3,646 matches
-
urmă aspecte sunt considerate de către foștii deținuți politici ca esențiale pentru starea socială și modul de adaptare la societatea comunistă. Au rezultat, astfel, aprecieri interesante cu privire la experiența de dinainte de război, poziția socială și statusul propriu, identificarea cu celelalte victime ale represiunii ca grup, efectele presiunii noilor modele sau ale colectivității etc. În ceea ce privește situația de dinaintea momentului arestării politice, sunt menționate aspecte ca aspirațiile profesionale (40% dintre intervievați erau în curs de terminare a studiilor) și sociale neîndeplinite (30% dintre chestionați). De asemenea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sclavul-școlar”. și torționarii români au avut o ideologie asemănătore; unul dintre inițiatorii „reeducării”, vestitul torționar Țurcanu, le spunea celor bătuți că „nu bate individul, ci banditul care se ascunde în ei, pentru ca astfel persoana să aibă șansa să se îndrepte”. Represiunea din afara închisorii Utilizarea de către propaganda oficială a unor clișee ca „dușmani ai poporului” (adresat tuturor opozanților), „exploatatori” (adresat foștilor proprietari care deținuseră muncă salariată), „chiaburi” (adresat țăranilor mai înstăriți) a urmărit transformarea conștiinței sociale prin schimbarea cadrelor de gândire și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
proprietari care deținuseră muncă salariată), „chiaburi” (adresat țăranilor mai înstăriți) a urmărit transformarea conștiinței sociale prin schimbarea cadrelor de gândire și de raportare la lume. Așadar, tot ce era „vechi” nu mai era bun, ci trebuia înlocuit, însănătoșit, justificând astfel represiunea. Se realiza în felul acesta și polarizarea atitudinilor: cauzele dificultăților economice și sociale de după război erau acum explicate de opoziția acestor „elemente dușmănoase” care se opuneau „instaurării regimului de democrație populară”. În acest mod, minciuna și invenția, puse în locul realității
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
colectivă comandă celei individuale. Instanțe externe ș...ț îi impun individului anumite valori, iar acesta absoarbe amintirile ce-i sunt sugerate de cultura dominantă” (Neculau, 2000). Perioada dintre 1964 și 1989 Anul 1964 a adus unele schimbări semnificative în mecanismul represiunii. Astfel, este emis un decret cu privire la eliberarea deținuților politici din închisori - după această dată, România nu a mai avut, oficial, închisori politice. Totuși, pentru scurt timp a funcționat o singură închisoare politică propriu-zisă, la Aiud, dar a fost desființată deoarece
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu a mai avut, oficial, închisori politice. Totuși, pentru scurt timp a funcționat o singură închisoare politică propriu-zisă, la Aiud, dar a fost desființată deoarece Ceaușescu ținea să-și păstreze o anumită imagine pozitivă în lume. Din acest motiv, formele represiunii au devenit mascate, cei indezirabili fiind acum ținta anchetelor, perchezițiilor sau amenințărilor cu pierderea locului de muncă și doar în ultimă instanță a internării în aziluri psihiatrice sau a instrumentării unor dosare de drept comun. Deși modul de organizare a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au devenit mascate, cei indezirabili fiind acum ținta anchetelor, perchezițiilor sau amenințărilor cu pierderea locului de muncă și doar în ultimă instanță a internării în aziluri psihiatrice sau a instrumentării unor dosare de drept comun. Deși modul de organizare a represiunii se schimbase, atitudinile și persecuțiile îndreptate împotriva opozanților au rămas cam aceleași, fiind continuate. În acest fel, refacerea de după perioada de închisoare nu a mai avut loc, întrucât „procesul de refacere poate fi întrerupt și de doze de retraumatizare - privit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Într-un mod similar am putea explica lipsa unei diferențe semnificative între cele două grupuri în ceea ce privește anxietatea ca trăsătură de personalitate. * Considerăm că unul dintre scopurile cercetării noastre, investigarea modalităților de raportare a foștilor deținuți politici la diversele forme de represiune, a fost, măcar în parte, atins. De asemenea, am încercat să surprindem efectele în plan psihologic ale încarcerării și ale persecuțiilor din perioada postdetenție la foștii deținuți politici din România. În acest context, nu sunt deloc surprinzătoare asemănările cu aspectele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
M.J. (1976), Stress Response Syndromes, Jason Aronson, Northvale. Iamandescu, I.B. (1993), Stresul psihic și bolile interne, All, București. Ignat, D. (1997), Calvarul deținuților anticomuniști botoșăneni, editat de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Botoșani. Jela, D. (2001), Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, Humanitas, București. Keiholtz, P. (1988), „La Dépression d’épuisement”, Documenta Ciba-Geigy, nr. 5, pp. 5-6. Keilson, H. (1979), Sequentielle Traumatisierung bei Kindern, Enke, Stuttgart. Kelly, W.E. (ed.) (1985), Post-Traumatic Stress Disorder and the War Veteran Patient, Brunner-Mazel, New York
