2,315 matches
-
unei varietăți de tehnici pentru modificarea emoțiilor problematice și creșterea stărilor emoționale dorite. Tehnicile de imagerie simbolică adesea permit pacienților să elibereze sentimentele „depozitate”, cum sunt furia și resentimentele. Întărirea eului poate îmbunătăți sentimentul de control și stima de sine. Regresia hipnotică de vârstă poate readuce la viață amintiri care ajută la recapturarea și redobândirea sentimentelor sexuale pozitive și afecțiunii. Hipnoza și auto-hipnoza pot ajuta la concentrarea atenției și creșterea conștientizării senzoriale, facilitând astfel creșterea excitației și plăcerii. Poate ajuta la
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
descoperi conflictele inconștiente; a elibera temerile care inhibă excitația sexuală; a restructura asocierile și orientarea către obiectele sexuale; a disipa identificările inhibitorii; a întări eul. Există o serie de rapoarte legate de utilizarea abordărilor hipnoanalitice în gestionarea problemelor sexuale, incluzând: regresia hipnotică de vârstă (Wijesinghee, 1977Ă; analiza viselor (Degun și Degun, 1988Ă; ventilarea sentimentelor negative reprimate (Levit, 1971Ă. Rossi și Cheek (1988Ă sugerează că o combinație de hipnoză ușoară cu utilizarea inconștientului, mișcări simbolice sau răspunsuri ideodinamice permite accesul rapid la
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și poate transforma amintirile fragmentate într-o poveste. Inițial pacientul a învățat gestionarea anxietății cu ajutorul hipnozei, folosind ancora locului special și auto-monitorizarea pentru a ajuta la identificarea factorilor declanșatori, după care au fost aplicate diverse abordări hipnoterapeutice. Acestea au inclus regresia, chestionarea ideodinamică, terapia stărilor eului, sugestiile visului posthipnotic și elaborarea hipnotică a visului. În terapia stărilor eului sinele mai vârstnic și mai înțelept a oferit sinelui mai tânăr resigurările necesare și afirmații alternative despre sine (restructurare cognitivăă. Degun-Mahler concluzionează: Acesta
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și colab., 1995Ă și de Asociația Americană de Psihologie (1996Ă au concluzionat că amintirile recuperate legat de traumele din copilărie inclusiv auzul sexualsunt în general adevărate, dar nu întotdeauna. Ambele organizații au condamnat folosirea tehnicilor bazate pe sugestie (de ex. regresia hipnoticăă și imageria ghidată deoarece amintirile descoperite pot fi false, mai ales la persoanele cu hipnotizabilitate crescută. Dacă procedurile terapeutice implementate sunt orientate pe proces mai degrabă decât pe conținut atunci posibilitatea de apariție a amintirilor false ar trebui însă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
simțit inconfortabil. Este esențial ca terapeutul să aibă o experiență considerabilă în utilizarea acestor abordări, deoarece poate apare o abreacție semnificativă (vezi capitolul 3 și de asemenea Kleinhauz și Berab, 1981; Carich, 1986; Hammond, 1990aă. În afară de tehnica de bază pentru regresie prezentată mai sus, se pot folosi de asemenea metodele hipnoanalitice discutate în capitolul 5, pentru a accesa dinamica inconștientă care menține sau exacerbează durerea. Hipnoza în tratamentul unor probleme specifice de durere Există multe dureri specifice care pot fi ameliorate
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
subiecți), în vederea etalonării pe populația română și a decelării unor relații între variabile și, ulterior, a unor analize aprofundate. În prelucrarea statistică a datelor, în această etapă a cercetării, ne-am focalizat numai la nivelul unei analize corelaționale și de regresie a unor variabile studiate, utilizând programul statistic SPSS. 4. Rezultate 4.1. Analiza primară a datelor și conturarea unui profil diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați În urma prelucrării și analizei primare a datelor, am calculat mediile, abaterile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
siguri de nivelul securității muncii și al stabilității organizaționale. În continuare, ne-am propus să identificăm acele diferențe individuale (dimensiuni de personalitate măsurate și strategii de coping) care sunt predictori pentru efectele la stresul socioprofesional. Astfel, în urma realizării analizelor de regresie între anumite dimensiuni, operaționalizate ca variabile independente, și efectele stresului, operaționalizate ca variabile dependente, am identificat o serie de predictori pentru perceperea efectelor stresului socioprofesional la manageri: factorii de personalitate împreună (cumulați) sunt predictori pentru efectele la stres în general
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
evaluăm nivelul în care deschiderea prezice adaptabilitatea peste și după efectele factorului g și al conștiinciozității. Diferențele individuale în privința deschiderii spre nou sunt un bun predictor al performanței într-o mare varietate de situații organizaționale. Tabelul 2. Rezultatele analizei de regresie R2 total Coeficienții regresiei 1. Context 1: Înaintea schimbării vs. După prima schimbare 0.17 -2.33 Context 2: Înaintea schimbării vs. După a doua schimbare -4.41 2. Abilități cognitive generale 0.28 -1.47 3. Conștiinciozitate 0.30
