5,631 matches
-
amenințări. Restricțiile juridice și precauțiile astfel impuse, determină și respectarea regulii proporționalității, ce presupune interzicerea oricarei forme de violență care nu este indispensabilă, pentru a obține superioritatea asupra adversarului. Aplicarea legii înseamnă formarea de deprinderi și convingeri pentru respectarea și reflectarea acesteia în documente privind conducerea forțelor. Coerența și legitimitatea folosirii noilor structuri de forțe adaptate pentru lupta împotriva terorismului își găsesc expresie în adaptarea sistemelor militare potrivit necesităților din teatrele de operații. Totodată, schimbarea rapidă, imprevizibilă a unor situații, incertitudinea
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
nu de numărul de planuri care se pot înlocui; interdependența minimă între compartimenle și funcții privind răspunderea conducerii și execuției sarcinilor; proporționalitatea și ritmicitatea etc. Cunoașterea și aplicarea acestor principii reduc riscul unor decizii incompatibile scopului acțiunilor militare inițiale, fiind reflectarea unor raporturi obiective de conducere. Totodată, în actul de comandă, pe lângă aprecierea principiilor menționate anterior, se impune ca o necesitate esențială respectarea următoarelor cerințe: "unitară, continuă, fermă, suplă, flexibilă, inițiatoare, oportună, eficiență și executată în secret 107. Continuitatea conducerii se
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
anula puterile solomo- narilor. Într-un cuvânt, solomonarul nu pare a se defini ca o entitate divină, ci mai degrabă ca un om inițiat, dotat cu puteri supranatu- rale. Un om (vrăjitor, preot), dar ale cărui însușiri și comportamente sunt reflectări, la scară umană, ale celor ale zeului furtunii. O astfel de premisă îmi permite să cred că în spațiul carpato-dunărean exista o tagmă arhaică de preoți cu funcții meteorologice, deci și un arhaic zeu al furtunii. Mai mult decât atât
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
câțiva ani buni pentru ca ea să se împace cu cele două seturi distincte și, uneori, contradictorii de amintiri. După ce biruise cataclismul acela interior, Oksana înțelesese că putea fi o excepțională punte între clone și restul lumii, că le putea oferi reflectarea imaginii proprii cu o obiectivitate pe care nici unul dintre ei nu ar fi putut-o atinge. Era unica clonă irepetabilă. Deși era de-a lor, era singulară. Femeia scrisese o introducere în studiul Regulamentului militar de conduită, în care dezvolta
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cincisprezece ani de grădinarul lipsit de inimă 81. Relatarea Ellei despre conținutul acestei povești este în întregime la timpul trecut, întrucît acum ea e parte a narațiunii nu contează dacă este o relatare prin viu grai (Ella repovestește conținutul) sau reflectarea conținutului poveștii în mintea Ellei. Timpul trecut poate, prin urmare, să fie înțeles ca o indicație a modului intermedierii. Este folosit aici din același motiv ca în exemplul: "El știa că emoțiile sînt periculoase". Timpul trecut este un semnal că
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
teoriei. Una dintre acestea este scena dramatizată care constă în dialog pur, dialog cu indicații scenice scurte sau dialog cu o relatare a acțiunii foarte condensată. Această tehnică este bine ilustrată de povestirea lui Hemingway intitulată Asasinii. Cealaltă tehnică este reflectarea întîmplărilor ficționale prin conștiința unui personaj din roman fără comentariu narativ. Pe un astfel de personaj eu îl numesc reflector, pentru a-l distinge de narator, care este celălalt agent narativ. Stephen din romanul Portret al artistului în tinerețe al
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
modul narațiunii. Prin mod înțeleg suma tuturor variațiilor posibile ale formelor narative dintre polii narator și reflector: narațiunea în adevăratul sens al intermedierii, ceea ce înseamnă că lectorul are impresia că se confruntă cu un narator personalizat, spre deosebire de prezentarea nemediată, adică reflectarea realității ficționale în conștiința unui personaj. În timp ce primul element constitutiv, modul, este un produs al diferitelor relații și efecte reciproce dintre narator sau reflector și cititor, cel de-al doilea se bazează pe relațiile dintre narator și personajele ficționale. Din
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
unui personaj ficțional. Prin urmare trebuie să reținem că prezentarea scenică include două fenomene diferite capabile de a evoca iluzia nemedierii, și anume scena cu dialog de mari proporții și aluzii impersonale scurte la context și la acțiunea adiacentă, precum și reflectarea evenimentelor fictive în conștiința unui personaj ficțional. În sensul dintîi, prezentarea scenică poate apărea în situația narativă la persoana întîi și la fel de bine în situația narativă auctorială, cînd autorul se retrage și cursul întîmplărilor este plasat în prim-plan. Pe
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
