1,351 matches
-
John Dewey (1927/ 1954), însă conceptul este în mod curent asociat cu filosoful german Jürgen Habermas (1962/2005). De-a lungul anilor, conceptul de "spațiu public" a constituit punctul focal pentru numeroase studii critice. Chiar dacă Habermas nu a propus nicio reformulare generală a conceptului, accepțiunea spațiului public s-a modificat de-a lungul timpului. Formularea inițială propusă de Habermas descrie spațiul public ca pe un loc de formare a dorinței politice, prin intermediul unui flux liber de informații și idei. Acest spațiu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sens îl oferă demisiile), iar altele se sprijină în realizarea lor pe cuvânt. Printre trăsăturile specifice limbajului politic, menționăm natura interdiscursivă, dramatizarea, finalitățile de legitimare, intenționalitatea, miza persuasivă și conținutul ideologic. a) Interdiscursivitatea. Limbajul politic presupune un efort constant de reformulare, de transformare, de interpretare a altor limbaje politice, fie în vederea susținerii, fie în vederea respingerii acestora. Din această perspectivă, una dintre trăsăturile specifice manifestărilor verbale din spațiul politic este interdiscursivitatea, raportarea la acte discursive anterioare, ale altora sau ale aceluiași locutor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dispună de un anumit spațiu de libertate, guvernat însă de regulile grupării politice din care face parte. Abordarea semiotică a relației dintre ideologie și limbajul politic implică cel puțin două aspecte: explicarea stabilității structurilor mentale, pe de o parte, și reformularea problemelor de semantică generate de acestea, pe de altă parte. Constantele identificate la nivelul expresiei discursului politic nu pot fi explicitate fără apelul la condițiile psihologice, sociale, istorice și politice care le generează. Dar multitudinea ipotezelor avansate nu reușește să
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dependență de condițiile de desfășurare a discursului. Practica limbii demonstrează că avem de-a face cu diferite grade de performativitate, același act de vorbire pretându-se la mai multe realizări. Discipol și continuator al lui Austin, J.R. Searle propune o reformulare a teoriei actelor de vorbire 135. Identificând actul de vorbire cu o entitate duală, care comportă un conținut propozițional, o forță propozițională, explicitată sau nu printr-un marcator de forță ilocuționară, Searle clasifică forțele ilocutorii primordiale în cinci categorii: a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mi se pare că, nu mă convinge teza că)156. Conectorii argumentativi semnalează, la nivelul structurii de suprafață, rolurile argumentative asumate de locutori: asentiment, confirmare, adeziune (bine spus, ai dreptate, exact, foarte bine, natural, adevărat, normal, perfect etc.); rectificare sau reformulare: adică, anume; respingere: dimpotrivă, din contra. Eufemism și comunicare oblică în limbajul politic Un element cheie în analiza pragmatică a limbajului îl constituie competențele discursive ale interlocutorilor. Din punct de vedere al competenței generale de comunicare, aceasta include trei dimensiuni
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din ce în ce mai apăsat la vitalitatea religiilor, capabile să reacționeze creator la delocalizările pricinuite de globalizare, să ofere sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării. Potrivit lui Clifford Geerz, atenția cercetătorilor trebuie să se îndrepte astăzi către procesele de transformare și reformulare ale fiecărei religii în momentul în care ea pătrunde, de voie sau de nevoie, în perplexitățile și dereglările vieții moderne. în Encyclopédie des religions, Jean Baubérot se simte totuși dator să sublinieze, pe de o parte, că procesul de secularizare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
112 Capitolul 4. Variante modale ale argumentului ontologic în filosofia analitică 143 4.1. Varianta modală a lui Leibniz 145 4.2. Logica modală și semantica lumilor posibile 154 4.3. Reluarea argumentului ontologic în filosofia analitică 161 4.4. Reformularea argumentului ontologic de către Malcolm 172 4.5. Alvin Plantinga: un argument ontologic victorios!? 4.6. Modalități de re și modalități de dicto 178 183 4.7. Reconstrucția lui Plantinga 193 Capitolul 5. Reconstrucția argumentului ontologic în versiunea Hartshorne 209 5
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și conceptuală. Vom încerca să vedem dacă capitolul III din Proslogion poate fi formalizat din perspectiva logicii modale către un argument valid care să ateste existența necesară a unei ființe perfecte. Sintetizând, vom urmări și vom încerca să prezentăm principalele reformulări, apărări și critici emise în cadrul filosofiei analitice în legătură cu posibilitatea dovedirii existenței lui Dumnezeu printr-un argument ontologic. Vom încerca să vedem dacă se poate într-adevăr vorbi de un argument valid în favoarea existenței lui Dumnezeu, dacă criticile pot fi înlăturate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sau păstrate lucrurile, ci doar la împrejurarea că imensitatea lui Dumnezeu e de așa natură încât el nu are nevoie să fie conservat"113. Pentru a răspunde unitar tuturor acestor critici, Descartes își reformulează argumentul ontologic în trei variante: Prima reformulare: 1. Orice percepem clar și distinct este adevărat. 2. Noi percepem clar și distinct că ideea unui Existent necesar necesită ca el să existe. 3. De aceea, este adevărat că un Existent necesar există în mod necesar. A doua reformulare
