10,216 matches
-
compoziție: analiza atât de fină, de subtilă riscă să destructureze Adela fără o reconfigurare, o recreație plastică. Imaginația exegetului are nevoie de suportul unor imagini critice definitorii și în același timp pregnante; în absența lor, textul demontat nu se mai reface în oglindă. Cu această corecție, critica analitică practicată de Antonio Patraș este una de vârf; iar un atú important al autorului îl constituie și cultura bine asimilată. Nu numai că tânărul autor ieșean se mișcă dezinvolt printre cărți, școli și
Critica analitică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9204_a_10529]
-
mai trecut pe la mine timp de cîteva săptămîni. Am presupus că se lămurise. De altfel, În perioada care a urmat, am avut foarte mult de lucru pe șantier, apăruseră și unele probleme tehnice, constructorii erau nemulțumiți fiindcă Îi pusesem să refacă niște lucrări, șefii mei așijderea - chestiuni profesionale, nu insist. Mă Întorceam, Într-o seară, din oraș, Împreună cu noua mea prietenă. S-a Întîmplat să constat, chiar În momentul cînd urma să urcăm În lift, că rămăseserăm fără țigări. Nu-s
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Fără foc, explozii și bubuituri nu există revoluție, schimbare, purificare, nu poți șterge totul cu buretele ca s-o iei de la capăt, e convins Roja. — Sîntem deci o parte a unui sistem care a fost risipit, dar care acum se reface, conchide Dendé. Sîntem un braț viguros de materie. — Sîntem Universul în sine, zice Gulie, amețit parcă de fumul gros. — în sfîrșit toată Planeta a auzit de România, am reușit să devenim oaia neagră a Europei, zice Roja. Știe careva dintre
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
oricînd se poate întoarce la ea, ești naiv Gulie, ascultați ce vă spun eu, e dragostea vieții lui, o are ascunsă acolo în subconștient, ba nici să nu te gîndești, Curistule, îi atrage atenția Tîrnăcop cu seriozitate, cum adică? Să refacă ei întreg angrenajul, mecanismul, nu se poate, Baraca a fost una, Parlamentul e alta, nici gînd, cum să fie imposibil? Avem locurile rezervate, s-a făcut un fel de algoritm, oare nu pentru asta ne-am riscat pielea? Ai scrîntit-o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pufoaicei pînă sub bărbie, zgribulind de frig. E singur în stradă, începe să țopăie pe loc neștiind în ce direcție s-o apuce, i-auzi cu ce trăsnăi îmi mai venise și secătura asta de Patru Ace, începe să-și refacă în minte dialogul, e leit unchiu-său, își spune, oriunde mergi dai peste ei, a naibii Securitate, au împînzit toată țara mai ceva ca înainte de Revoluție, atunci știai cel puțin despre ce era vorba, era clar la ce te puteai aștepta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
din trăsăturile mai definitorii ale celui vizat, pentru a-și putea alcătui un portret cît mai complet al respectivului. Cîte un ochi, gura, o sprînceană, urechile, sau conturul nasului îl ajutau de minune cînd ajuns acasă seara, dorea să-și refacă în minte profilul celui urmărit răsfoindu-și notițele. Datele despre fiecare individ nu trebuiau să depășească mai mult de o pagină. Cînd i se părea că are destule informații despre o anumită persoană punea punct și căuta un alt subiect
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ce-a țâșnit din pântecele tău de gorilă, mai Înainte, În spatele șandramalei, aburind aerul din jur. Tot de la mine ai auzit cuvântul ăsta. Dar ficțiunea e cu totul altceva! Ficțiunea e ceva sublim, e o culme a talentului de-a reface lumea după propriile trăiri și necesități. Ea exprimă cel mai bine calitatea de-a fi mobil În gândire și În interpretarea lumii. Cocostârc golaș, materie În descompunere, formă fără conținut, pricepi ceva din ce Îți spun? Kawabata scoate o țigară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-se de viață cu mâini lipsite de vlagă. Li se pare nedrept să nu privească urât, să nu dușmănească, li se pare nefiresc să nu aibă priviri Încruntate. Este de datoria lor să privească așa. Sunt masele care fac și refac istoria, sunt autentici reprezentanți ai resemnării. Au dreptul la bariere și au dreptul să le fie milă. Mila este victoria lor Împotriva sărăciei.,, Ghetoul este În fierbere-primăria amenință cu evacuarea, după Sfintele Sărbători de Paști. Se pare, că minicipalitatea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