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care nu îi antrenează în vârtejul ei pe toți. Unii se codesc să participe, alții ar vrea să-și obțină drepturile într-alt fel, cu vorbă bună. Dar, și fără ei, răscoala își continuă iureșul devastator până ce intervine forța de represiune. Capii mișcării sunt bătuți cu centiroanele și toți „rătăciții” vor trebui să repare ce au stricat și să dea înapoi proprietarilor mărfurile prădate. Răscoala se sfârșește prost. Nu asta - sugerează autorul - era calea. În final, un personaj simbolic, Ion Tăcutu
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
astfel apariția fostul disident care, pe parcursul căutării manuscriselor confiscate, devine conștient de pierderea suferită pe plan individual (Celula poetului dispărut), scriitorul transformat peste noapte într-un mărunt profesionist al baricadei politice (Aerisirea), foștii revoluționari confruntați cu cei care au înfăptuit represiunea și cu impostura universală (Spitalul special). Stilistic, unele texte amintesc totuși de maniera deceniilor precedente, mai ales atunci când evocă sufocanta oprimare a individului în vechiul regim (Ionescu sau O ipoteză absurdă). În eseul Visul românesc și omul revoluției prăbușite dramaturgul
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
formal”, un copil prost crescut, viclean și feroce când e cazul, în fine - un spirit flexibil, prea flexibil, anxios, lipsit de loialitate, mereu la pândă. Inconfundabilul, irepresibilul P. nu îi iubește nici pe Brătieni. Nu ezită să îi numească (din pricina represiunilor din 1907) „ucigași” și cere, imperios, să nu li se ridice statui în țara românească. Îl admiră pe Vasile Pârvan și îl consideră maestrul, modelul său. Istoricul ar fi, ca și el, „un luceafăr al melancoliei”, „un prince-paysan”. Fac parte
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
că, pentru a da dialogului vivacitate și a face să progreseze ideea morală, el nu simplifică teza adversă. Tema cărții alunecă discret spre Inchiziție și, de la un punct, preopinenții își unesc eforturile de a indica formele pe care le ia represiunea împotriva spiritului (o temă incomodă pentru ideologia totalitarismului). Dialogul e prezent și în eseurile următoare - Scrisori imaginare (1979), Caminante (1980), Polemici cordiale (1983), Un muzeu în labirint. Istorie subiectivă a autoportretului (I, 1986) -, căci de oriunde ar porni P. ajunge
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
ale acțiunii lui Robespierre. Un nou proces se deschide, pro și contra, în jurul noțiunii de adevăr și despre rolul întâmplării în istorie. Unde începe corupția incoruptibilului Robespierre, în ce punct pasiunea pentru justiție se transformă într-o teribilă armă de represiune împotriva omului? Cele mai bune pagini din romanele lui P. analizează astfel de ecuații delicate, și trebuie spus că dialectica ideilor e mai spectaculoasă la P. decât ficțiunea propriu-zisă. În Un om norocos se află tot un personaj „ciudat” - Daniel
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
românești îl refuză; autorul reușește să îl trimită la Paris, unde în 1985 apare la Editura Albin Michel în traducerea lui Alain Paruit și i se acordă Prix de la Liberté, oferit de PEN-Clubul francez. În țară încep o serie de represiuni din partea aparatului de partid (interogatorii, supraveghere, destituirea din funcția de la Asociația Scriitorilor, interdicția de a publica un nou volum de nuvele, Oratoriu pentru imprudență). În 1986 emigrează și obține azil politic în Franța. Din 1987 lucrează la revista „Esprit”, unde
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
orice altă carte a lui N. și nu lipsesc povești cu aromă orientală, vrednice de O mie și una de nopți, însă unicitatea scrierii o dă prezența unor specimene din sfera politicului și a puterii de stat, din aparatul de represiune. Personajele formidabile sunt cel titular, pe numele din acte Augusta, soția lui Bazileu, și mama ei, Die Goia. Identitatea primeia e denunțată încă de pe copertă, unde o femeie trecută de multișor de vârsta tinereții e surprinsă într-o poziție nu
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
au selectat valorile proprii pentru variabila independentă. Astfel, nu cercetătorul este cel care atribuie aleatoriu aceste valori grupurilor experimentale și de control. De exemplu, de obicei nu putem convinge oficialitățile dintr-un număr de orașe alese arbitrar să sporească nivelul represiunii poliției, doar pentru a ne ajuta să studiem cauzele resentimentelor cetățenilor și a rezistenței acestora. Părinții ar putea să obiecteze dacă am încerca să supunem unii copii la o propagandă nazistă intensă, pentru a studia efectele convingerilor extremiste asupra socializării
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sloganuri. Lăudând această „tentativă de hologramă a momentului revoluției”, Monica Lovinescu - într-un text reprodus în volum - apreciază că „nici un elogiu nu pare exagerat pentru excepționalul document”. Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara, urmată de Mărturia lui Cornel Drăgoi (1993) evocă represiunea bestială la care au fost supuși de aparatul represiv comunist „haiducii” moderni ai Muscelului, oameni care s-au opus instaurării comunismului în România, și, deopotrivă, aceia care i-au sprijinit, ca vajnica țărancă din Nucșoara, care, deși torturată, nu dorește
