1,289 matches
-
eseuri Pe contur, În 1984 (volumul tocmai premiat, În 1986, În care, până la urmă, după repetatele insistențe ale editurii, fuseseră scoase doar două interviuri, cele luate de Gh.Grigurcu și Mihai Sin), cât și, mai ales, la apariția, mutilată, după reluate tratative, a romanului Plicul negru, În chiar vara lui 1986. Așteptam, totuși, nerăbdător, scrisoarea de la Berlin. Amicii germani din București continuau să mă asigure că nu este vorba de simple zvonuri, bursa este certă. Cunoșteam prea bine - și nu doar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
bătrânei copilițe Utopia osanale când vitejești, când elegiace, când sarcastice, după cum Îi dicta schimbătoarea meteorologie a Încăperii și a Încăperilor din suflet. Criza În care viețuia era acută și urâtă, Într-adevăr. Și-o ameliora prin scrisul tenace, prin lecturi reluate și noi, prin prieteni vechi și noi. Fusesem cooptat În ultima categorie. * Ceea ce frapa la Paul Georgescu era contradicția dintre extraordinara mobilitate a spiritului și Ideea Fixă. Vârstele Rațiunii (Edit. Cartea Românească, 1982), volumul de convorbiri cu Florin Mugur, Își
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
M-am simțit și mai aproape de Magris când l-am auzit vorbind, În rezumarea „itinerarului” său biografic și spiritual, ca și În filmul-interviu proiectat În fața clasei, despre... „hidrofilia” sa. În cărțile sale apa ocupă, Într-adevăr, un rol central, mereu reluat. Marea și râul, dar și laguna și țărmul de joacă al copiilor. Îmi aminteam, inevitabil, de anii când, student, mă acaparau științele hidraulice, dar și de romanul Atrium, În care destinul eroului central evolua simetric cu cel al râului În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
-și recunoaște propria vibrare sufletească. La baza oricărei compoziții stă linia; ea reprezintă, în cazul nostru, începutul și sfârșitul creației... O mână sigură și multă fantezie oferă contemplatorului un peisaj colinar, o zonă de silvostepă, în care temele și motivele reluate capătă de fiecare dată o notă de prospețime. Orice iubitor de frumos zăbovește în fața acestor lucrări interesante prin stilistica lor, adâncirea, esențializarea, subtilizarea unui aspect particular în macrocosm. Această tendință spre universalizare este relevată de simplitatea semnificantului, de un imaginar
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
evocări avântate, emfatice, așternând tenace și o sumedenie de istorii romanțioase. Monumentul domenicanilor dupe colina Fiesole, republicată separat cu titlul Mateo Cipriani, „novela” Friederich Staaps sau Atentatul de la Schönbrunn în contra vieței lui Napoleon I, dar și alte fragmente ale memorialului, reluate ulterior ca scrieri independente, sunt compuse stângaci, într-un registru melodramatic, naiv, cultivând, în gustul epocii, un retorism accentuat. În paginile însemnărilor de călătorie există însă și o a treia ipostază: un autor care reușește să se dezbare de filtrul
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
-și recunoaște propria vibrare sufletească. La baza oricărei compoziții stă linia; ea reprezintă, în cazul nostru, începutul și sfârșitul creației... O mână sigură și multă fantezie oferă contemplatorului un peisaj colinar, o zonă de silvostepă, în care temele și motivele reluate capătă de fiecare dată o notă de prospețime. Orice iubitor de frumos zăbovește în fața acestor lucrări interesante prin stilistica lor, adâncirea, esențializarea, subtilizarea unui aspect particular în macrocosm. Această tendință spre universalizare este relevată de simplitatea semnificantului, de un imaginar
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
Dima diagnostichează, de asemenea, „Criza culturii românești”, fiind și principalul promotor al polemicii împotriva ortodoxismului „Gândirii”. În 1929, în Depășirea etnicului? Asupra ideologiei actuale a „Gândirii”, susține că „spiritualitatea ortodoxă” e doar „un element component al tradiției noastre naționale”, convingere reluată și în Problema mișcării ortodoxiste. Poziții asemănătoare exprimă Mihail Gușiță (Asupra ofensivei tradiționaliste a „Gândirii”) și Ion Biberi (Tradiția, principiu generator al culturii). Literatura cultivată în revistă este o ilustrație estetică a acestor idei. Publică versuri de factură tradiționalistă Aron
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
părintesc și coboară, de cele mai multe ori, spre amintirile copilăriei. Povestitorul se plasează în logica personajului copil, de unde un stil al sincopei logice, tipic infantile, cu câștig imediat în calitatea atmosferei și în încărcătura poetică. Vaca bătrână e o piesă antologică, reluată, cu modificări păgubitoare, din păcate, în volumul pentru copii La noi, când vine iarna (1979). Eroul este un copil de zece ani, care se îmbolnăvește grav și este dus la oraș în vederea unei operații dificile. Contrastul dintre gravitatea situației și
DIACONU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286752_a_288081]
-
