930 matches
-
acest titlu latin o parte din scrierile sale. Altele vor apare mai târziu, postum tot sub titlu latinesc Opus paragranum ( Opera esențială îngrijită de un german). Utilizarea curentă a limbii germane era tot un mod de manifestare a emancipării sale reformatoare cu care îl respingea pe Galen ale cărui opere le arsese alături de Canonul lui Avicena. Paracelsus venea în Renaștere cu o gândire biomedicală, biochimică, iatrochimică cu totul modernă, axată pe experiență și demonstrație. Contrastant, pe alocuri fantastic, de multe ori
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se adaugă și dispariția sa enigmatică, se pare în Salzburg, după 48 de ani de viață plină de contraste, riscuri și realizări. Renascentistul Nostradamus (1503-1566), medic, astrolog, literat și profet i-a fost contemporan, ca și Erasmus de Roterdam. Spiritului reformator paracelsian i se asociază cel al medicului filosof și matematician, Cardanus (Girolamo Cardano, 1501 - 1576). El este considerat unul din marii savanți ai Renașterii căruia i se datorează rezolvarea ecuațiilor de gradul 3. în 1560, aprofundând studiul urechii, detectează percepția
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Debucq, răpită, adusă în harem și devenită prin convertire Naședil / Cea cu inima brodată, l-a fermecat pe sultanul Abdul Hamid I (1773-1789) iar fiul lor ce a urmat la tron, Mahmud al II-lea (1808-1839), a adus mari schimbări reformatoare imperiului. Pe Selim al III-lea (1789-1804) l-a învățat limba franceză și l-a convins să construiască, la Istanbul, un castel în stil rococo. Ganika în India În India antică și medievală, vânzătoarele de plăceri sau profesionistele sexului erau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fost ocupat de Ecaterina, devenită Ecaterina a II-a, încoronată în 1762, la Moscova, în uralele armatei și ale poporului. Tânăra țarină continua să citească mult, să se instruiască și, în scurt timp, și-a dovedit calitățile diplomatice și eficiența reformatoare în țara care o adoptase. Călătorea prin Rusia, făcându-se cunoscută, admirată și respectată. Avea reputația de împărăteasă luminată. Prefera, în asemenea vizite, să poarte straie militare. Era primită cu onoruri la domeniile feudale vizitate. Mareșalul Grigori Potemkin i-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe care Învățații, iubitorii de antichități, cercetătorii limbilor, călătorii și geografii le-au realizat despre vechile obiecte de cult, numele uitate ale zeilor, edificiile de cult și istoriile lor, chiar dacă acestea erau Însuflețite, ca În cazul lui Varro, de idei reformatoare ce ținteau să restaureze o religie originară și pură. În această combinație de factori culturali, literatura și arta religioasă dobândesc o semnificație diferită de cea pe care ar avea-o În cadrul unei „religii a cărții”, prevăzută cu un canon o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religioase, În șaisprezece cărți, a apărut la jumătatea secolului I Î.Hr.; era dedicată lui C. Iuliusxe "Iulius" Caesar, pe atunci pontifex maximus, de la care Varro putea spera o reformă religioasă. Într-adevăr, În ciuda titlului de antichități, teama și zelul reformator Îl Îndeamnă pe acest om cult la muncă: zeii nu trebuie uitați (I fr. 2a), poporul nu trebuie să Îi disprețuiască, ci trebuie să Îi venereze (I fr. 12). Textul acestei Summa theologica a religiei republicane s-a pierdut la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
obiective coincid, dată fiind noțiunea de prezență În om a unui element de natură divină (daimon-intelect), omolog deci al principiului divin. Omul care a atins acest grad de perfecțiune nu se desprinde de contextul social, ci, dimpotrivă, se propune ca „reformator” religios, educator și „salvator” al poporului, fie prin Învățătura lui, percepută ca o revelație a tainelor divine la care el ia parte, fie printr-o intervenție taumaturgică eficace, care eliberează de numeroasele rele care Îndurerează existența umană. Biografia lui Apollonius
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
apare ca un cenaclu de Învățați și ca un loc al discuțiilor filozofice (II, 7) - sau la nenumăratele călătorii În ținuturi exotice cu intervenții taumaturgice de diferite feluri. Totuși, pentru definirea ethos-ului lui Apollonius, Filostrat consideră esențială opera lui reformatoare la nivel de credințe și practici de cult prin afirmarea primatului religiozității interioare asupra componentelor mitico-rituale ale religiilor tradiționale. Dacă, așadar, Apollonius al lui Filostrat este În mare măsură un Înfăptuitor de miracole și dacă În activitatea lui elementul divinatoriu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și plin de virtute, depozitar al unor extraordinare și numeroase cunoștințe despre divin, În virtutea cărora el Însuși atinge un asemenea nivel și cu mult superior față de omenirea obișnuită, daimon mijlocitor și salvator. „Teologia” și spiritualitatea din care se inspiră acțiunea reformatoare a Înțeleptului din Tyana sunt ilustrate de mărturiile convergente ale lui Porphyrios și Eusebiu din Cezareea. Celxe "Cel" dintâi face apel În forme aluzive la Învățătura unui Înțelept ca să Își sprijine propria teză a refuzului sacrificiului sângeros și, În legătură cu el