NICOLAU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
ne gândim la viața plină de sens și adevăr a doi cărturari ortodocși cu conștiință universală. În vremuri de relativă libertate politică, părintele și marele savant rus Pavel Florensky (1882-1937) fusese arestat de poliția rusă2. Florensky se încumetase a critica represiunea sângeroasă (cu mii de morți) a mișcării muncitorești de protest din Sankt Petersburg, în iarna anului 1905. Regimul țarist, e limpede, nu simpatiza nici el cu insurgenții libertății politice 3. După trei decenii, părintele Pavel avea să moară în Gulagul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
astfel esența rece și parazitară a răului metafizic, sunt puțini la număr. Cinic inflexibil și delator entuziast, un asemenea personaj n-a avut mult de așteptat sub comunism până să devină un lider politic zelos sau un gardian strașnic al represiunii. Altminteri, fenomenologia duplicității presupune date foarte complexe. Șantajul sau intimidarea au fost aproape întotdeauna marca sistemului totalitar. Precum colectivizarea, care a trebuit să se adapteze la „condițiile din teren”, racolarea viitorilor turnători nu s-a putut face fără exercițiul persuasiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
diatribe antioccidentale 16. Spre deosebire de majoritatea pontifilor cultului protocronist oficial care tocmai se năștea, Noica nu putea fi ușor descalificat de adepții occidentalizării din România, din cel puțin două motive. În primul rând, Noica era un clasic în viață, victimă a represiunii comuniste, verigă vie între prezent și, pe de o parte, perioada de glorie a anilor interbelici, pe de alta, glorii naționale trăind în exil, precum Eliade, Cioran și Eugen Ionescu; în al doilea rând, pentru a dezvolta una din observațiile
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ingenuitate - de exemplu, fără apel la marile studii consacrate sărbătorii de antropologi și istorici (capitolul VI); idealul unei comunități care să aibă numai calitățile celor tradiționale, inclusiv o puternică presiune normativă, dar nici unul din defectele lor, între care sectarismul și represiunea privată (capitolul VII); normele sociale (capitolul IX); un dialog între comunitaristul Etzioni și un preopinent conservator, ocazie de a schița un fel de catehism comunitarist, în maniera lui Lamennais (capitolul X); problema restaurării vocii morale (capitolul XI); formularea unor judecăți
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de a-și apăra și dezvolta această identitate? Cum ar putea adera de bunăvoie oamenii capabili să se slujească de rațiune la un principiu ca cel al luptei de clasă, un principiu a cărui aplicare conduce în mod inevitabil la represiune îndreptată împotriva celor care au putut dobândi prin muncă cinstită proprietate și prosperitate? Nu va dori oare orice om care gândește cu propria lui minte ca prosperitatea materială să fie proporțională cu priceperea, energia și inițiativa investite de fiecare în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cuprinde și numele unor victime nemaculate de la Pitești), demn, uneori, de un ospiciu-carusel. Iar studiul de caz din final, legat de inventarierea schingiuirilor, este, la rându-i, o hartă elaborată și o suprafișă despre patologia creierului uman în condiții de represiune. Alin Mureșan este riguros și exact ca un geometru. Nu acceptă speculațiile alunecoase (are chiar alergie la ele), nu glosează în gol, nu este un raisonneur gratuit, nu vrea să întrerupă filmul evenimentelor, ci să-l descrie anatomic. Scrie această
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
al ororii nu își poate îngădui așa ceva. Percutanța cărții sale de aici începe. Ruxandra Cesereanu Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" S-a încercat în mod repetat acreditarea ideii că în România se vorbește prea mult despre comunism, în general, și despre represiune, în particular. Deși în mod normal acesta este un punct de vedere sprijinit, dacă nu chiar inoculat direct de către reprezentanții (ori urmașii reprezentanților) fostului regim pentru a-i absolvi de orice fel de responsabilitate pentru crimele săvârșite, când ne referim
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Sovietică, unul dintre potențialii învingători. În cadrul guvernelor conduse de generalii Rădescu și Sănătescu, comuniștii au reușit să acapareze posturi-cheie, grație implicării rusești. În martie 1945, Moscova a impus guvernul Petru Groza, iar comuniștii au început intimidarea adversarilor politici. Pregătirile pentru represiunea fizică au început din primele zile ale noului guvern, întrucât în vara lui 1946 ministrul de Interne Teohari Georgescu organizase deja o primă epurare a vechilor cadre din minister, dar și o înlocuire a acestora cu elemente pregătite de comuniști
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]