942 matches
-
precizia și acuratețea dialogurilor, în trăirea asumată personal a unor drame cu adîncă încărcătură morală. Nimic tezist sau obositor, însă. Dimpotrivă, d-na Cornelia Petrescu, abia scăpată de jugul comunist și de limba de lemn obligatorie, se desfată în libertatea regăsită a cuvîntului, dar cu decența și delicatețea scriitorului care știe ce responsabilitate majoră îi incumbă atunci cînd atacă asemenea subiecte. Personajul bătrînei Ioana, de exemplu, protagonista nuvelei Coji de portocală, biată ființă uitată de lume și regimuri în străfundurile unei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
poststructuralismul; Paul Bové consideră că acum sunt importante identificarea legăturilor care survin între "putere, cunoaștere, instituții, intelectuali, controlul populațiilor și statul modern așa cum se intersectează ele în cadrul funcțiilor sistemelor de gândire" (ibidem, pp. 54-55). Aceste aliniamente vor fi, de altfel, regăsite și în analiza discursului în cadrul postmodernismului. Tot despre o lărgire a înțelegerii discursului se referă într-o anumită parte a studiului său și Jan Blommaert (Discourse. A Critical Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2005), atunci când afirmă că "discursul [...] are în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Silviei. Pe de altă parte, e binecunoscută oroarea scriitorului față de călătorii. Ce-l va fi îmboldit, atunci, să plece la Constanța? Și de ce a regretat el, ulterior, voiajul cu pricina? La mijloc trebuie să fie, probabil, căutarea unei surse inspiratoare, regăsite, spre exemplu, atât în atmosfera patriarhală de la Fălticeni, cât și pe străzile vechi ale Iașului (vezi mărturiile scriitorului din "agende"). Pornind de la astfel de observații, Gabriela Omăt ne propune o foarte interesantă lectură "cu cheie" a literaturii criticului, îndemnându-ne
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
această conștiință critică (cu evidente premise autobiografice) pornește și romanul lovinescian, dezvoltând "o poetică originală, axată pe amplificarea repetitivă, în "serii" succesive de episoade, situații și personaje-tip, reductibile în ultim resort la clișeu". Situația melodramatică este succesiv denunțată și regăsită, mereu din alt unghi, într-un efort dramatic de edificare. Serialitatea este, astfel, o consecință necesară a poeticii melodramatice. Romanul-ciclu, de care Lovinescu se arată captivat încă din anii 1920 (dublul roman Viață dublă, ciclul Bizu, ciclul eminescian), este deci
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
arunce pe geam. În fond, ficțiunea se concentrează asupra condiției creatorului sufocat de realitate. Scriitorului nu îi rămâne decât soluția, valabilă dintotdeauna, de a-și salva arta prin propria-i viață: el și opera lui devin o singură entitate, idee regăsită și în „hemografia” inventată de Nichita Stănescu în Respirări. În perspectivă alegorică, păstrarea sincerității („goliciunea”) se obține cu sacrificii, și anume cu morți succesive: „În ultima vreme deceda din ce în ce mai des...”. Motivul mortului rămas între cei vii va fi reluat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
-și face politica, generalizînd *vasalitatea și distribuind vasalilor săi ca *beneficii pămînturi luate bisericii, în principiu cu titlu temporar: expedient genial care, întrucît merovingienii risipiseră toate pămînturile *fiscului, redă primarilor palatului posibilitatea de a-și asigura fidelitatea celor importanți. Odată regăsită această autoritate, cei doi carolingieni o vor exercita asupra întregii Galii, inclusiv Provence și Aquitania: mult timp independentă, aceasta din urmă a suportat presiunea bascilor, apoi a musulmanilor. Charles Martel profită de victoria de la Poitiers pentru a ocupa întreaga zonă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
