1,577 matches
-
detaliile cele trei zile ale procesului, cu cele zece motive de recurs precum și un capitol de concluziuni de-a dreptul demolatoare pentru regim și pentru justiția, care i se subordonase fără cea mai mică jenă. întrucât această carte a fost reeditată prima dată de Dl. Traian Golea, în exil, în colecția „Omul Nou”, în anul 1980, iar în țară au ajuns extrem de puține exemplare vom reda în câteva pagini: Cuprinsul 1. „Cuvântul înainte” redactat de comandamentul legionar, la 1 August 1938
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
biruinței, îndeplinește funcția de secretar general al Mișcării Legionare. Sub conducerea lui, și numai în decurs de cinci luni, numărul legionarilor înscriși se multiplică considerabil, Mișcarea Legionară ajungând cea mai mare forță politică a țării. Tot sub conducerea lui, se reeditează în sute de mii de exemplare întreaga operă legionară, începând cu cartea Căpitanului... După capitularea Germaniei în mai 1945 și încetarea activității guvernului de la Viena, Petrașcu continuă lupta de apărare a poporului român contra năvălitorului, fără a accepta colaborarea cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a României. Probitatea cu care a fost întocmită i-a conferit credibilitate completă. Servind documentar mai multor lucrări românești și străine despre anii respectivi, în prezent doi distinși istorici, unul român (Gh. Buzatu) și unul american (Kurt W. Treptow) au reeditat-o la Iași sub titlul „Procesul lui Corneliu Zelea Codreanu (mai 1938)”, ca întâiul volum dintr-o colecție pe care o așteptăm cât mai bogată „Români în istoria universală”. Acest prim volum din colecție a mai primit un sub titlu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trecut, pe comportament și nu pe sentimente. În procesul educației el trebuie să dezvolte responsabilitatea personală a elevului asupra modelului comportamental. Elevul trebuie determinat să privească realitatea În față și să admită faptul că trecutul său nu mai poate fi reeditat. El trebuie să accepte responsabilitatea deplină pentru comportamentul său prezent și viitor. Trebuie ajutat să-și proiecteze planuri specifice pentru viitor și apoi să le urmeze. Din modelul de consiliere elaborat de Glasser se pot desprinde câteva principii și strategii
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
au inventariat progresele, eșecurile și perspectivele teoriei moderne a curriculumului. Le menționăm pe cele mai importante: - J. Lee și D. Lee, The Child and His Curriculum (1950, Appleton Century, New York); - J. Gwynn, Curriculum Principles and Social Trends (1950, Macmillan, New York; reeditată în 1960 și revizuită în 1969); - H. Alberty, Reorganizing the High School Curriculum (1953, Macmillan, New York; reeditarea lucrării din 1960 a fost revizuită în 1962); - B. Smith, W. Stanley, H. Shores, Fundamentals of Curriculum Development (1950, World Book Co., Yonkers
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Handbook on Formative and Summative Evaluation of Student Learning, McGraw-Hill, New York, 1971. 28. Block, op. cit. 29. K.P. Torshen, The Mastery Approach to Competency-Based Education, Academic Press, New York, 1977. 30. R.M. Gagné, The Conditions of Learning, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1965 (reeditată în 1977 datorită succesului enorm al primei ediții). Dar cărțile care au conferit un autentic și natural temei psihologic teoriei instruirii și teoriei moderne a curriculumului sunt considerate: R.M. Gagné, M. Driscoll, Essentials of Learning for Instruction, Dryden Press, Hinsdale