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
deschiderea prezice adaptabilitatea peste și după efectele factorului g și al conștiinciozității. Diferențele individuale în privința deschiderii spre nou sunt un bun predictor al performanței într-o mare varietate de situații organizaționale. Tabelul 2. Rezultatele analizei de regresie R2 total Coeficienții regresiei 1. Context 1: Înaintea schimbării vs. După prima schimbare 0.17 -2.33 Context 2: Înaintea schimbării vs. După a doua schimbare -4.41 2. Abilități cognitive generale 0.28 -1.47 3. Conștiinciozitate 0.30 0.56* 4. Deschiderea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
condus, factorii de personalitate și motivațiile care-i permit integrarea în rol. 3. Obiectivele cercetării Cercetarea pe care am inițiat-o și-a propus să identifice componentele competenței psihosociale în structura personalității liderului militar, ponderea acestor componente în ecuația de regresie a eficienței conducerii, structura factorială a competenței psihosociale, precum și eventualele aspecte diferențiale în structura competenței, în funcție de nivelul ierarhic în organizația militară. În cele ce urmează ne vom referi doar la rezultatele subsumate obiectivului de identificare a structurii factoriale a competenței
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a competenței psihosociale s-a validat. 6. Concluzii Structura factorială a competenței psihosociale a conducătorului militar este o realitate multidimensională, cu componente cognitive, motivațional-aptitudinale și relațional-comportamentale. Validarea acestei structuri s-a făcut și indirect, în sensul că în ecuația de regresie a eficienței conducerii militare au intrat variabile semnificative din fiecare dimensiune. Implicațiile sunt numeroase, atât în planul formării liderilor militari, cât și în acela al evoluției lor în carieră. Bibliografie selectivă Adair, J. (1990), Great leaders, Talbot Adair Press, Brookwood
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
aceasta nu pare a fi o regulă: nici una dintre regiuni nu a fost în mod sistematic avantajată sau dezavantajată. Probabil că relația observată e mai degrabă accidentală și imposibil de contrabalansat. De asemenea, am încercat să construim un model de regresie pentru proiectele finanțate pe județ, incluzând ca predictori numărul de proiecte depuse și permisivitatea evaluatorilor. Acest model explică 88% dintre inegalitățile manifestate între județe. Dat fiind faptul că numărul proiectelor depuse explică 86% din variația totală, permisivitatea evaluatorilor contează doar
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mereu în aceeași formă în noile situații, devenind, în felul acesta, lipsit de sens sau chiar periculos. Dacă pentru N.K. Maier trăsătura caracteristică a frustrației o reprezintă, așadar, „fixația”, lipsa de finalitate rațională, pentru Barker, R., Dembo, T., Lewin, K. „regresia” constituie reacția tipică a frustrației. Ei înțeleg „regresiunea” ca o coborâre, sub influența agentului frustrant, a „nivelului” activității, până la blocarea acesteia și reapariția unei deprinderi anterioare părăsite (adică reîntoarcerea la unele forme de conduită primitive, infantile). Fără a exclude posibilitatea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
N.D. Levitov arată că, în lumea umană, aceste două modalități de reacție capătă noi sensuri și semnificații, fiind condiționate de factori mult mai complecși și mai diverși. Astfel, în legătură, cu teoria „regresiunii” în frustrație N.D. Levitov observă: „Primitivismul în regresie se referă nu numai la reacțiile manifeste, ci și la trăiri, de pildă la necesitatea de a mângâia pe cineva. În mod analog cu agresiunea, regresia nu constituie, în mod necesar, rezultatul frustrării, ea poate să apară și din alte
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
diverși. Astfel, în legătură, cu teoria „regresiunii” în frustrație N.D. Levitov observă: „Primitivismul în regresie se referă nu numai la reacțiile manifeste, ci și la trăiri, de pildă la necesitatea de a mângâia pe cineva. În mod analog cu agresiunea, regresia nu constituie, în mod necesar, rezultatul frustrării, ea poate să apară și din alte motive: în virtutea imitației sau ca o ieșire premeditată, cu scopul de a trezi mila, compasiunea și a obține, în felul acesta, ceva”. (op. cit., p. 127). Considerarea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
bazate pe judecăți raționale și subiective, dar care au ca bază de exprimare o anumită experiență. Între acestea, pot fi menționate: tehnica Delphi, metoda analizei și proiecției tendinței (trend projections and analysis), analiza succesiunii sau metodele statistice de previziune (analiza regresiei, simulările). Prin tehnica Delphi se fac previziuni În baza unor chestionare asupra evoluției viitoare a organizației. Previziunile se realizează de către un grup de experți (10-20) care lucrează În mod independent prin completarea unor chestionare și vor avea ca obiectiv determinarea
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