sensul dintîi, prezentarea scenică poate apărea în situația narativă la persoana întîi și la fel de bine în situația narativă auctorială, cînd autorul se retrage și cursul întîmplărilor este plasat în prim-plan. Pe de altă parte, prezentarea scenică văzută ca o reflectare a întîmplărilor în conștiința personajului ficțional ține de domeniul situațiilor narative personale 343. Diversitatea terminologică derutantă și parțial contradictorie din această zonă derivă în mod special din dificultatea de a distinge relatarea sau telling de prezentarea scenică sau showing. Din
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
toate felurile și la fel de bine naratorilor la persoana întîi, al căror eu narant trebuie discernut foarte clar. Pe de o parte, naratorii la persoana întîi care sînt actualizați doar prin experimentarea sinelui și care prin urmare se limitează doar la reflectarea experiențelor necomunicate deschis sînt personaje-reflector. În categoria acestora trebuie să adăugam toate mediile personale, care reprezintă cea mai mare parte a personajelor-reflector. În timp ce conceptele de personaj-reflector și personaj- narator cuprind formele persoanelor întîi și a treia, conceptul de "situație narativă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
temporar anumite calități caracteristice personajului-reflector, în special atunci cînd încetează să nareze și, în schimb, începe să reflecte realitatea ficțională în conștiința sa, în maniera unui mediu personal. Atitudinea narativă orientată spre cititor se schimbă acum într-o atitudine a reflectării centrate pe subiect. Această schimbare are consecințe care afectează structura narațiunii, selectarea elementelor realității ficționale ce urmează să fie prezentate, orientarea spațio-temporală, și, în mod special, manipularea simpatiilor cititorului. În romanul Ulise, o funcție importantă este asumată de segmentare 403
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de o parte, apar o reducere a părții narative și o creștere a părții dialogate ale textului narativ; pe de altă parte, există o înlocuire a relatării auctoriale a evenimentelor lumii exterioare prin prezentarea personală a evenimentelor lumii interioare sau reflectarea evenimentelor lumii exterioare dinspre conștiința unui mediu personal sau a unui personaj-reflector care își asumă funcția de transmitere a personajului-narator auctorial. Aceste două fenomene apar unul lîngă altul sau succesiv în diagrama cercului tipologic, dar în opera individuală, de regulă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
liber trebuie înțeleasă încă o dată ca o formă specială de exprimare a intermedierii narațiunii. Tendințele opuse din mediul narativ descrise mai sus, și anume prezența naratorului ca întrupare tangibilă a intermedierii narațiunii, pe de o parte, și iluzia nemedierii prin reflectarea realității ficționale în conștiința unui mediu personal sau a unui personaj-reflector, pe de altă parte, se întîlnesc în stilul indirect liber. Aspectul personal al acestei perspective duble este, de obicei, susținut mai puternic de contextul narativ decît aspectul auctorial. Din
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
se prezintă ele însele în mod esențial metaforic, adică obiectele nu sînt aranjate prin asociere, ci prin contiguitatea lor în spațiu, prin configurația în care ele pot fi percepute. Potrivit lui Casparis, "camera eye" prezintă o "reflecție a retinei, nu o reflectare în conștiință", însă în același timp adaugă o restricție importantă. Depersonalizarea procesului prezentării prin tehnica de tip "camera eye" nu se poate realiza în literatură la fel ca în film: "Nu poate exista nici o pretenție de reflectare ca într-o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
retinei, nu o reflectare în conștiință", însă în același timp adaugă o restricție importantă. Depersonalizarea procesului prezentării prin tehnica de tip "camera eye" nu se poate realiza în literatură la fel ca în film: "Nu poate exista nici o pretenție de reflectare ca într-o oglindă. Tehnica de tip camera eye se leagă de "umanitate" în mod fiziologic, în termenii percepției de tip Gestalt, ca să nu mai vorbim de dependența acesteia de limbajul uman. De-abia poate aspira la senzația prezentă detașată
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Ibid., 88, 94, 201, 231, 243-244, 274. 102 În interpretarea pe care o face nuvelei "The Turn of the Screw" ("O coardă prea întinsă"), Edmund Wilson a citit schimbarea de sens a pronumelui "eu" din Notebooks (Caietele...) ca pe o "reflectare a îndoielilor lui James, comunicate în mod inconștient de însuși James". O astfel de explicație nu este pe deplin convingătoare. Cauza acestui fenomen este nu atît incertitudinea autorului, cît faptul că procesul de creație nu este încă finalizat. Vezi Edmund
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
doar între participanți, ci și între medium-uri și mesaje.18 Intriga mediologică se țese la origini în jurul acestei prime separări, ezitări, al degajării unei distanțe problematice, neobișnuite, între știință și formă, între informație și un medium al limbajelor (latina), reflectare a unei noi distanțe între oameni, caz în care problema circulației sensului apare ca ceva artificial. Așa am ajuns la problema paternității, de care nu mai poate fi vorba: numai doctrinele au părinți, disciplinele nu. E invers. Sîntem produsele mediologiei