abținerea legitimiștilor sau la clandestinitate pentru republicani, al căror apărător ardent se face Victor Hugo, în exil la Guernesey. Aceasta înseamnă puțin față de sprijnul amplu de care beneficiază Imperiul: mediile de afaceri sînt satisfăcute de avîntul economic și de ordinea regăsită, catolicii îl susțin masiv pe "noul Constantin", armata apreciază gloria pe care i-o conferă Războiul Crimeii din 1854-1856 împotriva Rusiei; în sfîrșit și mai ales, satele profită de ordinea și de prosperitatea generală. Hrănit cu idei saint-simoniene, împăratul se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o societate a iluziilor pierdute", în care "speranțele" de prosperitate socială își relevă pe zi ce trece falaciozitatea, conchide Ion Roșu Hamzescu (1988, 272-273); urmând această optică, societatea leninismului romantic nu s-a dovedit a fi decât una a "iluziilor regăsite" doar pentru a fi pierdute, mult mai dureros, în scurt timp. Se poate observa că acum tonul propagandistic devine ultranaționalist, dimensiunea sa materială, leninistă (munca solidară a "poporului" pentru edificarea socialismului) nefiind însă mai pronunțată decât viziunea romantică a unei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
globalizării ce vine în continuarea concepției marxiste 10 este teoria sistemului mondial modern. Pentru Wallerstein (1990), economia capitalistă mondială este contextul social global care condiționează celelalte dimensiuni ale vieții sociale cum ar fi realitatea politică și cea culturală. Ideea centrală regăsită aici este că lumea (văzută ca un sistem global trimodal: centru, semiperiferie, periferie) devine mai uniformă și standardizată prin sincronism economic, cultural și comercial cu Vestul dezvoltat, cu "centrul", și că globalizarea e strâns legată de modernitate. Ipoteza lui Wallerstein
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
precară, scormonind derizoriul. Artele toate? Căutînd, disperate, un liman pierdut. Complăcîndu-se adesea, conștient? iconștient? ca reflex al unui național-comunism rezidual, în defăimarea subtilă a nobilului regat al României. E adevărat, toate astea, toată cruzimea asta obstinată... dar... dar... cu ce regăsită forță expresivă! Contrapunctînd crud fastuos: cuvioșenia Catacombei (numele unei galerii) cu Sexul lui Mozart (o ochioasă și deocheată expoziție bucureșteană). Tablou apocaliptic? Nu. Doar istoria pură, neretușată. De încheiat tot anecdotic: într-o seară, bat la ușa unuia dintre atelierele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de zgomote și furii în care ne mișcăm zilnic, înseamnă că speranței nu i-a mai rămas mare lucru. Poate tot... metafora, nu? 15 noiembrie Dacă îți dorești o imersiune parșivă în temă, nu ezita să iei din raft Timpul regăsit al lui Proust (1871-1922), pigmentatul bestiar al foștilor companioni, acum expunîndu-se dezarmați ochiului sagace al oricum invertitului amic. Impresionismului trandafiriu-sudic al Timpului pierdut îi ia locul un expresionism frisonat-nordic: "Te înspăimînți cînd te gîndești la tot timpul scurs pînă a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Heidegger pare a nu-i așeza direct și strict după ordinea cerută de formula metodei unei fenomenologii intenționale. Pe de altă parte, este clar că structura locului de deschidere corespunde distribuirii funcționale de "poziții" proprie oricărui scenariu fenomenologic, așa încât trebuie regăsite instanțele mai sus menționate, pentru a fi reconstituit unul dintre existențialii fundamentali, înțelegerea, în orizontul căruia se află și cei trei existențiali spre care suntem deja îndreptați, în primul rând enunțul, apoi "ca" și ceva-ca-ceva. Fenomenul nu este cu putință