visasem pe Honor noaptea trecută. Dar visul nu mi-l puteam reaminti. Georgie nu era singură. Când am ajuns lângă ușă am auzit voci și am ezitat înainte de a bate. Scările și palierul aveau o înfățișare mai nouă căci se refăcea vopsitoria și, stând pe loc, am privit o grămadă de gunoi rămasă de la vopsitori și am încercat să-mi curăț cu un plic vopseaua care mi se lipise de mână. În aer plutea un miros neobișnuit. În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
el, stătea puțin aplecată spre el, parcă atrasă de o putere magnetică. Trupurile lor se cunoșteau destul de bine. Georgie mă privea cu un zâmbet abia schițat și bine stăpânit ținându-și paharul la gură cu o mână sigură. Băutura o refăcea întotdeauna. Cu paharul în mână, într-o poziție egipteană, Antonia îl privea fix pe Alexander. Colțurile gurii i se lăsaseră în jos. Am remarcat fardul de pe obrajii ei și cât de mult îmbătrânise. Dar, în definitiv, și eu îmbătrânisem. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mișcăm. Antonia era palidă, fără vlagă și irascibilă. Eu eram epuizat. — Nu mint, am spus. Și, dacă nu mă crezi, de ce mă pui să-ți tot repet? Acum după ce depășisem acest subiect tabu, Antonia nu mai vorbea decât despre Palmer, refăcând la nesfârșit relația ei cu el din amintiri. Nu știu ce-o fi spus, dar cu siguranță nu a spus asta, zise Antonia. N-aveam puterea de a-i spune că numele ei aproape că nici nu a fost menționat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ani? Când ne-am Întâlnit prima dată la Paris Bar, Dora mi-a mărturisit că nu dorea să afle cine Îl adoptase pe fiul ei. Dacă tăia firele care o legau de trecut, Îi va fi mai ușor să-și refacă viața, Îmi spunea. Probabil că-și văzuse copilul cu totul Întâmplător și brusc și-a dat seama că... Nu. Stai. Știu cine e! Ciudat că nu m-am gândit mai devreme la asta. Ce orb am putut să fiu! Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
gândi el, să-mi fi căzut Încă de când am ieșit din apartament? Se și văzu stând la capătul unui drum perfect marcat, care ducea, lespede cu lespede și apoi treaptă cu treaptă, la ușa studioului lui Herr Kolber. Începu să refacă rapid drumul pe trotuar, ridicând monedele și Îndesându-le În buzunarul pelerinei, dar nici nu ajunse la cafenea când sticla unui geam se sparse undeva sus, deasupra capului său, și vocea unei femei țipă iar și iar „Zu Hülfe! Zu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
știam ce să fac. —Nu-ți place? mă Întrebă Hunter, arătând Îngrijorat. —O, ba da, este... nemaipomenit, am spus. Absolut minunat. Intenționam să ți-l dau de Crăciun, dar clama de prindere nu era cum trebuie. Au trebuit să o refacă. Oare era adevărat? Îl purtase Sophia mai Întâi? Eram În ceață. —Nu ai de gând să-l Încerci? Am scos colierul din cutie și mi l-am prins În jurul gâtului. M-am Întors și m-am privit În oglinda din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
în Canada, în sudul Columbiei Britanice, la 1889. Dar se răspândește peste tot din cauza focului. Se usucă în fiecare an ca iasca, și pământurile care ardeau cândva o dată la zece ani iau foc acum în fiecare an. Iar anizanta se reface rapid. Anizantei îi place focul. Dar nu și plantelor indigene, Artemisia și Phlox tenuifolia. Și, în fiecare an în care ia foc, apare tot mai multă anizantă, și dispar toate celelalte ierburi. Și au dispărut și căprioara și antilopa, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Shakespeare. Și, în telefon, Stridie zice: — Nu, stimate domn, numele dumneavoastră va rămâne strict confidențial. Helen închide clapeta telefonului, își acoperă nasul și gura cu mâna înmănușată și zice: — Ce pute în halul ăsta? — Sardele-cenușii moarte. Din 1921, de când au refăcut canalul Welland, pentru a dezvolta traficul naval în zona cascadei Niagara, zice, lipitoarea de mare a infestat complet Marile Lacuri. Paraziții ăștia sug sângele peștilor mari, cum ar fi pătrăvul și somonul, și-i omoară. Deci peștii mici rămân fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
la peron, regretă acest "te sărut", care i se pare prea intim să treacă prin atîtea mîini, ajungînd în final devalorizat, stînjenitor pentru soț cînd va primi telegrama. Dar și scena în care ea ar cere înapoi textul, să-l refacă, i se pare penibilă, așa că se cuibărește în blana strînsă bine la piept, cu ochii mijiți, visînd o florărie, garoafe albe, mari, așezate într-un vas de lut, din care Radu, ca pe vremuri, alege. Profund îndatorat, dom' profesor, profund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