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
memoriei. Toate aceste mici semne de demarcație anodină reproduc antica împărțire, și e lipsit de importanță în acest context că binele, seriosul, greul sînt plasate de partea "reprezentare-cultură" sau de partea "producție-tehnică". Marx ia de la Platon modelul dublului sau al reflectării, mulțumindu-se să inverseze locurile. "Idealiști" sau "materialiști", preferăm să considerăm actul intelectual ca pe o operațiune materială în care forma deține puterea. Fără îndoială, îndreptarea atenției de la "mînă" către "creier" este paradoxală și neplăcută. Activitatea simbolică este un mijloc
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
început critica creștinismului, care este medierea transformată în religie. Succesul mesajului creștin n-ar fi de fapt decît o reușită printre multe altele în marele tren al iluziilor și delirurilor care alcătuiesc istoria lui sapiens, dacă nu ar exista o reflectare teoretică în interiorul doctrinei înseși. Creștinismul și-a anticipat într-un fel succesul, asimilînd de la început principiul-resort al expansiunii sale. Această reflexie a medium-ului în mesajul însuși face din creștinism poarta de intrare obligatorie a disciplinei noastre. Raționalismul modern, care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
metodă materială”, deci evoluția Universului de la material la spiritual necesită existența unor “unelte” măcar parțial spirituale), anume carrierii. Totodată, dorim să arătăm că, faptul că tema reîncarnării apare, în totalitate sau parțial, și la alte cultúri, religii și mitologii ca reflectări arhetipale, este un motiv în plus de plauzibilitate a sa. În acest sens, arată - ca motiv de plauzibilitate - că în toate religiile, începând cu cele mai primitive credințe, apar cu insistență “trei adevăruri pe care nu le poți pierde, deși
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
unde, Ca trece într’un oxidant tipic, oxigenul și în Mg, mai oxidant decât Ca . Or asta înseamnă despiritualizarea substratului, odată cu transformarea unei părți a sale în fluid subtil și, în cele din urmă, în spirit. Cu alte cuvinte, o reflectare concretă a celor arătate în preambulul §II.5. </footnote>) la etapa utilizării unei substanțe și a energiei electromagnetice (plante sau/ și microorganisme fotoautotrofe), apoi la faza de a consuma o substanță organică (animale) și, în sfârșit, la cea de a
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nu dau nici un indiciu care să permită asocierea chakrelor cu plexurile nervoase; deci, primele sunt “organe” ale unui corp subtil, ce n’au nimic comun cu respectivele formațiuni anatomice, specifice corpului grosier. Chakrele unui corp oarecare sunt interconectate între ele . Reflectarea lor la nivelul corpului inferior determină, la acesta din urmă, structuri specifice, cum ar fi pentru corpul grosier rețeaua celor 72.000 de canalicule denumite nadis . În același sens, amintim că, culorile percepute de clarvăzător la chakrele eterice nu sunt
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
din urmă este așa-numita memorie extracerebrală, adică evocarea cu precizie a unor evenimente din alte conjuncturi geo-istorice la care subiectul nu putea participa decât în altă viață (, citat de ). Și, știind că memoria sau mai bine zis amintirea este reflectarea celor înmagazinate la nivelul corpului cauzal, în corpul conștient, este clar de ce nu ne putem aminti nimic din periplul nostru în astral, intelectual, sufletesc și retur, în condițiile normale ale ciclului vieții, deși latent avem această informație. Memoria corpului grosier
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
poate fi dată de nici un element, pentru că el este absolut, în timp ce orice element este relativ. Esența lui dumnezeu este de a fi nici finit, nici definit. El este dincolo de orice localizare, este spiritul suprem, iar spiritul uman este doar o reflectare a sa (de fapt este în continuu progres spre poziția virtuală, la infinit, a lui dumnezeu și, ca unei particule în mișcare, îi putem aplica principiul nedeterminării al lui Heisenberg, n.n.); înțeles dintr’un alt punct de vedere, el este
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ei reducător, impresionarea emulsiei fotosensibile de către aceeași bioplasmă , adică o reacție de reducere la nivelul emulsiei, devine firească. Organismele emit o aură diferit colorată. Culoarea, care dă multe informații asupra sistemului biologic emitent, poate fi interpretată însă 166 ca o reflectare a stării redox în care se află sistemul; pe scurt, cu cât lumina are o lungime de undă mai scurtă, adică plasată spre extremitatea violetă a spectrului solar, sistemul biologic emitent este mai reducător și invers, lumina cu lungime de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]