17,529 matches
-
de această operă clasică a literaturii sovietice, nu a pătruns mai adânc în analiza conținutului operei, a caracterelor personajelor, a artei tipizării în creația marelui scriitor sovietic. La un nivel teoretic scăzut s-a desfășurat discuția piesei Oameni de azi (Referent: Radu Boureanu). Tezele atât de importante cu privire la tipic în arta realistă, cuprinse în raportul tovarășului G.M. Malencov, n-au fost aproape deloc aplicate cu prilejul analizei operelor literare. În discuțiile organizate s-a manifestat o subestimare a problemelor de teorie
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un însemnat număr de scriitori din Capitală. Referatul a fost prezentat de tov. Horia Liman, care a dezvoltat pe larg chestiunile reportajului literar în general, insistând asupra sarcinilor acestui gen în perioada construirii socialismului în țara noastră. Definind reportajul literar, referentul a arătat că acesta, la fel cu toate genurile și speciile literare, este «un mijloc de cunoaștere științifică a vieții și un mod de reflectare artistică a realității». Locul lui în literatură este bine fixat. Reportajul nu se situează «undeva
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cât privește reportajul, el nu poate fi conceput fără elemente din toate cele trei genuri, după cum în toate acestea intră adesea elemente de reportaj. Care sunt totuși mijloacele artistice specifice ale reportajului? «În ce privește apropierea de viață a reprezentării - a spus referentul - atât scriitorul cât și reporterul folosesc aceleași procedee; dar ei au atitudini diferite față de imaginea artistică. În roman, nici o descriere nu are valoare decât în măsura în care folosește ansamblul acțiunii, în reportaj ea trebuie să fie științifică; locuri, fapte, moravuri, procedee tehnice
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din actualitatea imediată, să fie legate de faptul crud, pipăibil». Așadar, deși va „fotografia” anumite aspecte din realitate, deși va prezenta faptele așa cum sunt, nehiperbolizate, reporterul nu se va ploconi în fața spontaneității faptelor. Acest lucru a fost accentuat atât de către referent, cât și de către tov. Petru Dumitriu și V. Em. Galan, în cadrul discuțiilor, care au arătat că reporterul nu copiază din realitate tot ceea ce vede, ci alege numai ceea ce este esențial, reprezentativ. (...) Cât de diferit este reportajul sovietic (model neîntrecut de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vede, ci alege numai ceea ce este esențial, reprezentativ. (...) Cât de diferit este reportajul sovietic (model neîntrecut de arta militantă în lupta de zi cu zi) de reportajul «senzațional» burghez. (...) Tov. Mihail Novicov, secretar al U.S. din R.P.R. a completat spusele referentului prin exemple noi din literatura rusă și sovietică. În literatura română contemporană, reportajul literar are un reprezentant eminent în Geo Bogza, remarcabil în special prin volumele sale Țara de piatră și Cartea Oltului (...). În literatura noastră nouă, reportajul literar se
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tot ce e mai măreț în patria noastră. Cei doi scriitorii care au luat cuvântul la discuții, V. Em. Galan și P. Dumitriu, au arătat concret cum munca de reporteri pe lângă redacția Scânteii i-a ajutat în meseria de scriitori. Referentul a scos la iveală și câteva lipsuri în domeniul reportajului literar. Reportajele se scriu la noi mai mult în mod întâmplător, cuprinzând unele din sectoarele vieții noastre. Ele au adesea un caracter ocazional. Foarte puține sunt reportajele ce înfățișează anumite
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai devreme amintite, Journal of Democracy, Înființată acum doisprezece-treisprezece ani. Sunt și eu În comitetul editorial Încă de la primul număr și am citit de-a lungul timpului zeci de articole pe tema respectivă, ba chiar a trebuit să fiu și referent pentru unele dintre ele. Există În mod cert o discuție asupra adâncirii liberalismului, precum și o conștientizare a faptului că partidele politice nu sunt pârghii suficiente de exprimare a voinței politice și este nevoie și de alte asemenea mijloace, care să
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cuprinde decretul Congregației de Propaganda Fide, reprezentând în fapt minuta întocmită după hotărârea luată în prezența papei de a se numi un episcop catolic pentru românii din zona Carpaților nordici: „Eminentul domn cardinal Obaldine” - se spune în document - „a fost referentul decretului Congregației de Propaganda Fide privitor la promisiunea dată valahilor de pe muntele Felittici (?) prin mijlocirea înaintării presbiteriului rutean Nichifor la demnitatea episcopală și prin delegarea lui drept coajutor al episcopului Simion, bătrân și apăsat de infirmitate. Sacra Congregație a poruncit