aflat prin apropiere, se repede și ia receptorul. *** Așezat pe un scaun, lîngă calorifer, cu mîinile încrucișate la piept, Mihai se gîndește la piesa care se repetă acum pe scenă și nu simte o emoție cît de mică măcar. A refăcut textul de prea multe ori, discuțiile au fost prea numeroase, iar acum, în ajunul premierei, este deja plictisit, într-o stare de spirit ce-o simte venind în mare parte de astăzi, cînd și-a dat seama de nemulțumirea actorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
între degetul mare și mijlociu, apoi, apăsîndu-l în centru cu buricul arătătorului, face să curgă spre masă un șir de cărți, deplasate la o distanță perfect egală unele de altele. Atinge capătul șirului cu degetul mic și, într-o clipă, reface pachetul, cuprinzîndu-l între degetele extreme ale mîinii. Nu pot să joc pe bani precizează el, ridicînd mîna de pe cărți. Ei, asta-i! Mă întăriți și..., parc-ai fi doamna dintre ficus și ușa bucătăriei, că numai ea are asemenea... spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
n-o să vrea la început, dar dacă-i las totul... N-o să mai pot fi nici prim-vice dacă divorțez, deja mi-am reținut un post în Direcția Comercială, în municipiul Suceava, dar sînt sigur că lîngă o femeie iubitoare mă refac în cîțiva ani, doar nu fur la drumul mare și nici nu ucid. Ehe! oftează Săteanu contează mult o soție bună, Mihai; să-ți aduci aminte de discuția asta cînd o să fii însurat și dacă..., Doamne ferește!, nu lăsa să ajungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
brațe... Cred că-i singurul care nu știe că Doinița e fiica lui... Ce tot fluieră milițianul acela?!... Am să mă întorc! Dacă n-o fac acum, nu-l mai pot părăsi pe Theo, să-l las liber, să-și refacă viața, s-o înfrunt și eu pe a mea...gîndește Maria cu drag, închizînd ochii, să poată rechema amintirea clipei astrale, de pierdere totală în abisul plăcerii, cînd a mușcat din umărul lui Mihai ca dintr-un măr. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
privire severă spre ofițerul retras lîngă perete și pleacă la mașină. Îmi dați buletinul? întreabă Iulian venind spre ofițer. Nu. Mergem la inspectorat și dați o declarație. Pe care va trebui să o rupeți sau să mă puneți să o refac. De ce? Voi scrie că femeia asta, ast' noapte, cînd toți dormeau, dorea să găsească un loc unde... Tovarășe! tresare ofițerul. Merg pînă la Dumnezeu și-mi mențin declarația spune actorul grav, înfuriat. Am impresia că viscolul ăsta v-a... bombăne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
simțea cam însingurat în seara aceea, un pic deprimat. Era încă destul de tânăr pentru a asocia ideea de boală cu atenția pe care ar putea să i-o acorde ceilalți, și dorea ca maică-sa să fie acolo să-i refacă pansamentele și să-i pregătească ceva pentru cină. Până și simplul gând că ar putea să bea alcool îi făcea greață. Și cum ar fi putut să se ducă într-un bar? Bull revăzu interiorul de la Cerbul. Era întunecos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Potrivit teoriei medicinei tibetane, corpul omenesc funcționează prin coordonarea deplină a trei factori, șapte substanțe și trei reziduuri, care sunt dependente unul de celălalt. Dezechilibrul dintre acestea va determina apariția bolilor. Tratamentul are scopul de a reglementa și de a reface coordonarea dintre acești factori. De altfel, medicina tibetană subliniază cunoașterea în profunzime a organelor interne ale omului și a funcțiilor lor. În medicina tibetană sunt folosite mai multe metode terapeutice, printre care tratamentul cu medicamente, terapia prin arsură, prin aplicarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Liu Bang a decis să-și retragă armata din Xianyang și să instaleze tabăra acesteia la Bashang, în apropierea capitalei. Apoi a dat ordin să fie închise palatele, trezoreriile și construcțiile importante și a ajutat populația din Xianyang să-și refacă viața. Locuitorii, bucuroși că Liu s-a comportat cumsecade cu ei și că armata sa respecta strict disciplina, au dorit cu toții ca el să devină suveranul țării. Supărat foc că Liu Bang a intrat primul în Xianyang, Xiang Yu a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]