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
inimii, împingându-l spre păcatul pe care nu ajunge să-l săvârșească. Puterea de neînvins a instinctului îi dă o surescitare învecinată cu sminteala. Luptându-se din greu cu propria senzualitate, idealistul Andronic, cel ce năzuise să fie un „popă reformator”, zbătându-se între căință și dorință, se prăvălește în marasmul unor trăiri haotice și impure. După sinuciderea, nemotivată, a Rahilei, degringolada lui se precipită spre un jalnic sfârșit. Dacă postura sentențios-cogitativă nu o prinde deloc pe autoare, târând confesiunea într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
mișcării așteptînd cu nerăbdare clipa exproprierii evreilor. Veteranii Legiunii îi numeau cu dispreț pe aceștia "Septembriști". Legiunea aceasta diluată era, mai presus de orice, interesată de putere, răzbunare și îmbogățire. Cîțiva dintre legionarii veterani au inițiat proiecte politice revoluționare și reformatoare în domeniul social, înspăimîntînd și mai mult regimul. Burghezia înfricoșată a trecut în opoziție, capitalul evreiesc a dispărut peste graniță, iar prețurile produselor de bază au urcat pînă la cer. Legiunea a organizat propria ei "Poliție legionară", care va fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-a bazat pe faimosul raport al lui sir William Beveridge, publicat În noiembrie 1942 și devenit instantaneu bestseller. Născut În 1879 În familia unui judecător britanic din India imperială, Beveridge era animat de aspirații și ambiții comune marilor liberali reformatori din epoca edwardiană. Raportul său reprezenta o Înfierare a nedreptății sociale din Regatul Unit de dinainte de 1939, dar și un proiect politic de reformă radicală după terminarea războiului. Nici măcar Partidul Conservator nu a Îndrăznit să conteste recomandările esențiale ale raportului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
partide tradiționale s-au dovedit o pradă ușoară: Împroșcați cu acuzații de fascism sau sentimente antinaționale, ei au fost eliminați În etape. Un impediment mai serios În calea comuniștilor erau partidele socialiste și social-democrate locale, care nutreau și ele ambiții reformatoare. Nu era simplu să-i acuzi pe social-democrații din Europa Centrală și de Est de fascism sau colaboraționism: ei fuseseră În general, ca și comuniștii, victime ale represiunii. În măsura În care se poate vorbi despre un proletariat industrial În Europa de Est, predominant agrară
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ilustrează În avans faptul că liderul sovietic nu intenționa deloc ca, În procesul demolării reputației lui Stalin, să afecteze exercitarea netulburată a puterii comuniste. „Grupul Nagy” a continuat să funcționeze neoficial În cadrul Partidului Comunist Maghiar ca un soi de opoziție „reformatoare” neoficială - prima de acest fel În comunismul postbelic. Între timp, venise rândul lui Rákosi să-și atragă dizgrația Moscovei. Așa cum am văzut, Hrușciov era dornic să restabilească legăturile sovieticilor cu Iugoslavia. Pe de altă parte, Rákosi jucase un rol important
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al ideilor”, deschis pentru schimburi intelectuale și dezbateri savante, nu va face compromisuri cu dușmanii Bisericii. Ca și cardinalului Joseph Ratzinger, puternicul șef al Congregației pentru Doctrina Credinței (și succesorul său În funcția papală), lui Karol Wojty³a Îi pierise entuziasmul reformator inițial sub șocul extrem al reformelor lui Ioan al XXIII-lea. Când a fost ales, el era deja un conservator - atât administrativ, cât și doctrinal. Originea poloneză și o copilărie tragică explică și ele tăria neobișnuită a covingerilor lui Karol
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că Gorbaciov era cu douăzeci de ani mai tânăr decât predecesorii săi, el era mai tânăr și decât toți președinții americani până la Bill Clinton. Ascensiunea sa rapidă fusese Încurajată și Înlesnită de Andropov și mulți vedeau În el un potențial reformator. Un reformator, dar nu un radical. Mihail Gorbaciov era un apparatcik tipic. El urcase treptele ierarhiei partidului, fiind pe rând prim-secretar al Tineretului Comunist din regiunea Stavropol În 1956, secretar regional al comitetului organizațiilor de partid din fermele de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
scară mică), cei care au profitat de ea au fost surprinzător de puțini. Trei ani mai târziu, În Întreaga Uniune Sovietică existau doar 300.000 de oameni de afaceri la o populație de 290 de milioane. În plus, orice potențial reformator al economiei era pus În fața unei dileme. Dacă reforma economică Începea cu descentralizarea procesului de decizie sau prin acordarea de autonomie afacerilor locale și renunțarea la directivele emise de la centru, cum puteau producătorii, directorii sau oamenii de afaceri să lucreze