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dauș, Nicolae Davidescu, Romulus Dianu, C. Fântâneru, Emil Gulian, Radu Gyr, P. V. Haneș, Cora Irineu, Al. Lascarov-Moldovanu ș.a.). Experiența i-a folosit în demersurile istorico-literare pe care le-a întreprins, o parte dintre studii fiind strânse în volumul Orizonturi regăsite (1999). Riguros, cultivând o precizie severă a verbului, laboriosul cercetător evită să pășească pe căi bătătorite. El se angajează în investigații meticuloase, reexaminând chestiuni aparent tranșate sau explorând cu luare-aminte zone încă nefrecventate. Nimic superficial, nimic excesiv în pertinentele incursiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
cu Destinul omului în lumea actuală (1993). Tălmăciri răzlețe, din franceză și germană, i-au apărut și în periodice (Jean-Claude Chesnais, Antonin Artaud, Konrad Lorenz). Cariera științifică a lui D. se împlinește sub semnul unei nedezmințite, incoruptibile seriozități. SCRIERI: Orizonturi regăsite, Iași, 1999. Ediții: Ion Anestin, Scrieri despre teatru, pref. edit., București, 1989; Petru Comarnescu, Jurnal. 1931-1937, Iași, 1995; Aurel Leon, Cafeaua de dimineață, pref. Ioan Holban, Iași, 1995; Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
apud Attias-Donfut, 2000). În Le choc des générations, Bernard Preel identifică șapte generații de-a lungul secolelor omenirii : 1. generația 1916-1925: este „generația istoriei unui miracol”, Îndrumată și educată sub motoul: „Munca, familia, patria”; 2. generația 1925-1935: este „generația libertății regăsite”, generația norocoasă sau generația sandwich; 3. generația 1935-1944: este „generația precoce”, de tranziție; 4. generația 1945-1954: este „generația mai 1968”, generația de vârstă medie, a celor aflați la mijlocul drumului, mult prea preocupați de a evita situațiile limită și de a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
omului. Ancorat în manifestarea misterului divin, stilul occidental își dă drept rost principal crearea de civilizație, istorie, societate, instituții creștine. Cel din urmă ar fi așadar de asociat cu orizontala istoriei, iar primul cu verticala transcendentă. însă doar complementaritatea lor, regăsită, ar face față adecvat mișcării în cruce a economiei divine. Orientul nu a parcurs spațiul mistic al aproapelui. Istoria, pentru el, nu advine. Or, ea e necesară pentru împlinirea apocalipsului. Toată trecerea de la natură la persoană e împlinită de el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
inconștiente. Este nevoie de timp, de energie și de o anume acceptare pentru a trece de la o viață organizată în funcție de tulburări la tulburări organizate în funcție de viață. In filmul vieții, rolul principal nu mai trebuie să-l joace tulburarea ci viața regăsită - socială, profesională, afectivă - ; casting-ul nemaioferind tulburării decât rolul secundar, apoi un rol de figurant și, în sfârșit, nici un rol. Clasificare Micro-evitările pot fi regrupate în cinci familii: - familia cârjelor medicamentoase și a altor obiecte de reasigurare utilizate sau aflate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai puțin nefericit este un obiectiv, a fi mai comunicativ, mai disponibil de a fi fericit este un altul. Acest al doilea obiectiv nu poate decât să întărească trei componente ale stimei de sine, soclu al piramidei încrederii în sine regăsite: dragostea de sine, a fi mulțumit de sine și a fi mândru de sine. Si dacă altruismul este benefic pentru sănătate? „Nu este necesar să acumulăm anchete științifice privind beneficiile altruismului: fiecare poate observa, în mod obișnuit, că activitățile care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aceasta se traduce doar printr-o dorință de recunoaștere artistică, literară sau folclorică destul de apolitică, circumscrisă cîtorva cercuri de militanți culturali: ne gîndim la Jocurile florale catalane sau la școala literară provensală. Într-un stadiu mai avansat, mîndria de sine regăsită va cuprinde grupuri de pionieri mai vaste mobilizînd o burghezie care nu mai încearcă să asimileze puterea tutelară, ci