1,191 matches
-
nimic după care să poată să se ghideze, nimic care să le dicteze modul de abordare de neocolit a unei realități care, tocmai, nu mai există, din punctul lor de vedere cel puțin. Din acest moment nedeterminarea metodologică corespunzând carenței referențiale a acestor științe, sau, mai bine spus, vidului lor ontologic, are drept consecință importarea în ele a metodelor care definesc științele naturii. Și aceasta în mod aproape inevitabil, dacă este adevărat că, ignorând subiectivitatea care sălășluiește în om și îi
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
se schimbă : nu de ce sîntem altfel ? și nici măcar de ce am devenit altfel ?, ci de ce - și prin ce - am rămas la fel ? Implicația este una crucială : problema nu mai este atunci fatalismul unui dat inițial, ci întîrzierea istorică a unor schimbări referențiale. Iar întîrzierea se poate recupera, modifica sau chiar valorifica, în timp ce „datul” rămîne dat. Pe scurt, în loc să ne jelim cu voioșie, vorba lui Cioran, blestemul originar și original, putem să ne asumăm cu responsabilitate schimbarea posibilă. Aceasta ar fi cu adevărat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
În/ca text, sub unghiul autenticității. Dacă În 1. decisivă este producția, consecutivă varietății scriiturilor și lecturilor posibile, În 2, perspectiva este mimetică, imitativă, semnele având un grad minim de emancipare față de obiect. Funcția poetică va fi, teoretic, subordonată funcției referențiale: „Încerc să scap de literaritate și să mă apropii mai mult de literalitatea personajului, Îl spionez pas cu pas“ (p. 15). Practic, poeticitatea irumpe În mai multe secvențe, contrazicând fericit punctul de vedere teoretic ce echivalează scriitura cu lectura unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pentru: a) materiile prime folosite la prepararea componentelor sanguine (sânge total - materie primă, materiale de folosință unică); ... b) produsele intermediare; ... c) produsele finite; ... d) condițiile și procedeele de procesare. ... Articolul 71 Aplicarea practică a sistemului de controale se bazează pe "Referențialul de calitate" al unității de transfuzie sanguină, ce definește atât organizarea generală, cât și pe cea a controalelor și cuprinde: a) actele normative și regulamentele la care serviciile și produsele trebuie să se conformeze; ... b) normele interne; ... c) mijloacele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243302_a_244631]
-
definește atât organizarea generală, cât și pe cea a controalelor și cuprinde: a) actele normative și regulamentele la care serviciile și produsele trebuie să se conformeze; ... b) normele interne; ... c) mijloacele și criteriile prin care se controlează aplicarea practică a "Referențialului de calitate". ... Articolul 72 (1) Organizarea controlului intern de calitate trebuie adaptată la tipul și mărimea centrului de transfuzie sanguină. ... (2) Organizarea poate fi comună pentru mai multe centre de transfuzie sanguină, în condițiile în care responsabilitățile sunt bine definite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243302_a_244631]
-
profit și este răspunzătoare pentru întocmirea documentelor contabile, pentru acuratețea înregistrărilor contabile, precum și pentru întocmirea și acuratețea registrelor fiscale. Compania, prin reprezentanții săi, va trebui să dea o declarație pe propria răspundere privind conformitatea înregistrărilor și a politicilor contabile cu referențialul contabil românesc în vigoare. Modelul declarației pe propria răspundere este prevăzut în anexa nr. 1. ... (2) Compania va pune la dispoziția consultantului fiscal documente și informații în vederea verificării elementelor înscrise în declarația anuală de impozit pe profit ce face obiect
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230169_a_231498]
-
componente și care sunt implicațiile lor pentru studiul comunicării nonverbale. Voi urma un raționament similar pentru ilustrarea rolului hainelor în context social, precum și o expunere cronologică a teoriilor din sfera psihosocilogiei. Într-un studiu care a pornit de la ideea semnificațiilor referențiale ale ținutelor vestimentare, cercetătoarea americană Mary L. Damhorst (1984) de la Universitatea din Iowa State a urmărit cum se formează impresia subiecților și ce înțelesuri atribuie aceștia unor hainele în patru contexte de interacțiune (figura 3.2). După cum precizează autoarea, patru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
impersonali în felul în care ne purtam cu deținuții. Uniformele cofereau gardienilor o identitate comună, la fel ca necesitatea ca deținuții să li se adreseze în mod abstract cu "domnule ofițer de corecție". Un alt palier de analiză a semnificației referențiale a uniformei ar consta în reliefarea contextului social-global, în sensul pe care Adrian Neculau (2003/ 2004, 287) l-a dat acestui concept ca "sistem de idei și credințe, norme și obiceiuri care constituie anturajul social și cultural în care evoluează
