2,802 matches
-
strategia bazată pe ritual și rutină, terapia ocupațională și strategia de susținere morală. 1. Strategia de dominare se regăsește în spațiul de descriere alocat anterior pedepsei și pe care o vizează în plan practic. Susținerea teoretică se face prin structuri relaționale asimetrice și comportamente profesorale de prestigiu și de autoritate. 2. Negocierea poate fi definită ca „formă de întâlnire între două părți: Noi și Ceilalți, în scopul realizării unei înțelegeri” (Scott, Bill, Arta negocierii, Editura Tehnică, București, 1996). Din perspectiva managementului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de elevi, dimensiunea inovatoare reprezintă o condiție esențială a optimizării interacțiunilor și a microdeciziilor educaționale în universul grupului. Independența atitudinală și de intervenție a cadrului didactic în situații de criză este dependentă de capacitățile inovatoare ale acestuia. Inovarea în planul relațional al clasei de elevi nu este numai rezultatul presiunii forțelor sociale inovatoare, ci și al presiunilor elevilor care acționeză din interior. Deși are, de obicei, atribute inerțiale, inovarea poate să rezulte și din interiorul sistemului clasă. În ceea ce privește deciziile inovatoare, este
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sunt dependente de simultaneitatea acțională, de prezența concomitentă a tuturor celor trei caracteristici definitorii ale relațiilor interpersonale. Ponderea elementelor anterior prezentate este influențată de specificul situației sociale respective, fără a influența în vreun fel existența relației interpersonale respective. Toate ramificațiile relaționale din clasa de elevi formează în plan psihosocial o categorie aparte de relații interpersonale. Acestea sunt și în cazul grupului-clasă o mixtură între social și psihologic, între componenta lor obiectivă și componenta lor subiectivă. În cazul clasei de elevi, relațiile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de conștiință și creează impresia de armonie sau de conflict între anumite părți ale personalității. Această imagine interioară este proiectată de foarte multe ori sub forma unor„goluri personale”, care solicită, în plan exterior, o completare, o complementaritate, în plan relațional. Explicarea mecanismului interior de expansiune socială în plan relațional (vezi Strumpf, Carl, Affectivität, Laut Verlag, München, 1982), a universului afectiv al indivizilor cuprinși în clasă, aduce contribuții fundamentale cu privire la dinamica relațiilor afectiv-simpatetice în grupul-clasă. Caracteristicile fundamentale ale relațiilor afectiv-simpatetice în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
conflict între anumite părți ale personalității. Această imagine interioară este proiectată de foarte multe ori sub forma unor„goluri personale”, care solicită, în plan exterior, o completare, o complementaritate, în plan relațional. Explicarea mecanismului interior de expansiune socială în plan relațional (vezi Strumpf, Carl, Affectivität, Laut Verlag, München, 1982), a universului afectiv al indivizilor cuprinși în clasă, aduce contribuții fundamentale cu privire la dinamica relațiilor afectiv-simpatetice în grupul-clasă. Caracteristicile fundamentale ale relațiilor afectiv-simpatetice în clasă (la elevii de vârstă școlară) sunt spontaneitatea, sinceritatea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pentru a scădea performanța; din punct de vedere profesoral, elevii sunt nemotivați și frustrați. Un minus al individualizării îl constituie acela că elevul nu are realmente oportunitatea de a observa competența profesorului, cele zece minute acordate săptămânal unui asemenea exercițiu relațional fiind insuficiente. Un rol primordial în reglarea mecanismelor influenței educaționale îl au spațiul personal și teritorialitatea. Hall (1966) declara că omul nu se termină acolo unde se termină epiderma lui, fiind posesorul unui spațiu personal care nu se vede, iar
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
didactic, investită oficial cu o serie de atribuții interacționale (și cu conținut deontologic); - influența distribuită - are ca purtător pe fiecare individ al grupului respectiv, potențial lider informal al clasei. Tendințele acționale ale membrilor clasei de elevi probează o anumită flexibilitate relațională, izvorâtă din coexistența celor două forme de influență educațională. Pentru influența nondistribuită, după P. Golu (1974) identificăm următoarea corespondență psihologică a principalelor acte interpersonale: percepție și gândire, relații socioperceptive, limbaj perceptiv, relații de comunicare, afectivitate, relații preferențiale, aptitudini și deprinderi
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de cooperare: bazate pe coordonarea eforturilor în vederea realizării unui obiectiv comun; - relații de competiție: bazate pe rivalitatea partenerilor, în atingerea unei ținte individuale; - relații de conflict: bazate pe opoziția mutuală a partenerilor, raportată la un scop indivizibil. Toate aceste tipuri relaționale propun o reflecție amănunțită asupra relațiilor dintre cooperare și competiție. Școala americană a folosit în mod tradițional un sistem de evaluare a elevilor, bazat pe competiție. Acesta este cu siguranță un important motiv în explicarea faptului că americanii apreciază foarte
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