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
reformulare: 1. Orice percepem clar și distinct este adevărat. 2. Noi percepem clar și distinct că ideea unui Existent necesar necesită ca el să existe. 3. De aceea, este adevărat că un Existent necesar există în mod necesar. A doua reformulare: 1. Orice ține de esența unui lucru trebuie să fie afirmat despre el. 2. Ține de esența lui Dumnezeu că El există (deoarece, prin definiție, esența Lui este să existe). 3. De aceea, existența trebuie afirmată cu privire la Dumnezeu. A treia
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
1. Orice ține de esența unui lucru trebuie să fie afirmat despre el. 2. Ține de esența lui Dumnezeu că El există (deoarece, prin definiție, esența Lui este să existe). 3. De aceea, existența trebuie afirmată cu privire la Dumnezeu. A treia reformulare: 1. Existența lui Dumnezeu nu poate fi concepută doar ca posibilă, și nu reală (pentru că în acest caz noi nu ne-am gândi la El ca la Dumnezeu, mai precis ca la un Existent necesar). 2. Dar noi putem concepe
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
trei contribuții remarcabile: Norman Malcolm, Alvin Plantinga și Charles Hartshorne. Acestuia din urmă îi vom rezerva un capitol separat, deoarece contribuția sa la adresa argumentului ontologic este cea mai importantă din ultimul secol și oferă o variantă unică și originală de reformulare a argumentului ontologic anselmian. Argumentele ontologice modale se bazează pe logica modală în care se exprimă. Se încearcă să se demonstreze existența lui Dumnezeu pornind de la orice lume posibilă. În "Despre pluralitatea lumilor", David Lewis apără teza conform căreia, lumea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mod necesar solid sau un argument poate să fie valid si totuși să nu fie încă demonstrat ca fiind solid, cu toate că este solid. Toate aceste precizări au o relevanță directă pentru argumentele ontologice 239. Teoria lumilor posibile a deschis calea reformulărilor modale ale argumentului ontologic oferind semantica complementară logicii modale. Câteva considerații din cartea " Natura necesității" sunt utile pentru înțelegerea teoriei lumilor posibile (cu semantica aferentă) și pentru a întâmpina tratarea argumentului ontologic din această perspectivă. Dacă ne întrebăm ce înseamnă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fiecare argument suportă și este suportat de celelalte argumente. Acest lucru nu implică faptul că argumentele nu pot funcționa independent unul de altul, dar cuprinse într-un "cadru cumulativ", ele constituie un cadru mai convingător pentru susținerea teismului. 4.4. Reformularea argumentului ontologic de către Malcolm Au existat încercări de a reda argumentului ontologic o forță de convingere prin utilizarea structurilor logicii modale contemporane. Una dintre cele mai influente încercări îi aparține lui Norman Malcolm. Acesta realizează prin articolul său, "Anselm's
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Encyclopedia of Philosophy, susține că deși se cere a fi victorios, argumentul lui Plantinga nu este de fapt o dovadă a existenței unei ființe care posedă mărime maximă 329. Pentru a înțelege mai bine această critică va trebui să urmărim reformularea de către Himma a argumentului lui Plantinga. După acesta, argumentul modal propus de Plantinga se realizează în felul următor: considerăm că o entitate posedă mărime maximă dacă este omnipotentă, omniscientă sau moral perfectă, apoi că această entitate posedă cu adevărat mărime
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
să se rezolve probleme cu mai mulți parametri. Se cunosc mai multe Încercări de a elabora procedee de micșorare a numărului de parametri. Mai Întâi trebuie evaluat nivelul informației apriorice asupra fenomenului (procesului) studiat. În continuare, se poate examina posibilitatea reformulării problemei sau de reducere a ei la o succesiune de probleme mai simple. Cu alte cuvinte, În locul rezolvării unei probleme vaste și complexe, care necesită o optimizare cu mai mulți parametri, putem Încerca să rezolvăm o serie de probleme mai
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
să se rezolve probleme cu mai mulți parametri. Se cunosc mai multe Încercări de a elabora procedee de micșorare a numărului de parametri. Mai Întâi trebuie evaluat nivelul informației apriorice asupra fenomenului (procesului) studiat. În continuare, se poate examina posibilitatea reformulării problemei sau de reducere a ei la o succesiune de probleme mai simple. Cu alte cuvinte, În locul rezolvării unei probleme vaste și complexe, care necesită o optimizare cu mai mulți parametri, putem Încerca să rezolvăm o serie de probleme mai
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