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mai degrabă procese frecvent exploratoare de gestionare a lor, am renunțat În cele din urmă la folosirea noțiunii de „management”, deși modul de socializare cognitivă la care am fost expuși ne-ar fi tentat mai degrabă să o adoptăm ca referent principal. În fine, unele noțiuni aparținând metodologiei, precum forecasting și action research, au necesitat explicații În capitolele care tratează deciziile strategice În condiții de incertitudine, respectiv de gestionare a crizelor și a conflictelor internaționale. Astfel de dezbateri demonstrează o dată În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
formulată?”, „În ce scop?”, „Unde o găsim?” nu mai au răspunsuri de la sine Înțelese. În cazul În care „cutia neagră” a statului este deschisă și cercetată, atunci și elementele securității sunt examinate; asta pentru că, În general, În relațiile internaționale, obiectul referent al securității a fost și continuă să fie statul, În pofida Încercărilor (așa cum se va arăta mai jos) de a schimba perspectiva asupra acestui subiect. Într-o primă abordare, Întrebarea privind natura securității poate avea un răspuns relativ simplu: securitatea este
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În general, se acceptă departajarea susținătorilor acestor reformulări În grupul celor ce vor să extindă studiul securității și cei ce vor să Îl aprofundeze (Tarry, 1998). Acest lucru se referă la cei ce păstrează schema inițială a statului ca obiect referent principal al securității, dar care aduc spre analiză și impactul politicii interne, a situației economice și a instituțiilor internaționale asupra securității, respectiv la cei care văd În individ și În problematica identității sociale factori importanți, dar neglijați până acum În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
petrolul sau apa) poate fi vitală pentru o țară și poate fi considerată o problemă de securitate, pe când În alt stat aceeași circumstanță nici nu se Înregistrează pe radarul amenințărilor la adresa securității (Ayoob, 1997, pp. 142-144). Păstrând statul ca obiect referent al securității, Lord, Keohane, Wallander și Haftendorn construiesc un argument din punctul de vedere al abordării neoliberale a relațiilor internaționale. Ei pun accentul pe importanța resurselor economice În relațiile Între state și pe efectele pozitive pe care instituțiile internaționale le
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
caută să-și Întărească și să-și prezerve identitatea (Wæver, 1996, p. 67). Această idee se Încadrează bine În discuția deschisă de Buzan asupra statelor slabe sau puternice, pentru că se referă la elementul societal și Îl problematizează ca potențial obiect referent al securității. În viziunea lui Wæver, securitatea statului și securitatea societală sunt egale Într-o țară și pot oricând să fie amenințate sau să fie percepute În pericol. Dacă argumentul său privind securitatea statului nu este „revoluționar”, cel privind societatea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
securitatea internațională. Ceea ce trebuie reținut În urma prezentării argumentelor celor ce vor să extindă noțiunea de securitate este că, deși aduc În prim-planul analizei factori care au fost Îndelung ignorați În legătură cu securitatea, cu puține excepții, ei păstrează statul ca obiect referent al ei, punând accentul pe factorii domestici sau instituționali considerându-i problematici; supraviețuirea statului sau a suveranității sale rămâne deci ideea principală și a acestui grup de analiști. Ei nu pun În discuție securitatea individului și acceptă multe dintre variabilele
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
naturale, ci se preferă o abordare interpretativă cu scopul de a identifica percepțiile și Înțelegerea actorilor asupra lumii care Îi Înconjoară (Krause, 1996, p. 6) Având În vedere toate acestea, reprezentanții studiilor critice de securitate problematizează statul ca singur obiect referent al securității și se opun ideii că anarhia internațională este un dat. Ei susțin importanța securității individului și a implicațiilor pe care aceasta le poate avea asupra modului În care decidenții politici acționează. În plus, optează pentru adâncirea conceptului de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
XXI" Este de reținut că În urma căderii Cortinei de Fier s-a Înregistrat un „dezgheț” În concepțiile despre securitate, determinând apariția a numeroase dezbateri asupra noțiunii. Anumite teorii susțin că statul nu este și nu mai trebuie să fie obiectul referent unic al securității, deși el a rămas actorul principal În determinarea strategiilor de securitate. În legătură cu această dezbatere, Într-o analiză recentă, Mohammed Ayoob, discutând pe tema diferențelor dintre statele În curs de dezvoltare și cele dezvoltate, merge atât de departe
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
consecință, poate fi extrem de elastic. Dar acest lucru nu Înseamnă că securitatea poate fi orice sau definită de oricine. Există elemente și criterii „minime” care intră În determinarea ei. În primul rând, În pofida a numeroase Încercări de a schimba obiectul referent prin excelență al noțiunii, statul rămâne entitatea principală atunci când se vorbește despre securitate. Chiar și atunci când se admite faptul că indivizii sau grupurile ar putea În mod egal să constituie obiecte de studiu În relația cu securitatea, există tendința de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