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale științelor experimentale și pozitive. În aceeași perioadă s-a născut „tehnologia educației” (educational technology). Era o expresie cu vădite conotații „inginerești”, impusă de Robert Mills Gagné. Acesta publicase în 1966 ambițioasa lucrare The Conditions of Learning, care a fost reeditată în 19709. El „scotocise” în puzderia de teorii behavioriste ale învățării, realizate pe baza unor cercetări experimentale, pentru a identifica mecanismele învățării solicitate în procesul instruirii umane. A decis că ar exista opt asemenea mecanisme: 1) învățarea semnalelor (signal learning
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Curriculum for the Seventies: An Agenda Invention, ASCD, Washington. D.C., 1970. 15. G. Weinstein, M. Fantini, Toward a Humanistic Education: A Curriculum of Affect, Praeger Publishers, New York, 1970, p. 27. 16. B.R. Joyce, Models of Teaching, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1966 (reeditat în 1972 și 1986). 17. F. Jennings (ed.), „Curriculum: Interdisciplinary Insights”, Teachers College Record, 73 (2), 1971. 18. D. Bell, The Coming of Post-Industrial Society: A Venture in Social Forecasting, Basic Books, New York, 1973. 19. Z. Brzeziñski, Between Two Ages
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ed.), Confronting Curriculum Reform, Little, Brown & Co., Boston, 1971. 43. E. Eisner, E. Vallance (eds.), Conflicting Conceptions of Curriculum, McCutchan Publishing, Berkeley, 1974. 44. E. Eisner, The Educational Imagination: On the Design and Evaluation of School Programs, Macmillan, New York, 1979 (reeditată în 1985). 45. Robin Barrow a fost un scriitor prodigios. Menționăm aici numai lucrările publicate în anii ’70: R. Barrow, R. Woods, An Introduction to Philosophy of Education, Methuen, Londra, 1975; R. Barrow, Common Sense and the Curriculum, George Allen
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de McLaren a devenit, din neomarxist, postmodernist. 31. K. Kickbusch, R. Everard, „Curriculum, Practical Ideology, and Class Contradiction”, Curriculum Inquiry, 15 (3), 1985, pp. 281-317. 32. Lucrarea lui M. Apple Ideology and Curriculum (Routledge & Kegan Paul, Londra, 1979) a fost reeditată în 1990 (Routledge & Kegan Paul, New York) ca o ultimă încercare de acreditare a teoriei marxist-leniniste a „educației de clasă”. 33. Este vorba despre lucrarea citată mai sus a lui H. Giroux „Toward a New Sociology of Curriculum” (nota 27). 34
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
the Schools Teach and Might Teach, W.F. Feel Comp, Philadelphia. Bobbitt, F. (1918), The Curriculum, Houghton Mifflin, Boston. Bobbitt, F. (1924), How to Make a Curriculum, Houghton Mifflin, Boston. Bobbitt, F. (1926), Curriculum Investigations, University of Chicago Press, Chicago; reeditată în 1927. Bode, B. (1927), Modern Educational Theories, Macmillan, New York. Bode, B. (1938), Progressive Education at the Crossroads, Newson & Comp., New York. Boff, L. (1979), Jesus Christ Liberator: A Critical Christology for Our Time, Orbis, Maryknoll. Bollnow, O. (1989a), „The Pedagogical
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
artă” (Chișinău) ș.a. În 1975 i se conferă Crucea Patriarhală, în 1980 titlul de Avva („Mare duhovnic”), iar în iunie 1994 este propus ca membru de onoare al Academiei Române, care îi acordase premiile „Năsturel-Herescu” (1939) și „Eudoxiu Hurmuzachi” (1993). M. reeditează în chip exemplar tipul cărturarului care, pornind de la o condiție umilă, răzbește printr-o inflexibilă voință și pasiune la lumina învățăturii și izbutește, în contextul unei istorii vrăjmașe, să închege o operă. Se identifică în personalitatea lui suspinul cronicarului suferind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