intern specifice vor fi grupate apoi pe cele șase categorii de activități generale în vederea aprecierii coerenței acestora, ocazie cu care vom putea dezvolta constatări de genul: anumite activități de control specifice nu vor părea coerente în comparație cu ansamblul și va trebui reluată procedura numai pentru acestea de la prima sau de la a doua fază; alte categorii de activitate de control specifice pot părea foarte simple, ceea ce denotă că s-a omis ceva, iar altele foarte încărcate, ceea ce ar putea să însemne că s-
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
unor romane aflate în proiect la acea dată. Purtând titluri proprii, „piesele de roman” pot funcționa ca texte independente. Este vizibilă preferința pentru fragment, pentru alternarea registrelor, pentru încrucișarea mai multor trasee în corpul aceluiași capitol; subiectul este abandonat și reluat, perspectiva naratorului omniscient fiind întreruptă de largi pasaje de monolog al personajelor. O lume patriarhală, a arhetipurilor, a supranaturalului, superstiției și fantasticului, este surprinsă în dezintegrarea ei sub presiunea istoriei. Personaje ale „lumii vechi” se strămută într-un citadin provincial
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
ansamblu”. Chrstian Gailly este un jazz-writer care scrie, pe ritmurile muzicii preferate, despre iubire, prietenie, despre o anume nebunie a omului modern, Într-un stil diferit de comngenerii lui minuitiști. „Fraza lui Gailly este retezată, abruptă, tăiată, Întreruptă și imediat reluată”, observă un critic (Gilles Anquetil, Le Nouvel Observateur, 27 VIII-2 IX 1998), pentru a purta cu ea un flux rapid de imagini private, o poveste underground, un spirit de frondă, preluate toate pe filieră americană. La o privire atentă, ambițiile
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
magazinul, autobuzul sau autoturismul, pentru că celelalte - cîmpul de luptă (defunct azi), natura, castelul, alcovul, chiar piața - au devenit toate niște scene. Mă alătur, atunci cînd folosesc cuvîntul experiență, lui Olivier Mongin din cartea sa Face aux scepticismes publicată În 1994, reluată și adăugită În 1998. Numai această carte ar merita o discuția aparte. Este Însă suficient dacă-i rezum unele teze, spunînd că Franța culturală a anilor ‘70-’90 se caracterizează prin delegitimarea reprezentărilor istorice și existențiale ca efect al valorizării
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
slujba cercetării științifice și calculele meschin-carieriste (tematică ce se regăsește - tratată în alte forme - în cărți ca Risipitorii de Marin Preda și Orgolii de Augustin Buzura). Autorul a utilizat „tehnica relatării faptelor prin două șiruri de confesiuni diferite, întrerupte și reluate succesiv” (Ov. S. Crohmălniceanu). Figurile centrale ale romanului sunt doctorul Comes - suferind de leucemie, confruntat cu iminența morții pretimpurii - și activistul de partid Jerca. Romanului i s-a reproșat finalul, neplauzibil, construit după o formulă „șablonardă” (Ov. S. Crohmălniceanu), cu
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
dezvăluie un tip curios de sate, așa-numitele „sate risipite”, cu „gospodării ridicate departe una de alta” și cu un „centru încă neformat”. Aici este surpriza, descoperirea unuia dintre elevii lui Gusti. Nucleul unei comunități sătești, aflăm din aceste studii reluate, nu este „centrul satului”, ci „vecinătatea”. Studiile monografice redescopereau și validau, într-altfel, teoria americanului C.H. Cooley, care identifica în grupul primar al vecinătății a doua matrice, lângă familie, a genezei personalității. Cu studiile dedicate comunității sătești din Ocolul Câmpulungului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
iar pe de alta, materia inertă, inanimată. Importantă e o anumită „deschidere de viziune”, semnalată de Marin Mincu, manifestă odată cu volumul Trei poeme (1994). Relevante sunt, la scara întregii opere, anumite cronotopuri (cel concentraționar, carcera, spitalul), motive ori vocabule recurente, reluate obsesiv (varul, peretele, seringa, mâna, creierul, plămânii, pielea, insectele, sexul ș.a.), dar îndeosebi motivele spintecării și tăierii, asociate prin definiție structurilor schizomorfe și tipologiei schizoide „descoperite” firesc. Esențiale, însă, sunt amploarea perspectivei, ca și faptul că această poezie - aparent poezie-jurnal
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
Relativ la structura compozițională a c. se constată, ca în toată poezia populară, absența strofei. Segmentarea se poate face în funcție de motive și elemente motivice aglutinate, contaminate pe baza emoției asociative. Unele c. au refrene și încep prin versuri evocatoare („frunză verde”), reluate parțial și subliniind ideea. Lungimea medie a c. este între 4 și 14 versuri, trohaice de obicei, din câte 5-6 sau 7-8 silabe. Un procedeu artistic ce caracterizează întreaga poezie populară, dar mai frecvent lirica, este paralelismul, cu principalele tipuri