constituie fundalul de aplicare a competențelor dobândite, nu poate funcționa în același timp și ca bază socială pentru formarea acestora. Numai o atenție sporită a cadrului didactic permite eficientizarea intervențiilor în situații percepute ca fiind situații de criză educațională. Universul relațional al clasei de elevi, analizat din punctul de vedere al influenței educaționale în contextul grupului școlar și abordat, din punct de vedere științific, sub auspiciile managementului clasei de elevi, devine unul dintre subiectele cele mai importante, de a cărui cunoaștere
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
șansă „acordată” din start elevilor. Observația sugerată de această aserțiune constă în intervenția reglatorie a CPP la nivelul conduitei cadrului didactic prin orientarea stilului educațional. De asemenea, funcțiunea predictivă permite o predicție asupra comportamentului viitor al cadrului didactic în perspectiva relațională, iar prin aportul lor formativ contribuie la edificarea interioară a unei noi structuri la nivel personalitar, personalitatea cristalizată. 4.6.5. Personalitatea cristalizattc "4.6.5. Personalitatea cristalizat\" Ipoteza forțelor de câmp circulare În variantă grafică se observă că, în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o entitate imuabilă, ci una evolutiv-progresivă sau regresivă. Consecințe: - în compoziția stilului intră componente personalitare, dar neoperaționale, neexecutive, în afară de câteva psihosociale și manageriale, formate în contact cu situațiile externe; - stilul este o veritabilă variabilă organizațională, cu mare influență în planul relațional, interacțional-pedagogic; - pentru o schimbare a stilului nu este nevoie de o schimbare a trăsăturilor de personalitate, ci de o reconstrucție și de o reechilibrare între cele existente deja; - stilul are valoare atunci când este interpretat situațional; - nu există un stil ideal
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
grijă pentru ținuta fizică și vestimentară; - efort pentru adaptare la noul spațiu școlar, la noul orar; - oportunități de apropiere și adaptare la noul stil educațional și managerial al profesorilor. Totodată, din perspectiva organizatorică, prima zi de școală concentrează o densitate relațională mare de intercomunicare și de intercunoaștere. Cadrul didactic își prezintă „programul său managerial”, exigențele și așteptările sale față de elevi. Managerul școlar mai întreprinde și alte activități prealabile, pavoazarea clasei și, după ce îi primește pe elevi, face ordonarea acestora în bănci
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
au datoria de a înțelege și de a asculta orice fel de mesaj din partea educatorului. Sunt mulți părinți inhibați în a pune întrebări, chiar dacă nu au înțeles prea multe din mesajul cadrului didactic (și chiar și în cazul unui context relațional calm și echilibrat cu aceștia). Un cadru didactic eficient lasă nu numai spațiu întrebărilor, în comunicarea cu părinții, ci îi și provoacă să facă ei acest lucru; c. falsa conexiune inversă are în vedere faptul că foarte multi părinți, dintr-
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de informații transmise de părinți, cadrul didactic are tendința de a le vedea numai pe acelea pe care dorește el să le vadă, ignorând faptul că poate elementele concrete nu se potrivesc preconcepțiilor cu care managerul școlar intervine în „ecuația relațională”. Abilitățile cadrului didactic în interacțiunile cu părinții trebuie să constea și în a recunoaște zonele problematice ale unor abordări pline de subiectivism; f. obținerea informației prin manipulare discretă prezintă necesitatea ca, uneori, cadrele didactice, mai ales dacă au o discuție
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
merită a fi analizate de către fiecare cadru didactic în parte. Concluziile pe care fiecare dintre noi le poate infera sunt simple și privesc mai ales atenția pe care suntem datori să o acordăm unei bune organizări și conduceri a universului relațional, care este clasa de elevi. Un management defectuos al acesteia, chiar dacă nu favorizează în mod direct abandonul școlar, cel puțin la nivel parțial, se poate transforma într-o cauză facilitatoare, cu efecte nebănuite pe termen lung și mediu. 5.5
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acest caz, actele cadrului didactic pot fi calificate ca fiind agresive. Autoritatea prost înțeleasă devine sursă de agresivitate pentru copil. Tirania impusă de profesori produce o confuzie totală în viața sufletească a copilului, având drept consecințe: dezorganizări, disfuncții în plan relațional. Este un pas spre delincvență, spre abandon școlar, chiar spre sinucideri. Se poate ridica întrebarea dacă agresivitatea e un cuantum de îndrăzneală? Ce îl conduce pe profesor spre violență? Intenționalitatea este un criteriu important în stabilirea agresivității. Pedeapsa educativă este
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
care au apărut - majore (prezintă efecte importante fără însă a impiedica redresarea organizațională); c. după numărul subiecților implicați: - crize individuale - crize de grup - crize colective, globale. Ce fenomene școlare în interiorul clasei de elevi pot constitui adevărate crize: conflicte și situații relaționale greu controlabile între: - elevi: certuri injurioase, bătăi soldate cu traume fizice și psihice (rănirea elevilor) care au implicat mai mulți elevi ai clasei și au condus la divizarea grupului; prezența și infiltrarea unor grupări delincvente, implicarea mai multor elevi ai