miza și pe o strategie a balansării externe. Presiunea factorului extern a condus la reconstrucția bazei teoretice a politicii de securitate națională. Deși aceasta rămâne, În esență, una fundamental neorealistă, identificând statul ca principal actor internațional, dar și ca principal referent al conceptului strategic de securitate, ea este din ce În ce mai mult infuzată de elemente liberale și neoliberale (Miroiu, 2002). Dacă, potrivit Strategiei de Securitate Națională din 2001, principalul interes vital al României Îl reprezintă „menținerea integrității, unității, suveranității și independenței statului roman
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
suveranității și independenței statului roman” (Strategia de Securitate Națională a României, 2001, p. 3.) În condițiile specifice ale aderării la UE și la NATO, Strategia de Securitate Națională aprobată În 1999 avea o bază mai degrabă liberală, identificând ca principal referent al securității individul. În perfectă concordanță cu teza lui Buzan referitoare la extinderea conceptului de securitate, acest document pornește de la individ, securitate individuală, socială, economică și politică, ajungând În cele din urmă la cea militară, clasică: interesul de securitate vital
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și fundamentează doctrina: „Noua strategie de securitate reprezintă un demers major În această direcție și este focalizată, ca finalitate crucială, spre garantarea securității individului, a vieții sale și a familiei” (ibidem). Cu toate acestea, deși În aparență restrânge aria de referenți ai securității, În realitate, noua strategie de securitate o lărgește pentru a include atât individul, comunitățile, statul, cât și instituțiile și organizațiile internaționale din care statul român face parte. Altfel spus, premiselor realiste ale strategiei din 2006 le sunt adăugate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
transformării permanente a mediului internațional și a interpretărilor analitice care i se aduc. Scurta trecere În revistă a diferitelor concepții asupra securității prezintă transformările suferite de această noțiune În ultimele două decenii și evidențiază faptul că statul a rămas obiectul referent prin excelență al securității, deși se admite și existența altor factori care o influențează, de ordin, de regulă, economic sau social. De asemenea, studiul sugerează că, pentru a determina doctrina securitară Într-un caz specific, este necesară analizarea contextul istoric
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
luptător pentru drepturile naționale ale românilor. Trimis la Viena în 1849, ca unul dintre reprezentanții politici ai românilor, el rămâne în capitala Imperiului și ocupă diferite funcții administrative și judecătorești, ajungând, în 1860, secretar aulic. În 1862 este transferat, ca referent și judecător, la Pesta. Încă la Viena, publicase, în germană și română, Cauza limbelor și naționalităților în Austria (1860), prin care se impune ca un apărător al egalității în drepturi a naționalităților de pe teritoriul Imperiului habsburgic. Colabora cu articole politice
BABES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
superioare de specialitate, din care mai mult de jumătate se află în două județe: Vâlcea (25) și Vrancea (39). În 882 de comune (32,83%) secretarul consiliului local îndeplinește atribuțiile de asistență socială, iar în 444 de comune (16,53%) referentul de stare civilă, bibliotecarul, inginerul agronom, agentul agricol sau casierul se substituie asistentului social. În ciuda faptului că învățământul de specialitate în asistență socială a fost reluat după 1989 și începând cu 1995 au apărut primele generații de asistenți sociali profesioniști
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1921-1924). În anii 1926-1927, audiază, la Paris, cursuri la Sorbona și la Collège de France. Este, succesiv, funcționar superior la Biblioteca Academiei Române (1921-1933), profesor secundar în București (1932- 1943), referent științific la Institutul de Istorie din București (1950-1953). A fost redactor la „Albina” (1921-1941), „Mișcarea literară” (1924-1925) și „Revista Liceului Internat din Buftea” (1934-1939). Între anii 1958 și 1964, a fost deținut la Jilava și Gherla. Debutează în 1916, în
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
de profeți mincinoși. Să nu-ți închipui că era singurul care vorbea în numele lui Mesia; Vechiul Testament, după cum știi, e plin de avertismente și amenințări la adresa falșilor profeți. De ce ar fi fost ele atât de multe dacă nu ar fi avut referent, o mulțime de vântură-lume, într-o colcăială de oameni, religii și limbi cum era Ierusalimul, prorocind sfârșitul lumii, iertarea păcatelor, învierea morților sau ieșirea din robie. Ei creau destulă dezordine și bătaie de cap, atât pentru preoți, cât și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]