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Emil Botta, de la care pare să vină și alternarea solemnului și a colocvialului, a lamentoului cu imprecația sau accesele de umor negru, macabru. Circumscrisă, în fond, aceleiași angoase zguduitoare este și lirica iubirii ce se destramă, din ciclul Tei tăiat, reluată, amplificată și rafinată într-o expresie personală în volumele Plopi fără soț și A treia noapte după răstignire, unde câteva laitmotive sunt turnate în tiparul colindelor. Efectul poetic este diminuat totuși de trimiterile, directe aproape, la stricta actualitate, precum și de
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
un drac”. Trăsăturile dizgrațioase, puternic îngroșate, realizează o adevărată întruchipare a grotescului. Într-un viu contrast, poetul anonim conturează imaginea Chirei, folosind cele mai delicate nuanțe. Aglomerările metaforice („Frumoasă zână,/ fragedă copilă,/ tânără zambilă,/ floare din grădină,/ rază de lumină”), reluate ca un laitmotiv, pun în relief una dintre cele mai frumoase imagini ale unei eroine de baladă. Ceilalți eroi se disting mai ales sub aspect moral. Principalele trăsături de caracter ale fraților Chirei sunt sintetizate plastic în numai două versuri
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
impecabil, cultivând cu umor și lirism atât parabola în gust modern, cât și povestirea istorică tradițională, registrul realist ironic, ca și jocul cu fantasticul sau doar cel cu puterile imaginative nelimitate ale textului...” - Alexandru Condeescu) și anunță motive și procedee reluate ulterior în romane. SCRIERI: Mărturisiri la margine de râu, București, 1984; Câteva considerații asupra originii bronzului, București, 1985; Funeraliile regelui Gheorghe, București, 1995; Piticii își puneau țărână-n cap, București, 1995; Moartea și rusoaica, Timișoara, 1997; Viscolul, Reșița, 1998. Repere
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
marcat de puternice elemente premoderne, reziduale, acumulate într-o istorie ce ne-a menținut multă vreme la periferia spațiului european. Deși s-a atenuat cu timpul, prin reformele politice și economice, dezacordul dintre forme și fond a fost o temă reluată și reinterpretată, în chip obsesiv, de mai toți gânditorii care au analizat procesul de modernizare a României. Ea s-a aflat în centrul analizelor și dezbaterilor sociologice, istorice și filozofice și în perioada interbelică, astfel încât putem conchide, împreună cu autorul lucrării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
politice, morale etc. Și atunci? O cu totul altă interpretare propune Mircea Anghelescu. E vorba de o soluție mai pragmatică, dar cu atât mai interesantă. Într-un text publicat inițial în limba franceză, în revista "Dacoromania", nr. 2/1974 și reluat, în română, în volumul Scriitori și curente, criticul caută răspunsuri la aceleași întrebări. Oricum, el pornește din start de la o premisă total diferită de a Manuelei Tănăsescu: "Autorul nu avea cu siguranță intenția să ofere un simplu divertisment literar grefat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de ales între o situare "afectivă" față de țara natală, față de un spațiu care continuă să însemne chiar și în timpul exilului său în Rusia "acasă" și una obiectivă, "științifică", să-i spunem. Deși adesea frecventat de studiile de specialitate, pasajul merită reluat: "Având noi de gând a descrie obiceiurile Moldovenilor un lucru, de altfel, ori nimănui cunoscut, ori puținora dintre străini dragostea de patrie stăruie și-mi poruncește să înalț cu laudă neamul din care m-am născut, și să-i vorbesc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nimic asemănător grației, concepută drept condiție a "mântuirii"10. Dincolo de această diferență esențială, scoase din context, majoritatea ideilor și preceptelor stoicismului au putut fi valorificate în scrierile creștine. Așa se justifică și faptul că una dintre cărțile apocrife ale Bibliei, reluată însă în edițiile protestante ale Septuagintei și, pe această filieră, inclusă și în Biblia lui Șerban Cantacuzino din 1688, sub titlul Al lui Iosip la Macavei carte, adecă pentru sângurul-țiitoriul gând, cea de a patra carte a Macabeilor, atribuită eronat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
netăgăduit al Bibliei să fie confirmat. Antichitatea nu a dezvoltat un interes deosebit pentru unicorn; apariția sa în textele vechi este mai curând accidentală. Dar aceste texte, la care voi face referire în cele ce urmează, au fost atât de reluate, comentate și stoarse de orice semnificație, încât ele au devenit surse de netăgăduit. Un lucru nu trebuie însă să ne scape din vedere: Evul Mediu a procedat cu ele așa cum a procedat cu cele mai multe dintre textele antice (cu celebra Eglogă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ediție, introducere și note de Thereza Wells, Prefață de Martin Kemp, Oxford University Press, 2008, pp. 215-230. O selecție într-o traducere românească se află în Leonardo da Vinci, Scrieri literare, traducere de Ovidiu Drimba, Editur Albatros, București, 1976, ediție reluată, în 1996, la Editura Pandora M, Târgoviște. 52 Floarea darurilor, text stabilit, studiu filologic și lingvistic, glosar de Alexandru Moraru, în vol. Cele mai vechi cărți populare în literatura română, Vol. I, Editura Minerva, București, 1996, p. 170. 53 Nicolae
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]