mai publice niște traduceri, împreună cu Elena Eftimiu, în „Revista literară”. În 1948 este însă arestat și condamnat pentru antisemitism la cinci ani de închisoare. A murit cu puțin timp înainte de a-și ispăși pedeapsa. Abia în 1975 i se va reedita o selecție din contribuțiile critice, sub titlul Aspecte și direcții literare, urmată de o alta, din creația sa originală - Poezii. Teatru. Proză (1977). Un alt volum, Fântâna cu chipuri, tipărit în 1990, conține și două cicluri de poeme inedite. Fire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
Bisericii pentru a nu strînge voturile tuturor catolicilor". După război, și după atîtea compromisuri, aceasta și-a pierdut creditul. Astfel, codul de la Malines, cartă a catolicismului social belgian, editat în 1927, refăcut în 1934 într-o manieră corporatistă, a fost reeditat în 1948 fără aceste teorii. Totuși, în funcție de teme și de țări, referința la magisteriul pontifical se face mai mult sau mai puțin amplu. În mod special democrația creștină din Italia a pus în aplicare preceptele Bisericii. Două exemple susțin această
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Philip Anton von Segesser (de Victor CONZEMIUS, 1991), Robert Buron (de Marcel LAUNAY, 1993), Dorothy Day (de R. WOLFF, R.J. DEVINE, 1994). 8 Jean-Marie MAYEUR, "Les partis catholiques et démocrates-chrétiens européens. Essai de définition", in Dizionario di Politica, Torino, 1981, reeditat in Catholicisme social et Démocratie chrétienne, Paris, 1986, pp. 111-125. 9 Émile POULAT, Église contre bourgeoisie, Tournai, 1977, p. 136. 10 Jean-Marie MAYEUR, "Catholicism intransigeant, catholicism social, Démocratie chrétienne", in Annales. Économies, Sociétés, Civilisations, 1972, pp. 483-499. 11 Internationale démocrate-chrétienne
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de BEAUMONT, publicate în 1839, L'Irlande sociale, politique et religieuse. Despre Daniel O'Connell, Denis GWYNN, Daniel O'Connell, Cork, 1947, 262 p. și Sean O'FAOLAIN, King of the Beggars. A life of Daniel O'Connell, Dublin, 1938, reeditată în 1980, 336p. 8 Bernard CATTANÉO, Montalembert, un catholique en politique, Paris, 1990, p. 136 și Jacques GADILLE, "Le concept de civilisation chrétienne dans la pensée romantique", in Civilisation chrétienne. Approche historique d'une idéologie. XVIIIe-XXe siècles, sub coordonarea lui
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de pionierat al lui Jean-Marie MAYEUR, Des Partis catholiques à la Démocratie chrétienne XIXe-XXe siècles, Paris, M. Colin, 1980, 246 p., fără a uita de utilul studiu în colecția "Que sais-je?" aparținînd lui Pierre LETAMENDIA, La Démocratie chrétienne, Paris, 1977, reeditată în 1993, 127 p. O inițiere în temă, subliniind problematicile existente, este oferită de scrierile lui Emile POULAT, mai ales de "Pentru o mai bună înțelegere a democrației creștine" în Revue d'Histoire ecclésiastique, 1975, pp.5-38 și Église contre
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Roma, Studium, 1963, 182 p., și Arturo Carlo JEMOLO cu Chiesa e Stato in Italia negli ultimi cento anni, Torino, Einaudi, 1974. Istoria Partidului Popular a fost schițată de Gabriele DE ROSA, în Il Partito Popolare Italiano, Bari, Laterza, 1966, reeditată în 1976, 339 p. Despre refacerea democrației creștine după război ne informează Jean-Dominique DURAND în L'Eglise catholique dans la crise de l'Italie (1943-1948), Roma, EFR, 1991, 863 p, Pietro SCOPPOLA, în La proposta politica di De Gasperi, Bologna
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
români. În același spirit, al propagării culturii românești peste hotare, se înscriu și tălmăcirile sale în franceză din Costache Negruzzi (Alexandru Lăpușneanul în „Revue de l’Orient”, 1853-1854) și Vasile Alecsandri (un volum de doine tipărit în 1852, îmbogățit și reeditat în 1855). O încercare timidă de literatură originală e nuvela istorică Popa Stoica Farcaș, unde o sentimentală intrigă de dragoste se împletește cu evocarea, pilduitoare, a unor vremuri de vitejie sub domnia lui Mihai Viteazul. Memorialul O călătorie pe Dunăre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