afișează dintr-o dată orgoliul limbii sale distincte. În acest stadiu naționalismul ia o turnură politică și intră în faza finală în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de ce "conjuncturistul" ar trebui să se preocupe mai puțin de slaba intensitate a acestui ideal de acțiune o altă affirmative action! posibil și improbabil totodată și care i-ar procura suficientă forță pentru a o contracara pe aceea a naționalismului regăsit. Instrumentele acestei acțiuni sînt cu-noscute; ele aparțin repertoriului perfect rodat al ritualurilor inventate în secolul al XIX-lea de către naționalismul de stat și versiunea sa liberală și civică. Acest repertoriu este folosit în Anglia, unde exaltarea deliberată a legăturii monarhice
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
care o parcurgem sub aspectul necesității de a recupera un volum important de informații, cu care literatura de specialitate n-a operat decât sporadic până În anul 1990, și dă conținut noii orientări inițiate de școala resurselor umane din România și regăsite tot mai mult În practica de producție, care nu mai poate face abstracție de un asemenea domeniu, oricare ar fi performanțele tehnologiilor utilizate. Elementele de noutate În construcția unor indicatori care dau dimensiunea utilizării potențialului uman - cum ar fi cei
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Ștefănescu, Preludiu, 36-39; Raicu, Practica scrisului, 281-284; Simion, Scriitori, I, 153-156, 634-638, III, 135-158; Alboiu, Un poet, 62-64; Popescu, Cărți, 153-156; Doinaș, Lectura, 182-187; Tomuș, Mișcarea, 57-69, 90-93; Felea, Prezența, 197-200; Iorgulescu, Ceara, 129-134; Pop, Lecturi, 57-62; Mircea Martin, Poezia regăsită, RL, 1989, 4; Gheorghiu, Reflexe, 67-71; Flămând, Intimitatea, 76-87; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 408-433; Simion, Romanul parabolic, RL, 1990, 23; Gabriela Omăt, Poetul își asumă răul din lume, RL, 1990, 23; Nicolae Manolescu, Proza lui A. E. Baconsky, RL, 1990, 40; Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
miracol istoric: poporul român, semnat de Stelian Brezeanu 18. O lucrare complexă, adevărată "micromonografie", care oferă informații despre biografia, activitatea științifică și politică desfășurată de șeful georgiștilor este studiul introductiv la lucrarea Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești 19, studiu regăsit și în lucrarea lui Valeriu Râpeanu, Cultură și istorie 20. Acesta oferă detalii despre scopurile partidului, despre calitatea aderenților noului partid, despre rezultatele obținute în alegeri, încearcă o clasificare doctrinară, prezintă alianțele sale politice, prezintă câteva din preocupările de politică
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Cerul gri și violet, încă vijelios, scrâșnetul mașinilor pe asfaltul ud, exuberanța proaspătă a castanilor, roșul storurilor restaurantului din cealaltă parte a pieței. Și eu, după douăzeci de ani, eu, care recunosc gama aceea de culori și retrăiesc amețeala clipei regăsite. O femeie tânără, în fața mea, întreține, cu o grație foarte franțuzească, o conversație despre nimic. Îi privesc chipul surâzător și, din când în când, îi ritmez vorbele dând din cap. Femeia aceea îmi este foarte apropiată. Vocea ei, felul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
adâncul sufletului meu. Tonul lui avea ceva copilăresc. Parcă i-aș fi propus un târg interlocutorului meu anonim: să mai trăiesc doar douăzeci de ani, ba chiar cincisprezece, bine, fie, doar zece, numai să fie posibile revederea aceea, clipele acelea regăsite... M-am ridicat, am împins ușa încăperii de alături. În penumbra unei nopți de primăvară, camera veghea, însuflețită de o așteptare discretă. Chiar și evantaiul vechi, deși cumpărat abia de două zile, stătea parcă de ani de zile pe măsuța
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]