i-a favorizat pe foștii proprietari, adoptând o legislație prin care acestea erau retrocedate etc. În ciuda faptului că societatea a trecut printr-un deceniu de criză economică și socială prelungită, în România a avut loc o continuă redistribuire de bogăție și acces la putere și prestigiu, iar unele grupuri sociale au avut în permanență perspectiva unei vieți mai bune. Pe baza propriei lor evaluări, conform sondajelor de opinie, în România a existat continuu o masă de populație (25-40
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tip occidental, adică asemenea unei societăți care produce prosperitate, și anume acel tip de prosperitate care este propriu societății occidentale. În al doilea rând, de a asigura participarea societății românești, în noua ei calitate de societate de tip occidental, la redistribuirea resurselor mondiale în favoarea lumii occidentale. Această ultimă componentă sună destul de imoral. Pusă în termeni mai puțin neutri, ea nu înseamnă altceva decât ca România să urmărească să obțină partea ei de profit și avantaje din relațiile economice și politice cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost masiv modificată pe măsură ce societățile își schimbau organizarea socială și, mai ales, se modificau raporturile de putere politică între elite și mase. Elementul-cheie în acest proces a fost democrația politică, ce se corelează pe termen lung cu evoluția proceselor de redistribuire a veniturilor în societate. Studii efectuate asupra distribuției inegalităților în materie de venituri în ultimele două secole (XIX-XX) arată că, spre deosebire de lumea necapitalistă și nedezvoltată, în societățile de tip occidental, capitaliste și democratice, o cotitură a avut loc în prima
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
terminarea celui de al doilea: egalizarea veniturilor în interiorul celor mai bogate societăți ale lumii, în condițiile în care diferențele dintre bogăția acestora și bogăția celorlalte țări ale lumii atingea apogeul (către 1950) (Bourguignon și Morrison, 2002, p. 737). Procesul de redistribuire a bogăției ce a caracterizat noua formă de capitalism, a secolului XX, a fost atât de semnificativ, încât, împreună cu egalizarea produsă de comunism în Rusia și Europa de Est, a modificat indicii mondiali ai inegalităților. Îl putem ușor corela cu procese semnificative
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ori mai mare de care au beneficat ultimii 20% dintre cetățeni. Diferențele provin din politicile față de clasa de mijloc, cei 60% din populație situată între cele două extreme și care suportă o parte mai mare sau mai mică a acestor redistribuiri, în funcție de rolul politic și de cerințele pe care le adresează sistemului, dar și în funcție de ideologia sa dominantă. Țările mari ale Europei dezvoltate urmează același traseu. Între 1992 și 2000, atât Franța, cât și Germania au mărit ponderea în venitul național
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tocmai clasa mijlocie, care a pierdut, în mărime relativă, mai mult decât clasa superioară. În Statele Unite, procesul este și mai accentuat, deoarece clasa superioară a câștigat chiar mai mult decât clasa inferioară a societății. Ponderea celor 20% din populație în redistribuirea venitului național a crescut - în loc să scadă, ca în Europa - de la 41,9% în 1992 la 45,8% în 2000. Iar ritmul de creștere a fost net mai ridicat decât ritmul de creștere al ponderii celor mai săraci 20% dintre americani
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
creșterea, în 9 ani, a celor 20% dintre americani cu cele mai mari venituri, față de numai 0,7%, creșterea ponderii în venitul național a celor 20% dintre americani cu cele mai scăzute venituri. În ciuda acestor variații între diferitele modele de redistribuire a venitului național, cifrele sugerează o tendință de organizare a societății într-o formă de „polarizare temperată”, care reprezintă o corectare semnificativă a teoremei lui Pareto. În primul rând, este evident că toate societățile democratice și dezvoltate utilizează nu doar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
semnificativă a teoremei lui Pareto. În primul rând, este evident că toate societățile democratice și dezvoltate utilizează nu doar un singur sistem de distribuție, cel atât de mult prețuit teoretic, care este piața, ci două: piața și un sistem de redistribuire care are drept criteriu nu eficiența economică a individului, ci nevoile sale. Piața ca sistem principal de distribuție a veniturilor și consumului în societate tinde să polarizeze societatea. În schimb, sistemul de redistribuire după nevoi tinde să o egalizeze. În
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ci două: piața și un sistem de redistribuire care are drept criteriu nu eficiența economică a individului, ci nevoile sale. Piața ca sistem principal de distribuție a veniturilor și consumului în societate tinde să polarizeze societatea. În schimb, sistemul de redistribuire după nevoi tinde să o egalizeze. În ultimul deceniu, tendința pare a fi aceea de a fixa un raport de 1:4 între partea din venitul național care revine celei mai sărace părți a populației și partea din venitul național