dintre cei cu judecata cea mai pertinentă, nelăsând impresia complacerii în arbitrar și teribilitate paradoxală, cum se întâmplă cu Eugen Ionescu, și nici nu se lasă antrenat de un subiectivism excesiv ca Anton Holban ori Ion Călugăru. [...] Cronicar dramatic, Sebastian reeditează formula cronicarului literar, cu un plus de participare încordată pe care o transmite, dincolo de text, spectacolul, contactul direct cu sala și cu jocul actorilor. CORNELIA ȘTEFĂNESCU SCRIERI: Fragmente dintr-un carnet găsit, cu un portret de Mac Constantinescu, București, 1932
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Hotăran), „Transilvania”, „Societatea de mâine”, „Familia”, „Tribuna”, „Pagini literare” ș.a. Gazetar, animator al vieții teatrale, B. este autor al unei literaturi de aspect fragmentar - foiletoane, schițe umoristice, proză -, apărută în periodice de mare tiraj din Ardeal și Banat, editată și reeditată în colecții de circuit popular, multe dintre textele lui făcând deliciul spectacolelor date de diletanți. O galerie de personaje ilare, surprinse, în miniaturile sale, în situații de dilatare ridicolă a importanței lor sociale, formează lumea în care pătrund un ochi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
de istorie editată, la Iași, de Mihail Kogălniceanu. Primul tom a apărut, într-o primă ediție, în martie 1840, reluat cu mici modificări în 1841; tomul al doilea a apărut în 1845. În 1860 și 1862 ambele tomuri au fost reeditate. Publicația, pe care Kogălniceanu o dorea trimestrială sau măcar anuală, trebuia să contribuie, alături de colecțiile de cronici românești tipărite tot de el, la adunarea și publicarea documentelor din trecutul Țărilor Române. O importantă Introducție la primul tom, scrisă de M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285444_a_286773]
-
franceză și rusă la liceul din Topoloveni. În ultimii ani de viață și-a reluat timid preocupările literare, dând la lumină, în „Argeș”, o suită de „narațiuni”. Aceeași revistă îi publica postum, după ce, în 1981, cartea sa de debut fusese reeditată, și câteva pagini memorialistice. Împreună cu alte texte inedite, între care un memorial - Slujba din hol - și diverse jurnale, ele au fost strânse în volumul Cărți și o altă carte (1999), urmat de Cruciada umbrelor (2001), reunind o mare parte din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
Și dacă nu se puteau mulțumi cu mitologia biblică, ce conținut să dea istoriei pe care aveau s-o scrie? Străvechea memorie a istoriei de suferință exista, se puteau inspira din plin din ea. Nu doar că se editează și reeditează cronicile medievale deja existente, dar se acordă cel mai mare interes și literaturii liturgice legate de persecuțiile asupra evreilor și se redă viață acelui simulacru de istoriografie generat în secolul al XVI-lea de ruptura expulzării din Spania. În jurul suferinței
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
credința pe o abordare tradițională a lui Dumnezeu. Refugiat german care fugise de naziști și devenise canadian, teolog, Emil Fackenheim, în scrierile sale din anii 1968-1970, în special în cartea tradusă în franceză La Présence de Dieu dans l'histoire, reeditată cu titlul Penser après Auschwitz, se arată de acord cu Rubinstein asupra faptului că Auschwitz pusese puternic în pericol credința tradițională și pe Dumnezeul izbăvitor. Și el erijează etica și supraviețuirea evreiești în obiective și valori de referință ale perioadei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]