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
1. Identificarea și cunoașterea " Este potrivit pentru debutul analizei să particularizăm situațiile de criză la nivelul spațiului școlar. Fenomenele școlare în interiorul clasei de elevi pe care noi le-am identificat ca potențiale stări de criză au fost: conflicte și situații relaționale greu controlabile între elevi: certuri injurioase, bătăi soldate cu traume fizice și psihice (rănirea elevilor) care au implicat mai mulți elevi ai clasei și au condus la divizarea grupului - prezența și infiltrarea unor grupări delincvente, implicarea mai multor elevi ai
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Boucharlat). O clasificare simptomatologică a tulburărilor comportamentale propusă de Boucharlat ar cuprinde trei niveluri, și anume: a. Nivelul individual cuprinde copiii: • cu variații - ale dispoziției; - ale activității (labilitate); • agitați; • heteroagresivi și autoagresivi; • emotivi, inhibați; • cu comportament - fobic; - obsesional; b. Nivelul relațional cuprinde copiii: • indiferenți; • intorși spre sine (introvertiți); • izolați; • opozanți; • dependenți; • revendicativi (afectivitate); c. Nivelul social cuprinzând copiii: • cu manifestări delincvente; • fugari. Tulburările comportamentale, (din punctul de vedere al managementului clasei de elevi acceptate ca fiind abateri comportamentale), nu pot fi
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
stabilit, deoarece există probleme practice ale examinarii ce țin de: • tipul informației; • complexitatea situației; • modelul de colectare a datelor (ședinte individuale, întrevederi cu familia); • relația cadrului didactic cu anturajul copilului; • modalitățile de examinare care sunt: - observarea comportamentului școlar; - cunoașterea universului relațional; - cunoașterea trecutului. Consemnarea datelor se face cu ajutorul unei fișe individuale de examinare psihopatologică: - anamneza; - simptomatologie-diagnostic; - factori etiologici și de prognostic. Pașii specifici pentru analiza unui asemenea caz de abatere sunt următorii: - observarea pasivă a cazului; - necesitatea unei distanțări în raport cu o
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Regensburg, 1993) Într-o sinteză personală, principalele stadii de analiză și de intervenție a cadrului didactic într-o situație de criză educațională (abatere comportamentală) sunt următoarele: 1. Prezentarea problemei: • reprezentarea de către elev; • reprezentarea de către cadrul didactic; • prezentarea problemei în sistemul relațional al copilului (grup de prieteni, familie, etc.). În urma investigațiilor este formulată problema principală definindu-se situația de criză educațională. 2. Evaluarea problemei: • istoria problemei; • eforturi și demersuri anterioare de rezolvare a problemei; în urma interviului se stabilesc și se evaluează punctele
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
prezentei lucrări descrie punctele de mai jos: 1. Caracterizare generaltc "1. Caracterizare general\" Domeniu de cercetare în științele educației care studiază atât perspectivele teoretice de abordare ale clasei de elevi, cât și structurile dimensional-practice ale acesteia (ergonomică, psihologică, psihosocială, normativă, relațională, operațională și creativă), în scopul facilitării intervențiilor cadrelor didactice în situațiile educaționale concrete, prin exercițiul microdeciziilor educaționale. Rolurile manageriale ale cadrului didactic: - planifică activitățile cu caracter instructiv și educativ, determinând sarcinile și obiectivele pe variate niveluri, își structurează conținuturile esențiale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o serie de strategii de intervenție. Cele mai reprezentative sunt (vezi Kessel, 1995): 1. Strategia de dominare se regăsește în spațiul de descriere alocat anterior pedepsei și pe care o vizează în plan practic. Susținerea teoretică se face prin structuri relaționale asimetrice și comportamente profesorale de prestigiu și de autoritate. 2. Negocierea poate fi definită ca „formă de întâlnire între două părți: Noiși Ceilalți, în scopul realizării unei înțelegeri (Scott, Bill, Arta negocierii, Editura Tehnică, București, 1996). Din perspectiva managementului clasei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
se mulțumească doar cu similitudini corect atribuite (toV o#moion), raporturile pe care le stabilesc cu ceea ce este în afara lor, sunt cu mult mai complexe decât relația biunivocă dintre model și copie: Adevărul (a#lhvqeia) este, după cum s-a specificat, relațional. Mai mult decât atât, adevărul implică ființa esențială. Era necesară, cu alte cuvinte, o relație de omologie între acele elemente de care este implicat. E vorba de raporturile complexe între mimesis, adevărul ca relație în cadrul mimesis-ului, raportul de omologie și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în mod operativ”150. În acest sens, Silvano Tagliagambe 151 propunea spre reflecție un pasaj din Orașele invizibile, considerând că textul lui Italo Calvino (un autor, de altfel, foarte îndrăgit de epistemologi) ar ilustra îndeajuns de convingător caracterul selectiv și relațional al noțiunii de model 152. La o lectură atentă a pasajului invocat de Tagliagambe ne putem da seama că între cele două „lumi” (Eudossia „reală” și desenul ei din covor) se stabilește un raport enigmatic, însă nu arbitrar. Deși covorul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]