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populație au coborât semnificativ sub nivelul de 40% din venitul național, iar scăderea încă mai continuă. Există alte țări, precum Suedia, Franța sau Marea Britanie, în care scăderea este foarte lentă, pătura superioară părând a reuși să-și stabilizeze poziția în raport cu redistribuirea socială. În sfârșit, există țări, precum Norvegia sau Statele Unite, în care pătura superioară obține creșteri ale ponderii sale în venitul național. Însă această dinamică în interiorul modelului nu pare a-i afecta prea tare tendințele principale, iar o stabilizare a sa
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
efectele comunismului a fost acela de a limita polarizarea socială tocmai în jurul raportului de 1:4 către care tinde modelul social al societăților dezvoltate. Tranziția a inversat tendințele și, prin urmare, specific societăților postcomuniste este nu accentuarea egalizării veniturilor prin redistribuire, ci polarizarea veniturilor prin renunțarea la redistribuire. În țările postcomuniste, cei mai săraci dintre cetățeni devin și mai săraci. În Cehia, ponderea în venitul național a celor mai săraci 20% din populație era, în 1992, de 10,5%; în următorii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
limita polarizarea socială tocmai în jurul raportului de 1:4 către care tinde modelul social al societăților dezvoltate. Tranziția a inversat tendințele și, prin urmare, specific societăților postcomuniste este nu accentuarea egalizării veniturilor prin redistribuire, ci polarizarea veniturilor prin renunțarea la redistribuire. În țările postcomuniste, cei mai săraci dintre cetățeni devin și mai săraci. În Cehia, ponderea în venitul național a celor mai săraci 20% din populație era, în 1992, de 10,5%; în următorii 9 ani ea scăzut aproape nesemnificativ la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a subdezvoltării, cu tranziția către prosperitate caracteristică societății occidentale și, prin urmare, integrarea lor în sistem rămâne problematică. În țările postcomuniste, polarizarea socială este o consecință a tranziției la economia de piață. De fapt, în țările postcomuniste, cifrele care măsoară redistribuirea venitului național între extremele scalei veniturilor sunt înșelătoare. Schimbările față de comunism care au loc la nivelul lor nu sunt chiar atât de mari, căci putem presupune fără aproximări nejustificate că, în vreme ce situația din 1992 reproducea în bună măsură caracteristicile fostului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sunt înșelătoare. Schimbările față de comunism care au loc la nivelul lor nu sunt chiar atât de mari, căci putem presupune fără aproximări nejustificate că, în vreme ce situația din 1992 reproducea în bună măsură caracteristicile fostului sistem de organizare socială și de redistribuire comunist, situația din 2000 exprima deja caracteristicile noului sistem de distribuție bazat pe economia de piață. Variațiile reduse în distribuția veniturilor de-a lungul scalei acestora ascund schimbări de-a dreptul dramatice care au avut loc în structura socială a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
superioară, transformând administrația publică într-o elită cu totul specială a societății românești. Vârfurile acestei elite se situează la din partea superioară a scalei de venituri, iar elita în ansamblul său face parte dintre cei mai mari beneficiari ai sistemului de redistribuire din societate. Din toată această lungă analiză rezultă că, asemenea oricărei alte societăți, România este, în cele din urmă, o societate care urmărește creșterea propriei prosperități. Pe termen lung, de-a lungul deceniilor și dincolo de oscilațiile ocazionale, societatea românească urmează
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ideologic și motivată social tocmai de ignorarea de către elita politică comunistă a cererilor de creștere a prosperității provenite din partea populației. Însă tranziția postcomunistă declanșată începând cu 1990 nu a putut răspunde acestor cereri. Dimpotrivă, după o primă perioadă de masive redistribuiri de venit național - masiv criticate de elitele ideologice și intelectuale ale țării în perioada imediat următoare - datorită unui raport de forțe politice între populație și elite puternic dezechilibrat în favoarea populației în primele luni de după revoluție, ceea ce a urmat a fost
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sunt la fel și a eșuat, capitalismul modern a reușit să construiască o societate în care toți oamenii beneficiază de dezvoltarea economică și socială a societății, chiar dacă în mod inegal. Iar acest lucru se întâmplă prin funcționarea unor mecanisme de redistribuire a resurselor în societate - piața plus democrația - prin care creșterea bogăției și prosperității claselor conducătoare este condiționată de creșterea bogăției și prosperității claselor producătoare. Această condiționare fundamentală pentru organizarea societății dezvoltate moderne nu a putut fi construită de nici una dintre
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sursa principală de rezolvare a lor. Una dintre prioritățile postcomunismului a fost stabilirea elitelor conducătoare ale societății, a acelor elite care, pe de o parte, vor conduce politic societatea, iar pe de altă parte, vor beneficia de mecanismul principal de redistribuire din societate. Or, în această privință, imediat după revoluție nimic nu era nici clar, nici agreat între actorii politici și sociali, și nici nu exista un actor politic și social suficient de puternic și de legitim pentru a impune noile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]