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pagubă pricinuind cămării dumisale dascălului Miron ot Boroaia”. Episodul, invocat cu pioasă aducere aminte și de profesorul Gh. Platon, un alt component al „podghiazului” și beneficiar al strălucitului prilej prin care detașamentul istoricilor ieșeni gustase din „dulceața Europei luminate”, rămâne referențial pentru inteligența sclipitoare, pentru inventivitatea, spontaneitatea, umorul și farmecul celui care nu se sfia, îndeobște, să se autoironizeze spre deliciul interlocutorilor. Același memorialist mai nota, perfect îndreptățit, că în numeroase alte împrejurări, cumva asemănătoare, petrecute împreună, „fie la colocviile ocazionale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mesajul este organizat estetic. Mesajul trebuie să placă, să-l sensibilizeze pe receptor, să determine emoții artistice. Roman Jakobson este de părere că în textul poetic informația este ambiguizată, datorită superiorității pe care o are funcția poetică asupra celei reprezentative (referențiale). în textul poetic, emițătorul, receptorul, contextul, toate sunt dedublate sau au chiar trimiteri multiple. Lingvistul analizează mesajul poetic ca fiind unul aparte printre celelalte tipuri de limbaje, datorită predominanței funcției poetice. în limbajul poetic sunt reprezentate toate funcțiile, dar cea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
conativă sau de apel (Bühler). în legătură cu mesajul poetic, E. Coșeriu preia de la predecesorii săi două idei: aceea a izolării mesajului, a concentrării în mesaj și ideea relațională. Lingvistul vorbește despre un mănunchi de funcții de evocare grupate în jurul funcției referențiale. Este vorba de relații ale semnului lingvistic: (1) cu alte semne: un raport material (rime, ritm...) și de conținut (ex.: chauve-souris înseamnă liliac în limbajul uzual, dar, cu ajutorul funcțiilor de evocare actualizate în mesajul poetic, el poate trimite și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
faptul că erau concepute spre a fi transmise pe calea undelor, la Radio Europa Liberă. Inevitabil modelate de subiectivitatea autorului și de contextul în care au fost realizate, comentariile difuzate în cadrul emisiunilor „Tribuna liberă” și „Meridiane culturale” conțin un bogat referențial cultural. Frecvent polemice, uneori colorate de umor, intervențiile radiofonice au mai ales valoare documentară, vorbind despre climatul unei perioade și despre perspectiva configurată de „baricada” din Occident. Monografia George Coșbuc, publicată de P. în tinerețe (1951), ilustra o percepție sociologizantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
termenele și în condițiile stabilite. Controlul și evaluarea calității. Funcția de control-evaluare constă în ansamblul proceselor prin care performanțele calitative ale firmei sunt măsurate și comparate cu obiectivele derivate din politica organizației pentru calitate precum și cu prevederile standardelor fixate ca referențiale, în vederea eliminării deficiențelor constatate și integrării abaterilor pozitive. Această funcție răspunde la întrebarea “cu ce rezultate s-a încheiat munca depusă?” Procesele de evaluare-control implică 4 faze: * măsurarea realizărilor; * compararea realizărilor cu obiectivele și standardele, evidențiind abaterile produse; * determinarea cauzelor
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
directe verbale, în speță a celor standardizate, este legată de înțelesul diferit pe care îl atribuie subiecții unuia și aceluiași cuvânt, intervenind o variabilă necontrolată importantă, deoarece în prelucrarea datelor noi operăm cu răspunsurile subiecților ca și cum ei ar avea același referențial ontic. Întrucât polisemia interindividuală este cu atât mai pronunțată cu cât noțiunea exprimată de cuvânt este mai complexă și abstractă, problema capătă o deosebită acuitate în cazul studierii valorilor. Și nu e vorba numai de cuvinte. Întrebările sau propozițiile în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Transgregarea gender nu este însă ușor de realizat datorită, cum s-a văzut, extraordinarei infuzări a stereotipiilor bărbat-femeie în aproape toate culturile și segmentele populaționale. Să mai reamintim că respectivele stereotipii nu sunt neapărat false, multe dintre ele având un referențial biogenetic. În orice caz, reale sau nu, diferențele bărbat-femeie au fost teoretizate, înscrise în cărțile fundamentale ale diferitelor religii și astfel perpetuate, cum se întâmplă, de exemplu, în concepția iudaico-creștină, unde rolul dominant al bărbatului este decretat ca o axiomă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
târziu. S-a putut realiza astfel ocomparație între schimbările atitudinale survenite ca urmare a unor evenimente (comportamente) maritale sau de altă natură coabitativă survenite între timp. S-a confirmatdeci caracterul recursiv, dinamic al raportului valori-decizii comportamentale. Cercetări celebre în domeniu - referențiale și pentru cea mai sus citată - sunt cele întreprinse de A. Thornton și colaboratorii (1983), care s-au concentrat expres asupra lămuririi sensului cauzalității atitudini (valori)-comportament în problematica opțiunilor maritale. Concluziile sunt de aceeași natură: în unele cazuri, valorile
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sensuri pentru (macro) paradigma evaluării / 189 7.2. (Micro)paradigme ale evaluării și modelele lor aplicative / 194 7.3. Evaluarea formativ-constructivistă: noi semnificații / 200 7.4. Evaluarea sumativ-integrativă: noi semnificații / 208 7.5. Evaluarea calitativă versus evaluarea cantitativă: criterii, indicatori, referențiale, standarde, procedee / 213 Capitolul 8. Conducerea educației: paradigma priorității leadershipului versus paradigma managementului educațional / 219 8.1. De la sclavul antic-conducător al copilului (către școală), la educatorul-manager și lider în educație / 219 8.2. Leadershipul versus managementul educatorului în contextul dinamic