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Cehia cel puțin, a avut Întotdeauna un rol minor În treburile interne), nici opoziția intelectuală nu se bucurau de un sprijin de amploare În societate. Prin epurări de o eficiență brutală, majoritatea intelectualilor țării, de la dramaturgi și istorici până la reformatorii comuniști din anii ’60, fuseseră Înlăturați nu numai din slujbe, ci și din vizorul public. Înainte de 1989, criticii cei mai sonori ai comunismului, În frunte cu Václav Havel, erau mai cunoscuți În străinătate decât În propria țară. Așa cum am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
totală a declarației de independență. După șase luni febrile În care mai toate republicile sovietice importante și-au afirmat „suveranitatea”, dacă nu independența deplină, poziția lui Gorbaciov devenise intenabilă. Eforturile de a reprima inițiativele baltice i-au afectat imaginea de „reformator”, În timp ce incapacitatea de a pune capăt discuțiilor despre autonomie, suveranitate și independență a stârnit nemulțumiri printre colegi și - semn rău - În rândurile armatei și securității. Pe 20 decembrie 1990, ministrul Afacerilor Externe, Eduard șevarnadze, a demisionat, avertizând public asupra riscului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
demonstrații ecologiste 565; demonstrații studențești 405, 409; destalinizarea 288-289, 402; dispoziția liberală (de la Începutul anilor ’60) 403; distribuția veniturilor 402; divizarea 583, 602-606; „divorțul de catifea” 602; drepturi și libertăți 522; ecologie 453; eliberarea 564-570; evenimentele de la Strahov 405; evenimentele reformatoare (din 1968) 405-407; excluderea din Planul Marshall 97; Forumul Cetățenesc 566-569, 604, 638; impunerea unei dictaturi militare 409; invazia sovietică 408; Înlăturarea reformiștilor 409-411, 565; Legea privind ilegalitatea regimului comunist și rezistența Împotriva acestuia 639; liberizare culturală 403; lovitura de la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Cartea lui Z. Ornea, în care face o fizionomie a spiritualității extremiste prevalente în Anii treizeci, conține o impresionantă colecție de citate culese din publicistica epocii și reproduse in extenso, care reușesc să șocheze lectorul prin vitriolantele vituperații adresate programului reformator urmărit de generația pașoptistă. Democrația, la pachet cu toate instituțiile sale constitutive parlamentarismul, sistemul electoral fundamentat în instituția votului universal, pluripartidismul este denunțată violent ca un sistem politic iremediabil viciat, o importație din occidentul decadent moral care alterează organismul social
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică și popular-economică a nemulțumirilor sociale). Calea distinctă a comunismului românesc și-a păstrat traiectoria particulară față de linia stabilită la Kremlin. Izolarea regimului de la București în cadrul lagărului socialist a fost scoasă în evidență de refractaritatea de aliniere la noile politici reformatoare inițiate de M. Gorbaciov (perestroika și glasnost) în ideea salvgardării sistemului socialist prin înnoire, dezgheț și reformă. Condamnând cu vehemență reformele lansate de PCUS ca erezii ale marxism-leninismului și abateri impardonabile de la linia cea dreaptă în construirea comunismului, Ceaușescu s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de evaluare a elevilor. Cu excepția introducerii sistemului de manuale alternative, nu putem înregistra nici o transformare a structurilor de rezistență ale sistemului" (Miroiu et al., 1998, p. 77). Această încetineală este elocvent ilustrată de inerția legislativă în domeniul educativ. Prima lege reformatoare a fost Legea Nr. 84 Legea învățământului din 24 iulie 1995, care abroga Legea educației și învățământului adoptată în 1978. Nesurprinzător, Legea învățământului din 1995 se remarcă prin direcția sa anticomunistă. Scopul ideologizant și propagandistic al educației, pe care legea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu cât timpurile ce au urmat au întunecat din nou seninul adus de ei. 4. Reforma agrară din anul 1864 „...este timpul ca cuvintele să se prefacă în fapte, ca legea să fie un adevăr” Vasile Sturza, deputat tecucean. Actul reformator cu cea mai mare rezonanță în epocă și în posteritate a fost publicat, după tipărirea inițială din „Monitorul oficial”, de către C. Hamangiu, în Codul General al României, volumul al IX-lea, p. 1396, cu titlul Lege pentru regularea proprietății rurale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mult cu cât LEN (Art. 275. - (3)) prevede obligativitatea participării personalului didactic auxiliar la activități de formare continuă, în condițiile legii. În acest context, este necesară prezența compartimentului de pregătire și formare continuă a secretarului debutant pe lista priorităților demersurilor reformatoare, unul dintre obiectivele sistemului de perfecționare fiind dezvoltarea competențelor personalului din învățământul preuniversitar, astfel încât să se asigure un proces educațional de calitate. Formarea competențelor pleacă atât de la dorința de a exercita profesia, cât și de la experiența de viață care poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]