estimarea anumitor categorii și funcții din structura de personal. Se bazează pe folosirea unor diagrame de Înlocuire/succesiune elaborate pentru a evidenția schimbările posibile În poziția personalului, promovările estimate și Înlocuirile posibile pentru fiecare segment din structura organizației ș.a. Analiza regresiei stabilește relațiile care au loc Între efectivele de personal, sub aspect cantitativ și calitativ, și unii indicatori ai organizației (vânzări, producție ș.a.), proiectându‑se necesarul de personal pentru perioada viitoare. Această proiecție nu va putea lua În calcul concurența, tendința
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
n = numărul de grupe de personal operativ avute În vedere În analiză. Corelarea productivității muncii (W) cu ponderea personalului operativ salarizat În acord (A) și cu ponderea celui ce depășește normele (D) conduce la o ecuație de legătură de tipul regresiei multiple: EMBED Equation.3 (3.38) Norma tehnică luată În calcul ca bază pentru munca În acord trebuie să fie rezultatul unei organizări raționale a procesului de muncă. Norma este Însă și un criteriu al salarizării după muncă, situație În
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
salariilor pe măsura aportului personalului la creșterea productivității muncii. Astfel, creșterea salariilor trebuie să fie o consecință a creșterii productivității muncii. În această situație, productivitatea muncii (W) este o variabilă independentă ce condiționează variația salariului minim EMBED Equation.3 În regresia liniară simplă: (3.39) Creșterea productivității muncii este influențată În mod deosebit de creșterea calificării personalului, o dată cu care are loc și utilizarea eficientă a condițiilor tehnice și organizatorice, cu efect direct asupra reducerii timpului de lucru pe unitatea de produs, a
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
În lanț se separă influențele celor patru factori asupra producției. În mod similar se procedează și pentru cifra de afaceri. Cuantificarea volumului producției În funcție de productivitatea muncii și numărul de personal, care sunt factori de influență, se poate realiza și cu ajutorul regresiei multiple: EMBED Equation.3 (3.55) În această relație, coeficienții b și c evidențiază cu cât sporește volumul producției când productivitatea și numărul de personal cresc cu un procent. Creșterea productivității muncii determină o economie relativă de personal care se
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
74 ~ productivității muncii 98, 104, 123 ~ productivității muncii sub aspectul gradului de Înzestrare tehnică 98 ~ productivității muncii prin factori ai potențialului uman 104 ~ structurii personalului pe forme de realizare a calificării 73 ~ structurii potențialului uman 83 ~ succesiunii 20 ~ regresivă 20 ~ regresiei 21, 22 ~ de reașezare și Înlocuire pe funcții 20 ~ structurii de personal 67 ~ succesiunii 21 Angajare 16, 47, 49, 52, 53, 64, 83, 136 anunțuri de ~ 45 cerere de ~ 45, 51, 56 condiții de ~ 45 decizii de ~ 54, 55, 62
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
aduc cu un marcionism popular, cultivat În Împrejurări dificile și cu mijloace precare, Întemeiat pe un canon neotestamentar, din care s-au scos epistolele lui Petru, cel pe care Marcion Îl considera un fals apostol 19. Dualismul paulician reprezintă o regresie a dualismului marcionit la elementele sale primare: cele două divinități. Toate atitudinile distinctive ale paulicienilor - tendința lor antiiudaică, docetismul, respingerea sacramentelor și a crucii - derivă din această premisă simplă, care le furnizează un infailibil principiu de exegeză biblică. 3. Ipoteza
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
conferă relației gradul de intensitate. Cu cât numărul de teme și gradul de profunzime sunt mai mari, cu atât relația este mai avansată, mai personală, mai intimă. Progresia relației presupune creșterea numărului de teme abordate și sporirea gradului de intensitate; regresia relației presupune scăderea numărului de teme și a gradului de profunzime. Diagramele de mai jos reprezintă astfel de configurații: relația interpersonală reprezentată în (a) este mai slabă decât cea reprezentată în (b), iar cea reprezentată în (b) este mai slabă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
semnificație simbolică puternică la nivel oniric și fantasmagoric. Evocă teama de a nu ajunge la capăt, de a fi antrenat în spirala obligațiilor și responsabilităților. Este în strânsă relație cu tema simbolică a înecului și întoarcerea la origini percepută ca regresie. Dar imaginea potopului are și o valoare pozitivă, de purificare. Baie primordială spală în plan inconștient persoana de rătăcirile sale și îi exorcizează culpabilitatea. Rouă Roua are o semnificație pozitivă, de fecunditate, fiind legată de apă, și de speranță, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
să intre în sine (de a-l înghiți); - intelectual: creând evantaiul reprezentărilor, prin descoperirea «bucalăă a lumii (bebelușul care duce toate lucrurile la gură). În funcție de scenariu, visul poate evoca unul sau altul dintre nivelele amintite. Exprimă adesea o dorință de regresie la modul oral de organizare infantilă, fie la nivel fizic (a redeveni un bebeluș), fie afectiv (a rămâne în planul fuziunii). Prin imaginea limbii, visul pune accentul pe gust, pe o savoare plăcută sau neplăcută pe care o provoacă realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]