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acestora, în multe țări (francofone, dar și în Spania, Italia, Germania), curricula școlare (și nu numai pentru învățământul tehnic-profesional) sunt concepute și ca liste de competențe, pe care să le posede elevii în final sau pe stadii de formare ca referențiale de competențe, începând chiar din ciclul primar (Rey et al., 2007, pp. 6-8, 28). De asemenea, nu puțini sunt cei care se întreabă: de ce abordarea tocmai acum prin competențe în școală și ce se întâmplă cu experiența îndelungată a transmiterii
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
într-o situație activă, redă finalitatea și sensul cunoștințelor școlare, contribuie la a face din învățare o transformare în profunzime a elevului, poate contribui la reducerea selectivității școlii și a eșecului. Atunci derivarea competențelor trebuie să se regăsească și în referențialele oficiale, în programe, după deciziile fiecărei țări, ca un corp (soclu) comun de competențe generale, pentru un câmp larg de situații (ca în cazul testelor PISA) și depășesc referențialele-obiective operaționale de tip behaviorist (încă prezente în documentele curriculare și în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
inițială de a fi a curriculumului bazat pe conținutul informațional, un curriculum prescriptiv, standardizat, valorificând prioritar modele de învățare exactă. ► La acesta s-a adăugat apoi și modelul construit pe concepția behavioristă, bazat pe obiective operaționale (cognitive, afective, psihomotrice) ca referențiale, finalizate în comportamente observabile, măsurabile, riguros controlabile. Curriculumul raportat astfel prioritar la obiectivele educaționale concrete insistă pe condițiile de aplicare și realizare a lor (ca prescripții în învățare), dar nu și pe cele de utilizare efectivă a eficienței lor în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reale. Doar studiază ce probleme se pun, ce experiențe sunt necesare pentru respectivele obiective, în ce termeni, cu ce argumente pe teme abordate, cum se face planificarea și proiectarea (design) în mod riguros, tehnologic, cum se precizează obiectivele operaționale și referențialele, cu evaluarea lor standardizată. ► De aceea s-au și multiplicat cercetările de reconcepere a lui pe alte coordonate de eficiență și calitate, mai întâi pe baza orientării conceptual-empirice și apoi până la postmodernism. Noile așteptări sunt formulate din perspectiva formării pentru
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educativ, resurse umane, gestionare). Nu se limitează numai la sensul ideologic (transmiterea de valori) sau la cel tehnic (transmiterea de modalități și metode) sau la limitarea câmpului de aplicare a lumii educației și formării prin politica educației, prin raportarea la referențialul negociat și precizat în evoluție (contractul didactic) sau la cuprinderea varietății elementelor predării-învățării ca procese (conținuturi pe domenii, obiective, capacități, competențe, valori) sau la articularea doar între conținut-metode-evaluare. ► Cere un anumit mediu, context pedagogic de realizare specifică, mai ales prin
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
necesară și corelarea lui strânsă cu alte două dimensiuni inițiale, eficient și logic pregătite: precizarea conținuturilor structurate pe conceptele esențiale ale domeniului și a obiectivelor terminale, generale și specifice, echilibrate pe dezvoltarea personalității și pe raportarea la așteptările socio-profesionale (profilul, referențialul de competențe). La care se adaugă și evaluarea criterială, mai ales formativă și în situații, sarcini, probleme, proiecte efective, complexe care să mobilizeze integrat cele învățate, să le utilizeze ca resurse în demonstrarea competențelor. Indiferent de etapele parcurse pentru definirea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe secvențe programate specific), ca suporturi pentru cunoașterea structurală, pentru generarea reprezentărilor necesare memoriei de lungă durată, pentru favorizarea dispozițiilor învățării la fiecare educat, prin asumarea de noi roluri ale educatorilor. Exagerările (accentul pe conținutul dat, dirijarea excesivă, programarea strictă, referențiale standardizate, disciplina impusă) acestei conceperi a instruirii (prin design instrucțional) a generat nevoia afirmării priorității paradigmei învățării prin construcția cunoașterii, prin implicarea responsabilă, independentă sau prin colaborare a educatului în căutarea înțelegerii proprii, în condițiile facilitării, îndrumării, stimulării de către educator
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conducerii ei. Dar să sesizăm că aceste argumente se referă la instruirea centrată pe activitatea educatorului (de predare, de dirijare a învățării), în care ceea ce concepe se referă prioritar la acțiunile sale în fața diferitelor obiective operaționale, sarcini date, aplicații stricte, referențiale de evaluare a rezultatelor observabile și măsurabile. Iar nu se referă prioritar la acțiunile de învățare activă a educaților, ceea ce va duce la schimbarea chiar și a acestei paradigme, care încă este regăsibilă în concepția și practica educatorilor, chiar și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]