202005/CAPITOLE/cap13 .pdf Creativitate și progres tehnic 234 modifică sensibil maniera În care se derulează afacerile și accelerează difuzarea “know-how”-ului și a inovației. Din această perspectivă organizațiile trebuie să devină tot mai competitive. Acest fapt face imperios necesară reformularea principiului avantajului comparativ prin apelarea la conceptul mult mai sugestiv În contextul noii economii și al societății cunoașterii, acela al avantajului competitiv. Principalii factori care permit dezvoltarea pe mai departe a agenților economicii, În competiția globalizării o constituie: 1. Investițiile
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
202005/CAPITOLE/cap13 .pdf Creativitate și progres tehnic 234 modifică sensibil maniera În care se derulează afacerile și accelerează difuzarea “know-how”-ului și a inovației. Din această perspectivă organizațiile trebuie să devină tot mai competitive. Acest fapt face imperios necesară reformularea principiului avantajului comparativ prin apelarea la conceptul mult mai sugestiv În contextul noii economii și al societății cunoașterii, acela al avantajului competitiv. Principalii factori care permit dezvoltarea pe mai departe a agenților economicii, În competiția globalizării o constituie: 1. Investițiile
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
capacitatea de ascultare, motivația și capacitatea de prelucrare (decodare) a informației. Pentru formarea competențelor de comunicare la elevi, E. Macavei propune un sistem de obiective: - stimularea inițiativei și a disponibilităților de comunicare; - descoperirea și soluționarea problemelor de comunicare; - formularea sau reformularea opiniilor; - adecvarea strategiilor comunicative; - deschidere spre cunoaștere și aotudepășire; - acceptarea noului; - valorificarea complexă a aptitudinilor pentru comunicare; Autoarea justifică necesitatea dezvoltării competențelor de comunicare în două sensuri: formarea emițătorului și formarea receptorului. Elementele capacității de emitere vizează: conținutul mesajului prin
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
nevoie de sugestii sau de îndrumare. A contribuit la crearea de specialiști din numeroase serii de absolvenți ai facultăților de Matematică, Fizică, Ingineria textilelor și pielăriei + Management industrial, Electronică și Telecomunicații, Electrotehnica. Prof. Papaghiuc a publicat patru cărți ce reprezinta reformularea pe baze noi a propriilor sale cursuri predate la Universitatea Tehnică din Iași, al căror conținut corespundea necesităților pentru formarea viitorilor ingineri și cuprindea aplicații practice adaptate domeniilor de specializare inginerești. A obținut rezultate științifice excepționale, dincolo de obligațiile sale didactice
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Nouvel Observateur, 21-27 noiembrie 1997 Fragmentul "ar trebui să se facă... sau haine" este interpretat spontan ca discurs direct, dar fără ghilimele, spre deosebire de discursul direct clasic. Probabil că nu sînt cuvintele exacte ale lui Suami Agnivesh, ci, mai degrabă, o reformulare care păstrează sensul general; aceasta ar explica absența ghilimelelor. Același lucru se întîmplă în cazul fragmentului care urmează ("Ba nu, îi dă replica"), despre care putem presupune că restituie conținutul vorbelor lui Kailash și nu literalitatea lor. Textul stabilește, astfel
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ca atare, se refugiază în consumul de stupefiante care le permite să uite frustrarea. Teoria comportamentului problemă/de risc (Jessor și Jessor, 1977). De la apariția sa, s-a constituit într-un punct de referință, iar recent, s-au făcut anumite reformulări care au condus la apariția unei noi teorii și anume teoria comportamentelor de risc ale adolescenților. Teoria acordă o mare importanță sărăciei, inegalității și discriminării sociale pentru apariția comportamentelor de risc. Jessor și Jessor, (1993) aduc în atenție factorii de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fost completat și republicat în 2005 și 2009. Prin lucrarea de față autorii și-au propus reeditarea îndrumarului, având în vedere atât noutățile în domeniu cât și experiența acumulată în activitatea didactică cu studenții. Față de lucrarea precedentă se aduc anumite reformulări și completări menite să faciliteze înțelegerea problemelor abordate. Plecând de la bazele teoretice, sunt abordate etapele caracteristice proiectării unui reactor, determinarea dimensiunilor geometrice, alegerea sistemului de amestecare, calculul suprafeței de transfer de căldură etc. Materialul este completat cu o serie de
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
pe tot parcursul cercetării de față, doctrina coșeriană nu constituie, în opinia noastră, un ansamblu închis de concepte și "soluții", ci o bază de principii și, ca atare, o work in progress, care suportă și chiar necesită completări, precizări și reformulări. Din acest motiv, am privit integralismul ca pe o opțiune primă, dar nu ca pe o orientare exclusivistă și am acceptat sugestii și din partea altor direcții și perspective de cercetare (cognitivism, "poetică antropologică" ș.a.), atunci când principiile și obiectivele demersului nostru
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]